Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (212)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Citesc „Deschideri metafizice în lirica lui Eminescu” (Editura „Floare Albastră”, Bucureşti, 2007), autor George Popa. Volumul se deschide cu eseul „Apriorismul românesc”. Autorul defineşte „apriorismul” ca fiind „concepţiile originare ale omului despre viaţă, despre destinul nostru în lume, cuprinzând ideile –forţă, tiparele matriciale care vor guverna şi vor modela universul creaţiilor sale culturale”. George Popa consideră că „triada superlativă” a poeziei româneşti este  alcătuită din „Mioriţa”, „Meşterul Manole” şi „Luceafărul” şi că  îşi au rădăcina în poezia populară . Deşi au tematici diferite, George Popa constată că „au o viziune ancestrală comună” şi, pornind de aici, caută înrudirile dintre ele.  Cele trei creaţii amintite, în opinia lui George Popa,  au în comun: 1. deschiderea cosmică (de fapt o caracteristică fundamentală) – „răspunsul omului la condiţia sa de finitudine şi, consecutiv,necesitatea eliberării metafizice. În acest sens, pe de o parte, acţiunea celor trei poeme se desfăşoară pr vrctorul nemărginirii, fiind vorba atât de sublimul matematic, precum şi de cel dinamic: o dinamică apoteotică în „Mioriţa”, o imagine dramatică în „Luceafărul” şi una tragică în balada „Meşterul Manole”. Pe de altă parte, pe orbite cosmice se plasează de asemenea diversele înţelesuri.  În toate cele trei creaţii nu este vorba de tematici mărunte, anecdotice, circumstanţiale, ci de fiecare dată ni se prezintă o problemă existenţială majoră, şi anume, destinul fiinţei alese”; 2. iubirea sub diferite aspecte (în fapt energia care motivează şi pune în dinamică metafizica triadei ca factor iniţial al Creaţiei). În „Meşterul Manole” , spune George Popa,  întâlnim iubirea de Dumnezeu a unui domnitor şi iubirea Anei faţă de Manole, aceasta „fiind mai puternică decât încercările cerului de a o întoarce din cale. Aici divinitatea se află în dilemă – a i se ridica sau nu mănăstire – dilemă pe care nu cerul o rezolvă, ci iubirea figurii feminine celei mai harismatice din literatura noastră”. În „Luceafărul”, identifică George Popa, „iubirea se desfăşoară sub două ipostaze în dinamică antitetică: pe de oparte, iubirea pământească, purtând la împlinire norocul, fericirea muritorilor într-un feeric peisaj al naturii, – de cealaltă parte, iubirea celestă a lui Hyperion, care vrea să refacă statutul ontologic preludic,  pierdut”. În ceea ce priveşte „Mioriţa”, George Popa  asimilează o afirmaţie a lui Jules Michelet, aici întâlnind „o atmosferă de afecţiune, de cea mai pură, mai „înduioşătoare esenţă în care are loc viaţa de fiecare zi a eroului din balada vrânceană”.  3. raportul cu religia (caracteristică semnificativă). Privind moartea din „Mioriţa”,  George Popa apelează la Mircea Eliade: „Aşa cum notează M. E. lipsesc şi satul şi cimitirul şi biserica. Acest lucru dovedeşte, pe de o parte, că în „Mioriţa” moartea reală nu are loc, iar pe de altă parte, că geneza baladei este precreştină, suind din straturile geto-dacice, ancestralitate autohtonă care crede că omul nu moare, ci doar „schimbă locuinţa” Este vorba nu de o anumită religie, ci de o religiozitate cosmică şi anume sacralitatea”.  Privind „Meşterul Manole”, autorul eseului constată că dacă în „Mioriţa” divinitatea este ignorată, „în  balada argeşeană ea este întreit depăşită de către om”: a) „cerul dezlănţuit nu poate opri pe Ana din drum”; b) „pentru a se putea duce la capăt construcţia Casei Domnului a fost nevoie de 12 morţi”; c) „actul zidirii proiectează fapta umană la începuturi, o repetare a cosmogoniei”. Continuă George Popa: „Şi în „Luceafărul” Dumnezeu se delimitează de condiţia umană, restabileşte distanţa ireductibilă imanent-transcendent, pune în cursă ordinea originară care constă în două antiteze ontice, şi anume, aşa cum am amintit, pe de o parte, noroc plătit cu moartea pentru făptura secundă, care este omul, pe de altă parte, nenoroc /nemurire pentru increat pentru Hyperion”.  4. fenomenologia ontologică trifazică de model zalmoxic (regăsită şi la ceilalţi doi zei traci, Orfeu şi Dionysos, fenomenologie constând din viaţă, urmată de moartea iniţiatică, aceasta purtând la renaştere pe un nivel de fiinţare superior): a) „în „Mioriţa”  eroul moldovean parcurge cele trei momente”; b) „Meşterul Manole reînvie în durata eternă a faptei sale creatoare, edificiul sacru”; c) „iar luceafărul, după experimentarea căderii în lumea efemeră, renaşte la o nouă certificare a condiţiei sale nemuritoare”. 5. toate cele trei poeme poartă spre înălţimi: a)„balada vrânceană sfârşeşte deasupra munţilor în pirotihnia făcliilor miilor de stele”; b) „poemul eminescian se termină de asemenea la polul ceresc”; c) „actul icaric al lui Manole este o „cădere în sus” pe vectorul suişului mănăstirii”.

Ca o concluzie spune George Popa:  a) „nu spaţiul desfăşurat molcom şi şovăitor pe orizontală, inducând „resemnare”, „pasivitate”, constituie catalizatorul culturii noaste”; b)în lirica populară este exprimat cu simplitate augustă sentimentul înălţării la români având drept simbol muntele”; c)solidar cu structura zalmoxică, muntele, metaforă interactivă cu geniul, constituie apriorismul matricial definind şi energizând în mod originar şi original deschiderea cosmică a spiritualităţii româneşti”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (321)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TREIZECI  DE ANI  DE „QUADRAT”

Editura „Quadrat” din Botoşani a împlinit 30 de ani. Pentru mine a rămas mereu un mister modalităţile de a alege numele unei edituri. Probabil că Dumitru Ivan a apelat la simbolul geometric al unei ferestre  pătrate. Citeam de curând o explicaţie a lui Mircea Moţ: „”o  fereastră pătrată, şi nu numai, chiar dreptunghiulară, trimite la „receptivitatea terestră”. Patru laturi şi patru puncte trimit la totalitatea lumii”. Platon spunea că „alături de cerc, pătratul întruchipează frumuseţea şi perfecţiunea”. Pitagora punea pătratul în legătură cu cifra patru, care „este  asociată  cu dreptatea, completitudinea şi împlinirea”.  Poate că Dumitru Ivan,   poetul Dumitru Ignat  şi tipograful Ion Siritean  au pornit  de la alte considerente.  Pentru a pune în evidenţă acest eveniment, Dumitru Ivan a publicat volumul „În pagini de carte” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2024).  Interesant este capitolul intitulat „Inventarul Bibliotecii „Quadrat” care cuprinde 510 volume, ceea ce înseamnă un ritm de aproximativ 17 cărţi pe an publicate sun egida editurii. Primele  trei volume au fost semnate de Constantin Rusu („Cântecul iubirii”, Dr. Nicolae Vlad („Psihopatiile în semnificaţia clinică şi relaţională” şi Constantin Cojocariu (De-a lungul anilor: Dascăli şi elevi”), iar ultimele trei volume  de Andreea Buiuc-Ţipişcă („Am scris despre tine”), Dumitru Ivan („În pagini de carte”) şi Ovidiu Chelaru („Memento Mori” nr. 12).  Parcurgând  lista, putem constata, după cum afirmă şi Dumitru Ivan,  că „sub egida Editurii „Quadrat” au apărut lucrări din domeniul medicinii, istorie şi monografie,  romane şi evocări,  poezii şi epigrame, cărţi didactice, critică şi istorie literară, lucrări cu conţinut tehnic, note de călătorie.”

Volumul conţine şi 13 cronici semnate de Dumitru Ivan la cărţile diferiţilor autori editaţi la „Quadrat., din care reţin  câte o apreciere : Simion Postea („timpul evocat şi-a pus amprenta sumbră o perioadă importantă din viaţa celor care pe atunci  simţeau acut nevoia de a creşte în linişte, pace şi bunăstare materială”), Gică Manole („pune sub lupă o scurtă dar densă perioada din Istoria Patriei, interval de timp marcat de prezenţa generalului Ion Antonescu”), Mihai Matei („autorul cărţii ne preumblă prin zona de excelentă frumuseţe” a Neamţului),   Ion Ilie („te simţi angajat în străbaterea labirintului în care munca era urmată de aroma roadelor pe care artistul în devenire învăţase să le aştepte”), Octavian Vitcu („simţim cum   sentimentul dragostei faţă de locul natal capătă dimensiuni şi se înalţă deasupra tuturor lucrurilor”), Clemenţa  Vasilică Ciubotariu („autoarea  prezintă relaţia suflet-gând, exprimă consideraţii despre poezie, creaţie şi gânduri, subliniind importanţa creaţiei divine”), Maria Panciuc Bucătaru („autoarea reprezentând pentru mine o materializare certă a creatorului sincer şi responsabil”, Simona-Luminiţa Ştefan („prin munca sa trece dincolo de limitele programei şcolare, studiile sale, sistematizările şi transpunerile mai apoi în pagini de carte  ale unor teme devenind piloni luminoşi pe traseul ascendent în predarea literaturii române”), Constantin Timofte („presară într-un închipuit dialog imagini de neuitat ce i-au înfrumuseţat anii copilăriei renăscute în zilele prezentului”), Filaret Prisăcaru („album cu valoare numismatică, istorică şi artistică”) etc.

Cititorii mai pot găsi şi un laudaţio adus  editurii şi directorului ei de scriitoarea Maria Panciuc-Bucătaru: „Uneori cuvintele nu ajung să putem exprima ceea ce purtăm în sufletele noastre. Dar pot spune că am fost un om norocos, am lucrat în linişte, nu  am fost supusă unor orgolii sau capricii ale unor editori din prezentul nostru destul de controversat. Am beneficiat de fluiditate, competenţe, respect pentru munca mea, trăind bucuriile şi aprecierile care mi-au întreţinut tonusul pentru realizarea misiunii pe care am avut-o. Alături de succesul meu literar mereu vor fi Editura „Quadrat”, Tipografia „Ria” cu acei oameni minunaţi cu care am colaborat.”

Publicitate

Botoşănenii, şi nu numai, ar trebui să fie mândri  de existenţa unei edituri în spaţiul eminescian şi de preocupările esenţiale şi permanente ale lui Dumitru Ivan privind cultura autentică pe care o promovează. Dumitru Ivan este un model exemplar care, prin „Quadrat”, dă sens şi semnificaţie a ceea ce înseamnă o editură.

La mulţi ani, „Quadrat”!

 

 

 

Citeste mai mult

Administratie

Locuințe eficiente energetic în Botoșani: 64 de unități locative nZEB în construcție

Publicat

Publicitate

Primăria Municipiului Botoșani anunță că lucrările pentru construirea a 64 de locuințe nZEB (Near Zero Energy Building) pe amplasamentul fostului Obor sunt în plină desfășurare. Proiectul, în valoare de 29 de milioane de lei, urmărește dezvoltarea unei infrastructuri moderne, eficiente energetic și sustenabile pentru locuitorii orașului.
Locuințele, destinate tinerilor și specialiștilor sunt realizate conform celor mai noi standarde în domeniul eficienței energetice.
Stadiul și caracteristicile proiectului:
🏗 Lucrările sunt în desfășurare, iar termenul de finalizare este de 18 luni.
🔹 Eficiență energetică ridicată – Clădirile sunt proiectate conform standardului nZEB Plus, ceea ce presupune un consum minim de energie și o eficiență energetică cu peste 20% mai mare față de cerințele actuale.
🔹 Surse de energie regenerabilă – Vor fi integrate panouri solare, asigurând costuri reduse la întreținere și un impact ecologic scăzut.
🔹 Mobilitate electrică – Vor fi instalate 8 stații de încărcare pentru vehicule electrice, sprijinind tranziția către un transport mai puțin poluant.
🔹 Spații comunitare moderne – Proiectul include și un loc de joacă pentru copii, oferind un mediu sigur și prietenos pentru familii.
Proiectul este realizat de asocierea de firme ABC-CON International (lider de asociere), Bahm Construcții Civile și Industriale, General Construct și Arhitectures Projects Development-8, iar lucrările vor continua conform graficului stabilit.
Tot în aceeași zonă se construiește și o creșă modernă cu o capacitate de 40 de copii antepreșcolari, consolidând infrastructura educațională a orașului.
Botoșani investește în viitor!
Acest proiect face parte din angajamentul Primăriei Municipiului Botoșani pentru dezvoltare urbană durabilă, eficiență energetică și modernizare a infrastructurii. Prin investiții strategice, orașul se transformă într-o comunitate mai modernă, adaptată cerințelor actuale, oferind locuitorilor soluții inovatoare pentru un mediu mai verde și mai eficient energetic.

