Connect with us

Eveniment

15 iunie: Moartea lui Mihai Eminescu. Ce teorii circulă despre sfârșitul celui mai cunoscut poet român

Publicat

Publicitate

O mulțime de teorii circulă în legătură cu sfârșitul celui mai cunoscut poet român din toate timpurile. Moartea poetului Mihai Eminescu, considerat unul dintre cei mai mari poeți români, este învăluită în controverse și speculații, relatează alba24.ro.

Conform celor mai acceptate surse și relatări istorice, Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, la București, într-un spital de boli mintale.

Eminescu a suferit de probleme de sănătate mentală și fizică în ultimii ani de viață. În 1883, a fost diagnosticat cu „boală mintală progresivă” și a fost internat în mai multe rânduri în sanatorii și spitale.

15 iunie: Moartea lui Mihai Eminescu

Diagnosticul inițial a fost de sifilis, o boală frecventă în acea perioadă și care era adesea tratată cu mercur, un tratament toxic care adesea agrava starea pacienților.

Unii istorici și cercetători au sugerat că Eminescu ar fi murit din cauza unei lovituri puternice în zona capului, aplicată de un alt pacient al spitalului, posibil cu un bolovan sau un alt obiect contondent.

Această teorie este bazată pe mărturii și relatări din acea perioadă, dar nu există dovezi concrete care să o confirme definitiv.

Publicitate

Nu s-a confirmat de fapt că ar fi suferit de sifilis. Ba mai mult, o carte semnată de 12 dintre cei mai importanţi specialişti în medicină din România desfiinţează atât mitul sifilisului, cât şi pe cel al crimei.

Academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, spune că în raportul autopsiei poetului nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului, potrivit Digi24.ro.

Ceea ce înseamnă că tratamentul cu mercur, folosit la acea vreme, nu avea cum să-i facă bine.

15 iunie: Moartea lui Mihai Eminescu. Alte teorii

Există o teorie a conspirației, care pune în circulație ipoteza asasinării poetului Mihai Eminescu.

Această ipoteză susține că îmbolnăvirea sa psihică ar fi fost deliberată prin aplicarea unui tratament bazat pe injecții cu mercur în sanatoriul doctorului Alexandru Șuțu, conducând în final la moartea poetului.

În acest complot se susține că ar fi participat chiar și prietenul lui, Titu Maiorescu, fapt ce l-a făcut pe Eminescu să creadă că are „amici reci și dușmănoși”.

Conform lui Theodor Codreanu, principala cauză a morții este tratamentul cu mercur aplicat de doctorul Șuțu:

  • „Acum nu mai încape îndoială: acela care i-a grăbit moartea lui Eminescu (psihică și fizică) a fost doctorul Șuțu, medicul ales de Titu Maiorescu pentru a-l vindeca pe poet”.

Diverse personalități, cum ar fi Xenopol, Alexandru C. Cuza, Tudor Vianu și George Călinescu „au avut gânduri protectoare pentru poet”, iar A. C. Cuza chiar a susținut că acesta nu a fost nebun.

Există surse conform cărora Eminescu, datorită poziției luate prin intermediul ziarului Timpul și a deranjării personalităților politice ale vremii, ar fi fost urmărit de serviciile de informații ale Austro-Ungariei.

Iar în acest caz, Theodor Codreanu afirmă că Eminescu „avea conștiința sechestrării sale ilegale” și că suporta „condiția de deținut politic”.

În această situație, Titu Maiorescu, plecat la Viena, îi trimite o scrisoare prin care într-un final Eminescu este trimis la Iași, dar care este considerată „manevrarea sa până la moarte”.

  • În acest context, A. C. Cuza, un admirator al marelui poet, afirmă: „Eminescu a fost un om pe deplin sănătos, un sfânt dezbrăcat de orice interes egoist […] un geniu, din cele ce se nasc la câteva secole unul”.

Din cauza tratamentului aplicat de doctorul Alexandru Șuțu, Eminescu moare pe 15 iunie 1889 intoxicat cu mercur.

De remarcat că George Călinescu a susținut diagnosticul de sifilis într-o carte din 1932.

Grupul de autori ai volumului ”Maladiile lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor” a susținut că Eminescu a fost diagnosticat greșit, fiind vorba de fapt de sindrom maniaco-depresiv (sau puseu de manie psihotică).

  • Eugen Simion s-a referit la ipoteza asasinării, cu ocazia lansării volumului: „Trebuie să ai, după părerea mea, un grad imens de iresponsabilitate, ca să nu zic nesimțire, să bănuiești, să accepți faptul că Maiorescu ar fi putut să participe la un asemenea complot”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Tânăr de 25 de ani, din comuna Ripiceni, dus cu escortă la locul de detenție

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale și Postului de Poliție Ripiceni au identificat, marți, un tânăr, de 25 de ani, din comuna Ripiceni, pe numele căruia era emis de către Judecătoria Săveni, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

 Acesta a fost condamnat la 1 an și 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

 Bărbatul a fost identificat la domiciliul din localitatea Ripiceni și condus de către polițiști la Penitenciarul Botoșani, în vederea executării pedepsei.

Citeste mai mult

Eveniment

Titularizare 2025: Rata de promovare la nivelul județului Botoșani a crescut după contestații

Publicat

Publicitate

În urma reevaluării lucrărilor contestate la proba scrisă din cadrul concursului național pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul preuniversitar, rata de promovare la nivelul județului Botoșani a crescut la 44,6%, cu 2,9% față de cea inițială (41,7%).

Anul acesta, la nivelul județului Botoșani, numărul total al contestațiilor depuse a fost de 136În cazul a 135 contestații (0,99 %), notele au fost modificate astfel: pentru 74 de lucrări contestate notele inițiale au fost mărite, în timp ce pentru 61 de lucrări notele inițiale au fost micșorate. 1 candidat a rămas cu nota nemodificată.

Pe tranșe de note, situația finală are următoarea configurație: un candidat a obținut nota 10 (zece), 248 de candidați au obținut note între 7 și 9,99, restul obținând note sub 7 (șapte).

Reamintim că în centrele de evaluare au fost notate 558 de lucrări, întrucât 71 de candidați s-au retras din concurs din motive personale sau medicale, în conformitate cu prevederile metodologiei.

Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată, candidații trebuie să obțină atât la proba scrisă cât și la inspecția la clasă/proba practică, minimum nota 7 (șapte), iar pentru angajarea pe perioadă determinată, candidații trebuie să obțină atât la proba scrisă cât și la inspecția la clasă/proba practică, minimum nota 5 (cinci).

Repartizarea candidaților care au obținut media de repartizare minimum 7 (șapte), conform art. 64 alin. (8), la concursul național, sesiunea 2025, indiferent de statutul acestora, pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, la nivelul județului în care au susținut proba practică sau inspecția specială la clasă în profilul postului, indiferent de județul în care au susținut proba scrisă, ierarhizați pe o listă unică, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare, va avea loc în perioada 31 iulie – 1 august 2025, conform unui grafic care va fi afișat pe site la adresa https://isjbotosani.ro/

Publicitate

„Mă bucur să văd interesul constant pentru ocuparea posturilor disponibile în unitățile de învățământ din județul Botoșani. Rezultate finale publicate astăzi constituie un indicator relevant privind capacitatea sistemului de învățământ de a atrage și valida personal didactic competent. Procesul de repartizare pe posturi se va desfășura conform calendarului, cu respectarea prevederilor metodologice, în perioadele stabilite. Inspectoratul Școlar Județean Botoșani va asigura transparența și corectitudinea acestui demers, ca de fiecare dată.

Adresez mulțumiri membrilor comisiilor de organizare, colegilor din unitățile de învățământ implicate și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a concursului.” a declarat prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani l-a transferat pe atacantul ucrainean Mikola Kovtaliuk

Publicat

Publicitate

FC Botoşani a anunţat miercuri transferul atacantului ucrainean Mykola Kovtalyuk.

Născut pe 26 aprilie 1995, la Sambir (Ucraina), Kovtalyuk evoluează ca atacant central, având o înălțime de 1,91 m. El a semnat un contract pe un an cu FC Botoşani, cu opțiune de prelungire pentru încă un sezon.

Kovtalyuk vine la Botoșani din postura de jucător liber de contract, după despărțirea de Kolos Kovalivka, echipă din prima ligă a Ucrainei. De-a lungul carierei, a mai evoluat în țara natală pentru Vorskla Poltava, Arsenal Kiev și FC Poltava.

Experiența sa internațională include prezențe în campionatul Georgiei, la FC Dila Gori, Dinamo Tbilisi și Kolkheti-1913, în Kazahstan la Shakhter Karaganda și Akzhayik, precum și în Slovacia, la Zemplin Michalovce.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultate finale TITULARIZARE 2025: Au fost publicate notele la proba scrisă, după contestații. Situația din Botoșani și din țară

Publicat

Publicitate

Rezultate finale Titularizare 2025: Ministerul Educației a anunțat că a publicat miercuri, 30 iulie, rezultatele finale la Titularizare 2025. Dintre cei 630 de candidați cu lucrări în Alba, 155 au depus contestații.

AICI, rezultate finale Titularizare 2025 – situația după contestații pe țară (harta județe).

AICI, rezultate finale Titularizare 2025 din județul Botoșani.

Titularizarea este concursul național de ocupare a posturilor didactice, de angajare în învățământ. Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată (titularizare), candidații trebuie să obțină la proba scrisă minimum nota 7 (șapte). Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), minimum nota 5 (cinci).

Ședințele de repartizare încep în 31 august.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending