Vineri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani- Biroul Rutier au oprit pentru control, pe strada Primăverii, un autoturism condus de un tânăr, de 21 de ani, din comuna Coșula.

În urma controlului efectuat în interiorul autoturismului au fost identificate și ridicate două grindere, pe suprafața cărora era o substanță vegetală, mărunțită, cu miros specific, asemănătoare canabisului, precum și o substanță albă,
pulverulentă.

În cauză au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de deținere de droguri, urmând ca în funcție de rezultate să fie dispuse măsuri legale.

Legea 406/2023, care reglementează cardurile bancare și plata cu cardul la comercianți, intră în vigoare duminică, 16 iunie.

„Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului (…) au obligația de a asigura implementarea și de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar”, se precizează în lege. Noutatea este că regula se adresează acum atât societăților, cât și persoanelor fizice autorizate (PFA) sau întreprinderilor individuale ori familiale (II sau IF), relatează tvrinfo.

În plus, comercianții pot oferi serviciul de avans în numerar la terminalele de plată, şi pot acorda avansuri în numerar, de maximum 500 de lei.

Legea mai prevede ca, tot din data de 16 iunie 2024, plata salariilor, pensiilor și a altor indeminzații să se poată face atât cash, cât și pe card.

Vineri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani – Biroul de Ordine Publică au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele a patru tineri, cu vârstele cuprinse între 21 și 38 de ani, din municipiul Botoșani, bănuiți de comiterea infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice și lovire sau alte violențe.

În urma apariției în spațiul public a unor imagini, în care un grup de persoane, lovesc un tânăr, pe o stradă din municipiul Botoșani, au fost efectuate verificări, prilej cu care a fost stabilită identitatea persoanelor implicate.

Din cercetări, a reieșit faptul că, pe fondul unor neînțelegeri, cei patru tineri bănuiți de comiterea faptelor, în timp ce se aflau pe o stradă, din municipiul Botoșani, ar fi lovit victima, un tânăr de 21 de ani, cauzându-i suferințe fizice.

Aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentați în fața instanței de judecată cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

O mulțime de teorii circulă în legătură cu sfârșitul celui mai cunoscut poet român din toate timpurile. Moartea poetului Mihai Eminescu, considerat unul dintre cei mai mari poeți români, este învăluită în controverse și speculații, relatează alba24.ro.

Conform celor mai acceptate surse și relatări istorice, Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, la București, într-un spital de boli mintale.

Eminescu a suferit de probleme de sănătate mentală și fizică în ultimii ani de viață. În 1883, a fost diagnosticat cu „boală mintală progresivă” și a fost internat în mai multe rânduri în sanatorii și spitale.

15 iunie: Moartea lui Mihai Eminescu

Diagnosticul inițial a fost de sifilis, o boală frecventă în acea perioadă și care era adesea tratată cu mercur, un tratament toxic care adesea agrava starea pacienților.

Unii istorici și cercetători au sugerat că Eminescu ar fi murit din cauza unei lovituri puternice în zona capului, aplicată de un alt pacient al spitalului, posibil cu un bolovan sau un alt obiect contondent.

Această teorie este bazată pe mărturii și relatări din acea perioadă, dar nu există dovezi concrete care să o confirme definitiv.

Nu s-a confirmat de fapt că ar fi suferit de sifilis. Ba mai mult, o carte semnată de 12 dintre cei mai importanţi specialişti în medicină din România desfiinţează atât mitul sifilisului, cât şi pe cel al crimei.

Academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, spune că în raportul autopsiei poetului nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului, potrivit Digi24.ro.

Ceea ce înseamnă că tratamentul cu mercur, folosit la acea vreme, nu avea cum să-i facă bine.

Publicitate

15 iunie: Moartea lui Mihai Eminescu. Alte teorii

Există o teorie a conspirației, care pune în circulație ipoteza asasinării poetului Mihai Eminescu.

Această ipoteză susține că îmbolnăvirea sa psihică ar fi fost deliberată prin aplicarea unui tratament bazat pe injecții cu mercur în sanatoriul doctorului Alexandru Șuțu, conducând în final la moartea poetului.

În acest complot se susține că ar fi participat chiar și prietenul lui, Titu Maiorescu, fapt ce l-a făcut pe Eminescu să creadă că are „amici reci și dușmănoși”.

Conform lui Theodor Codreanu, principala cauză a morții este tratamentul cu mercur aplicat de doctorul Șuțu:

• „Acum nu mai încape îndoială: acela care i-a grăbit moartea lui Eminescu (psihică și fizică) a fost doctorul Șuțu, medicul ales de Titu Maiorescu pentru a-l vindeca pe poet”.

Diverse personalități, cum ar fi Xenopol, Alexandru C. Cuza, Tudor Vianu și George Călinescu „au avut gânduri protectoare pentru poet”, iar A. C. Cuza chiar a susținut că acesta nu a fost nebun.

Există surse conform cărora Eminescu, datorită poziției luate prin intermediul ziarului Timpul și a deranjării personalităților politice ale vremii, ar fi fost urmărit de serviciile de informații ale Austro-Ungariei.

Iar în acest caz, Theodor Codreanu afirmă că Eminescu „avea conștiința sechestrării sale ilegale” și că suporta „condiția de deținut politic”.

În această situație, Titu Maiorescu, plecat la Viena, îi trimite o scrisoare prin care într-un final Eminescu este trimis la Iași, dar care este considerată „manevrarea sa până la moarte”.

• În acest context, A. C. Cuza, un admirator al marelui poet, afirmă: „Eminescu a fost un om pe deplin sănătos, un sfânt dezbrăcat de orice interes egoist […] un geniu, din cele ce se nasc la câteva secole unul”.

Din cauza tratamentului aplicat de doctorul Alexandru Șuțu, Eminescu moare pe 15 iunie 1889 intoxicat cu mercur.

De remarcat că George Călinescu a susținut diagnosticul de sifilis într-o carte din 1932.

Grupul de autori ai volumului ”Maladiile lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor” a susținut că Eminescu a fost diagnosticat greșit, fiind vorba de fapt de sindrom maniaco-depresiv (sau puseu de manie psihotică).

• Eugen Simion s-a referit la ipoteza asasinării, cu ocazia lansării volumului: „Trebuie să ai, după părerea mea, un grad imens de iresponsabilitate, ca să nu zic nesimțire, să bănuiești, să accepți faptul că Maiorescu ar fi putut să participe la un asemenea complot”.