Citeste mai mult

Eveniment

Un asteroid ar putea lovi Pământul. Care este data estimată. Anunțul unui cercetător român

Publicat

Publicitate

Un cercetător român spune că un asteroid ar putea lovi Pământul pe 22 decembrie 2032. Din primele date, există riscul coliziunii cu Terra.

Este vorba despre cercetătorul român Claudiu Tănăselia. Acesta susține însă că verificările vor continua şi o nouă estimare privind traiectoria va fi prezentată în 2028.

Claudiu Tănăselia este cercetător la Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică. Acesta a anunţat pe Facebook faptul că un asteroid recent descoperit ar putea lovi Pământul.

„2024 YR4 este un asteroid descoperit recent, în 25 decembrie 2024 şi riscul să lovească Pământul în 22 decembrie 2032 este unul nenul (scor 3/10 pe scara Torino). Asta e vestea proastă”, a scris Claudiu Tănăselia, potrivit Mediafax.

Un asteroid ar putea lovi Pământul. Efecte

Cercetătorul mai susţine că un eventual impact nu va avea consecinţe globale.

Publicitate

„Vestea bună este că diametrul asteroidului este undeva între 50-100 metri, deci impactul său, dacă va avea loc, nu va avea consecinţe globale. Vestea proastă este că 2024 YR4 are un diametru mai mare decât asteroidul care a căzut la Chelyabinsk în 15 februarie 2013 (18-20 metri, foto), fiind comparabil cu obiectul care a cauzat efectele observate în Tunguska, în 1908. Sau cu cel care a cauzat craterul Barringer din Arizona”, a adăugat cercetătorul român.

Specialişti din întreaga lume vor continua să urmărească asteroidul. Date mai exacte vor fi cunoscute în următorii ani.

„În perioada următoare, după ce vor fi efectuate mai multe observaţii (acum că a intrat în colimatorul astronomilor), vom avea o mai bună estimare a traiectoriei sale, ceea ce ne va oferi o mai bună estimare a şanselor de impact şi data/ora acestui eveniment, dacă acesta va avea loc (însă cel mai probabil va trebui să aşteptăm până în 2028 pentru a avea predicţii mai exacte)”, a precizat Claudiu Tănăselia.

Sursa foto: dailygalaxy.com

Citeste mai mult

Eveniment

Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani sărbătorește Ziua Mondială a Zonelor Umede

Publicat

Publicitate

Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani organizează, în această perioadă, o serie de activități destinate conștientizării opiniei publice cu privire la importanța zonelor umede. Scopul acestor activități este de a marca Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită  în fiecare an, la data de 2 februarie. Tema aleasă pentru acest an de Secretariatul Ramsar ,”Protejând zonele umede pentru viitorul nostru comun”, pune accent pe două concepte: unitatea noastră și viitorul nostru.

Aceste ecosisteme susțin viața și biodiversitatea, furnizează apă și hrană, oferă mijloace de trai, protejează împotriva fenomenelor meteorologice extreme și atenuează schimbările climatice.

Programul stabilit pentru marcarea acestui eveniment cuprinde: campanie de informare și conștientizare prin distribuire de materiale tematice în unitățile de învățământ, acțiune de informare cu tema „Zonele umede din județul Botoșani”, organizată în parteneriat cu Școala gimnazială nr. 8  Botoșani, expoziții tematice.

În județul Botoșani există 6 zone umede declarate situri Natura 2000, incluse în Rețeaua ecologică europeană NATURA 2000, și anume: Turbăria de la Dersca, Lacul Stânca-Costeşti, Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi, Acumulările Rogojești-Bucecea, Iazul Mare-Stăuceni-Dracșani, Mlaștina Iezerul Dorohoi. Aici trăiesc specii de păsări ocrotite la nivel european cum ar fi: egreta mare, stârcul de noapte, chira de baltă, acvila mică, codalbul, cormoranul mic, nagâț, prigorie.

“Acest eveniment atrage atenția asupra multiplelor beneficii economice, sociale și culturale ale zonelor umede. Protejarea și conservarea lor este importantă având în vedere faptul că, în prezent, ne confruntăm cu un declin semnificativ al biodiversității la nivel mondial, iar zonele acvatice au o rată a dispariției de trei mai mare decât pădurile.”, au declarat reprezentanții APM Botoşani.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending