Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită botoșănenii în acest sfârșit de săptămână, la premiera spectacolului „Piese de rezistență” (Genul programului:  dramă) de Andrei Tiberiu Măjeri.

Sâmbătă, 22 iunie și duminică, 23 iunie de la ora 18⁰⁰, Teatrul „Mihai Eminescu” iubitorii de artă la Casa Tineretului, B-dul Mihai Eminescu nr.48 la premiera spectacolului „Piese de rezistență” (Genul programului:  dramă) de Andrei Tiberiu Măjeri.

Regia artistică: Andrei Măjeri

Scenografia: Șteff Chelaru

Coregrafia: Victoria Bucun

Sound design: Adrian Piciorea

Video design: Andrei Cozlac

Corepetitor: Incze Katalin

Asistent regie: Ella Nistor

Publicitate

Asistent video design: Toma Rîșca

Foto afiș: Cătălin Onofrei.

Cu: Ioan Crețescu, Crenola Muncaciu, Sorin Ciofu, Răzvan Amitroaei, Cezar Amitroaei, Valentin Popa și Gina Patrașcu-Zamfirache

și copiii: Sofia Anton, Anastasia Dăscăliac, Sarah Ghirvu, Sofia Gradinaru, Ema Honceru, Robert Sinescu, Marc Tudose, Eliza Vamanu și Mateo Voroneanu coordonați de Oana Tăbultoc (Cheia Sol Junior)

Spectacolul „Piese de rezistență”, regizat de Andrei Măjeri, este o premieră culturală remarcabilă la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani. Acesta este bazat pe textul câștigător al Premiului I la Concursul Național de Dramaturgie, organizat de filiala București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România și de Muzeul Național al Literaturii Române, cu titlul original „God of the Gaps”.

„Piese de rezistență” promite să fie un eveniment teatral inedit, un spectacol itinerant care oferă o experiență imersivă și dinamică, în care spectatorii sunt invitați ca, o parte a desfășurării spectacolului, să stea în picioare și să interacționeze cu exponatele vii, ca într-un tur ghidat. Este recomandată încălțămintea comodă.

Prin această producție, Teatrul “Mihai Eminescu” și Andrei Măjeri își propun să aducă un suflu nou pe scena culturală din Botoșani, oferind o experiență teatrală unică și memorabilă.

„Nici nu știți cât mă emoționează încrederea oferită de Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani pentru a-mi monta textul aici, pentru a dialoga cu această obsesie a mea, războiul, unul destul de recent, destul de apropiat, dar cvasi-cunoscut, cvasi-uitat. Oare care sunt punctele tari, piesele de rezistență care fac punți peste timp? Stagiunea botoșăneană se încheie cu un imens pariu, pe care sper să îl onorez cu succes.”

„Bosnia — patrie fictivă: Spectacol itinerant. Un muzeu al războiului. Acel război, acele gesturi, aceste vieți. Genealogii tragice. Mitologii naționale. Istorie recentă. Oroare. Complexe de superioritate. Mecanisme de apărare. Privire orizontală.

Bosnia — patrie afectivă: Împotriva realismului. Dacă suntem pietre, măcar să spargem ceva. Între frați. Înainte și după. Bombe neexplodate. Opere neterminate. Compasiune neexplorată. Vindecare. Grădini ascunse. Voci care nu vorbesc.

Bosnia— patrie subiectivă: Once upon a time in Yugoslavia. Lumina s-a stins singură pentru totdeauna. De parcă am fi fost fericiți. Noi n-avem altă casă. Daună totală. Vină – grad zero. Bunătate – floră spontană. Intimitate. Persoana I plural. Noi versus ei.” (Andrei Măjeri)

„Piese de rezistență” (cu titlul original „God of the Gaps”)  a câștigat în 2023 premiul I la Concursul Național de Dramaturgie, organizat de filiala București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România și de Muzeul Național al Literaturii Române. Acest text reprezintă debutul său dramaturgic la Botoșani și al patrulea spectacol regizat pe scena botoșăneană. A mai regizat la TME: „Eroine” după Ovidius (pentru care a obținut Premiul pentru Cea mai bună regie la Festivalul Internațional de Teatru Oradea 2023),  „La Academie” de Alexandra Felseghi (Premiul pentru Cea mai bună regie la Festivalul BUZĂU/IUBEȘTE TEATRUL 2024) și zeițe de categoria B (coproducție cu Teatrelli, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj și Teatrul Regina Maria Oradea).

Andrei Măjeri a obținut cea mai înaltă recunoaștere în domeniul teatral din țara noastră, premiul pentru Cea mai bună regie la Gala UNITER 2024, pentru spectacolul „Cine l-a ucis pe tata?”. Pentru același spectacol, a câștigat recent premiul pentru Cea mai bună regie și la Festivalul Internațional de la Oradea 2024.

Numărul de locuri la spectacol este foarte limitat.

Pret bilet premieră – 50 lei.

Biletele se găsesc la:

🔘 CASA TINERETULUI, B-dul Mihai Eminescu nr. 48📞0231.510.970 și 0735.779.821▪️de marți până vineri: 10:00-18:00▪️sâmbătă și duminică: 12:00-20:00

Vă așteptăm cu drag la TEATRU!

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIUETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Am citit cartea de poezii a lui Samuel Pascariu, o carte de debut în acest gen şi intitulată  „Eroare” (Editura „Smart Publishing”, Bucureşti, 2017, ilustraţii Sabina Cânipariu). Reţin: 1. „Trece-o oră, trece două, în suflet încă îmi plouă”; 2. „Antibioticul meu este zâmbetul tău”; 3. „Ochii ăia frumoşi pe care i-am văzut săptămâna trecută la trecerea de pietoni”; 4. „Înot în albastru şi sper să nu mă înec”; 5. „ Cerul roşiatic precum buzele tale”; 6. „Calc pe asfalt  cum mi-ai călcat sufletul”; 7. „Am dezbrăcat-o uşor de haine şi am găsit o inimă mică şi tristă”; 8. „Uscat, ca un copac bătrân, stă sufletul meu”; 9. „În ceasul acesta ce mai contează plânsul când ai pierdut ceea ce era mai valoros: surâsul”;

Ionuţ Orăscu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, descoperă la Eugen Suciu poemul definiţie: „Poeme cu substrat ontologic, disecând arii ale inconştientului, traduse lucid în versuri încărcate de substanţă, reci însă, prin refuzul oricărei concesii pentru transparenţă”;

Reţin o poezie publicată de Emilian Mirea în „Ramuri” nr. 2 din 2018: „Când scriu poezie parcă rup / bucăţi de carne din mine // fiecare vers e ca o muşcătură adâncă / a unui animal sălbatic –  / aproape că ţâşneşte sângele / într-un carnagiu îngrozitor / al ţesuturilor care mă ţin în viaţă //  din când în când / mă opresc şi aştept / ca la semafor /  să văd cum se mai simte poezie – / dacă trebuie să-i mai fac respiraţie / gură la gură sau dacă / pot s-o păstrez / în continuare / ca metresă / cât m-o mai ţine / balamalele” („când scriu poezie”);

Scriitorul şi PROFESORUL meu de Limba şi literatura română din liceu, DL. VASILE  LEFTER,  îmi trimite câteva rânduri după ce a citit mai multe cronici ale mele, dar mai ales despre cea apărută în recentul număr al revistei „Hyperion”: „Salut, dragul meu filolog, Georgică! Ți-am citit cronica, constatând încă o dată că e timpul să scoți un volum exclusiv de critică. Lecturile și cultura ta universală îți permit să scrii despre orice scriitor. Ai un discurs critic elevat, faci trimiteri culturale cu mare ușurință, ai forță asociativă. Ce nu ai?  Puțină aciditate, puțină răutate a criticului de care trebuie să se țină seamă. O cronică deschide și poarta unui alt punct de vedere mai puțin favorabil. Un exemplu. Folosirea semnului întrebării înainte și după, model spaniol, nu cumva este găselnița lui Cezar Ivănescu? Criticul, după cum spunea George Calinescu, trebuie să emită mereu noi puncte de vedere asupra unei scrieri.Dacă ai scrie această cronică încă o dată, ai scrie la fel? Cred că nu!   Te-am dădăcit destul. Trage o înjurătură, spune că cei bătrâni sunt zaharisiți și gata!” Îi răspund  distinsului  meu PROFESOR din liceu: Domnule PROFESOR,  aveţi dreptate! Nu sunt acid în critica pe care o fac. Eu mi-am propus  ca demersul meu critic să conste într-o “explorare pozitivă” a oricărui text.  Două  evidenţe m-au făcut să procedez aşa: 1. Eu nu sunt licenţiat în filologie. În aceste condiţii mi-am luat ca aparat critic  de bază câteva discipline auxiliare ( sociologia, psihologia şi filozofia), aspect care este destul de evident. Dar, zic eu, în asta şi constă originalitatea  discursului meu; 2. Legat de 1, n-am abordat criteriile “Noii Critici”, care şi-a făcut apariţia  prin 1950, având ca metodă de lectură analiza de text, explicaţia textului,  relaţiile între cuvinte etc., cea folosită şi ca instrument pedagogic chiar şi de DVS., denumită, mai nou, “close reading”, specifică celor cu studii filologice. Studiile mele superioare (matematică şi fizică) îmi permit, cu succes zic eu, să abordez metoda “distant reading”, adică demersul tehnicist, bazat pe scheme, analogii, trimiteri la citate, la grafice, la statistici etc. Am momente când mai dau iama şi prin structuralism. Atât pot. Dar, vă asigur, cronicile mele sunt apreciate de autori;

Zilele acestea a  apărut revista „Lumină Lină / Gracious Light” nr. 1 din 2018 aflată sub directoratul lui Theodor Damian.  Sub titlul „Lectura ca modus vivendi”, directorul revistei publică o cronica la cartea mea, „Buzunarul cu idei”. Reţin: “Georgică Manole este un intelectual de calitate, un cercetător asiduu şi entuziast, fapt care  este reconfirmat şi de volumul  “Buzunarul cu idei” (Ed. Ştef, Iaşi, 2017, 284 pp.), o carte despre cărţi, de comentariu literar avizat unde sunt prezentaţi peste 40 de autori cu peste 50 de titluri, majoritatea dintre ei botoşăneni. Gânditor sistematic, Georgică Manole plasează autorii studiaţi în  context mai uşor sau mai greu de descoperit (el îl descoperă), cea ce reprezintă una din caracteristicile fundamentale ale criticii literare, dar în acelaşi timp face cu vizibilă dexteritate conecţii şi trimiteri la persoane, idei, cărţi ce ţin de domeniile literaturii, filosofiei, teologiei, psihologiei, sociologiei etc., conecţii care, după Martin Buber, reprezintă cheia filosofiei.

Cum bine spune în prefaţă, iar cititorul poate vedea  acest lucru cu prisosinţă, Georgică Manole citeşte cărţile despre care scrie (desigur, şi pe cele despre care nu scrie) cu ochiul spiritului (poate fi şi altfel? Poate da!).

Publicitate

Acesta e modul firesc al autorului de a lectura. Nu este ceva impus, care se face cu efort, este deci un modus operandi ce izvorăşte din modus vivendi, pentru că într-adevăr, Georgică Manole trăieşte ceea ce lecturează şi scrie ceea ce trăieşte, adică scrie din experienţa interioară a întâlnirii cu autorul citit, o experienţă uneori paradoxală prin aceea că nu numai cititorul lecturează textul dar şi textul îl citeşte pe cititor. Georgică Manole se lasă citit de textele pe care le citeşte, adică  afectat de ele şi aşa acestea intră definitiv în universul său interior din care apoi scrie pentru a împărtăşi celorlalţi ceea ce i s-a revelat numai lui.

“Buzunarul cu idei” este o bibliotecă vie ce se oferă lumii spre înobilare şi înfrumuseţare”;

Centrul planetei noastre se învârte neobişnuit de încet în ultimii 14 ani. Dacă această tendinţă misterioasă continuă să se manifeste, ea ar putea duce la creşterea duratei zilelor terestre, deşi efectele ar fi imperceptibile pentru oameni, potrivit unui studiu recent, informează livescience.com.

Nucleul intern al Pământului este o sferă aproximativ de dimensiunea Lunii, compusă din fier şi nichel solid, care se află la peste 4.800 de kilometri sub picioarele noastre. El este înconjurat de un nucleu extern – un strat extrem de fierbinte de metale topite, similare cu cele din nucleul intern -, acoperit la rândul său de un strat de roci topite, cunoscut sub numele de manta, deasupra căruia se află scoarţa terestră. Deşi întreaga planetă se învârte în jurul propriei axe, nucleul intern al Terrei poate să se învârtă cu o viteză uşor diferită faţă de manta şi de scoarţă datorită vâscozităţii nucleului extern.

De când oamenii de ştiinţă au început să cartografieze straturile interne ale Pământului prin înregistrări detaliate ale activităţii seismice în urmă cu aproximativ 40 de ani, nucleul intern s-a învârtit uşor mai rapid decât mantaua şi scoarţa terestră. Dar, în noul studiu, publicat pe 12 iunie în revista Nature, cercetătorii au descoperit că, începând din 2010, rotaţia nucleului intern a început să încetinească şi că acesta se învârte de acum puţin mai lent decât celelalte straturi ale Pământului.

“Când am văzut pentru prima dată seismogramele care sugerau această schimbare, am fost uluit”, a declarat John Vidale, seismolog la Universitatea Southern California, Dornsife. “Dar când am găsit alte două duzini de observaţii care semnalau acelaşi tipar, rezultatul a fost inevitabil”, a adăugat el.

Dacă rotaţia nucleului intern continuă să încetinească, atracţia gravitaţională a acestuia ar putea, în cele din urmă, să determine straturile exterioare ale planetei noastre să se rotească ceva mai încet, modificând durata zilelor noastre, au scris cercetătorii.

Cu toate acestea, orice schimbare potenţială ar fi de ordinul miimilor de secundă, ceea ce înseamnă că modificarea duratei zilei “ar fi greu de remarcat”, a precizat John Vidale. Ca urmare, probabil că oamenii nu vor trebui să îşi actualizeze ceasurile şi calendarele pentru a se ajusta la astfel de diferenţe, mai ales dacă va fi vorba despre o schimbare temporară.

Nu este pentru prima dată când cercetătorii au sugerat că rotaţia nucleului intern al Pământului încetineşte. Acest fenomen, cunoscut sub numele de “backtracking”, a fost dezbătut de aproximativ un deceniu, dar a fost foarte greu de demonstrat.

În noul studiu, cercetătorii au analizat date obţinute de la peste 100 de seisme repetitive – evenimente seismice produse repetat în acelaşi loc – de-a lungul unei margini a plăcilor tectonice în Insulele Sandwich de Sud din sudul Oceanului Atlantic, între 1991 şi 2023.

Fiecare seism le-a permis cercetătorilor să cartografieze poziţia relativă a nucleului în raport cu mantaua terestră, iar prin compararea acelor măsurători, echipa ştiinţifică a putut să “vadă” felul în care rotaţia nucleului intern s-a modificat de-a lungul timpului.

Publicitate

Noul studiu reprezintă “cea mai convingătoare” dovadă de până acum că fenomenul “backtracking” se întâmplă cu adevărat, a spus John Vidale.

Deocamdată nu este cunoscut motivul pentru care rotaţia nucleului intern a încetinit, dar acest lucru este cauzat probabil fie de “îngroşarea fierului lichid din nucleul exterior care îl înconjoară”, fie de “atracţiile gravitaţionale din regiunile dense ale mantalei telurice suprapuse”, au precizat autorii studiului.

De asemenea, nu este cunoscută nici frecvenţa cu care se produce fenomenul “backtracking”. Este posibil ca rotaţia nucleului intern să treacă în mod constant printr-o accelerare şi o încetinire, însă astfel de schimbări se produc probabil de-a lungul mai multor decenii. Din acest motiv, seturi mai lungi de date sunt necesare pentru a deduce tendinţele pe termen lung.

Nucleul intern rămâne cel mai misterios dintre straturile ascunse ale Pământului. Dar, în anii recenţi, noi tehnologii le-au permis oamenilor de ştiinţă să afle mai multe detalii despre nucleul intern, inclusiv faptul că el este uşor asimetric, că este mai moale decât se aşteptau cercetătorii, că se poate învârti în afara axei Pământului şi că are un nucleu interior separat.

Autorii studiului vor continua să analizeze datele seismice pentru a afla mai multe informaţii despre “inima” planetei noastre şi despre felul în care aceasta se modifică de-a lungul timpului.

“Dansul nucleului interior ar putea fi chiar şi mai vioi decât ştim noi în prezent”, a adăugat John Vidale. AGERPRES

Astăzi, 19 iunie  a.c. , cu ocazia Zilei Europene de prevenire a furturilor din locuințe, polițiștii botoșăneni au desfășurat activități preventiv-informative în rândul  cu cetățenilor, oferindu-le  sfaturi pentru siguranța locuințelor.

Ziua Europeană de prevenire a furturilor din locuințe este un concept lansat în anul 2019 de Rețeaua Europeană de Prevenire a Criminalității (E.U.C.P.N) și își propune să aducă în atenție modurile de operare cel mai frecvent utilizate de hoți, precum și principalele măsuri de siguranță pentru protejarea locuinței și a bunurilor personale.

Anul acesta, Ziua Europeană de prevenire a furturilor din locuințe este marcată în data de 19 iunie prin activități de informare preventivă a cetățenilor, derulate în statele membre U.E., printre care și în România.

Astfel de activități au fost susținute pe raza județului Botoșani de polițiști din cadrul Compartimentului de Analiza și Prevenire a Criminalității și din cadrul subunităților și secțiilor de poliție.

Polițiștii au discutat cu cetățenii și le-au oferit flyere și informații referitoare la factorii favorizanți ai infracțiunilor de furt din locuință, modurile de operare cel mai frecvent utilizate, precum și principalele măsuri de siguranță pentru protejarea locuinței și a bunurilor personale. Activităţile s-au centrat pe prevenirea revictimizării, întrucât locuinţele care au fost sparte anterior au un risc mai mare de a fi sparte din nou, totodată fiind afectate şi locuinţele din apropiere.

Publicitate

Un accent deosebit a fost pus pe măsurile de precauție care trebuie avute în vedere în mediul online, cetățenii fiind sfătuiți să nu posteze pe rețelele de socializare informații despre plecările de acasă pentru perioade mai lungi de timp sau imagini cu bunurile de valoare din locuință.

Pentru evitarea furturilor din locuinţe, poliţiştii vă recomandă : 

• nu faceţi publică, pe reţelele de socializare, plecarea de acasă ;
• nu postaţi fotografii/filmuleţe din concediu decât după revenirea acasă;
• evitaţi să postaţi pe internet imagini cu obiectele de valoare din locuinţa dvoastră, configuraţia acesteia sau posibile căi de acces;
• evitaţi check-in-urile aducătoare de like-uri din aeroport sau alte locaţii;
• procuraţi şi montaţi la uşile de acces în apartamente, garaje şi ferestre mecanisme de închidere sigure şi rezistente şi/sau grilaje;
• asiguraţi un iluminat corespunzător pe casa scării sau curte;
• când părăsiţi domiciliul verificaţi dacă aţi închis bine uşile şi ferestrele;
• nu lăsaţi cheia sub ştergătorul de la uşă, în ghiveciul cu flori, în cutia poştală, în tabloul electric de pe hol, sus pe tocul uşii;
• nu lăsaţi bilete în uşă, de genul “lipsesc 3 ore”, “sunt la piaţă”, “sunt plecat în concediu”, prin aceasta putând oferi informaţia răufăcătorilor că pot acţiona nestingheriţi;
• la părăsirea locuinţei, aruncaţi o privire în jur pentru a observa eventualele persoane străine care aşteaptă plecarea dvoastră;
• dacă lăsaţi cheia altei persoane pentru a avea grijă de casă, asiguraţi-vă că aceasta este de încredere;
• dacă s-a pierdut una din chei, schimbaţi yala;
• nu permiteţi accesul persoanelor străine în locuinţă;
• nu lăsaţi singure sau nesupravegheate în locuinţa dv. persoane pe care nu le cunoaşteţi suficient;
• nu discutaţi în public sau în prezenţa unor persoane necunoscute despre bunurile de valoare pe care le deţineţi şi locul unde le păstraţi;
• nu daţi curs întâlnirilor propuse, telefonic, de persoane necunoscute, indiferent de motivele invocate – poate fi un pretext de a vă face să părăsiţi locuinţa care, între timp, poate fi ţinta hoţilor;
• reclamaţi Poliţiei cazurile de prindere în flagrant a hoţului sau orice informaţii deţineţi pentru activităţi infracţionale.

Dacă situaţia o impune, nu ezitaţi să apelaţi 112 – apelul unic de urgenţă !