Elevii care au obținut media 10 la Evaluarea Națională sau la examenul de Bacalaureat vor fi recompensați financiar de stat. Guvernul României a aprobat joi, 18 decembrie, acordarea unui sprijin financiar pentru absolvenții cu rezultate excepționale, a anunțat Ministerul Educației și Cercetării, citat de alba24.ro.

Ministerul Educației a precizat că în sesiunile din vara acestui an (iunie – iulie), 42 de absolvenți de liceu au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat (32 la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie 2025, 1 în sesiunea specială și 9 la examenul de bacalaureat german, sesiunea iunie 2025), iar 85 de absolvenți de clasa a VIII-a au obținut media 10 la evaluarea națională.

Elevii cu media 10 la Evaluarea Națională și Bacalaureat primesc bani de la Guvern

Potrivit unui comunicat al Ministerul Educației și Cercetării, elevii de excepție vor primi:

• 2.000 de lei pentru absolvenții clasei a VIII-a care au obținut media 10 la Evaluarea Națională (sesiunea 2025)
• 5.000 de lei pentru absolvenții de liceu care au obținut media 10 la examenul național de Bacalaureat (sesiunea iunie și sesiunea specială 2025)

„Mă bucur că, deși țara este încă sub efectul măsurilor fiscal-bugetare, am găsit deschidere din partea Guvernului pentru această susținere a tinerilor de excepție. Așa cum am mai declarat, domeniul educației-cercetării a trecut de furtuna fiscal-bugetară, iar acum, odată ce am implementat atât reforme necesare – care, prin schimbări paradigmatice, ne pun pe o traiectorie de modernizare decisivă -, cât și măsuri fiscal-bugetare – care ne-au salvat salariile și bursele în 2025 -, este timpul pentru stabilizare și creștere.

Acest demers, după Gala Olimpicilor Internaționali – în care am premiat olimpicii români laureați în competițiile internaționale pe discipline – și completarea fondului de burse pentru studenți prin fonduri europene, arată că, treptat, intrăm în această fază”, a transmis ministrul Educației, Daniel David.

Centrul Vechi al municipiului Botoșani va deveni, duminică, 21 decembrie 2025, scena uneia dintre cele mai importante manifestări dedicate tradițiilor românești autentice. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani organizează ediția aniversară a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, eveniment care marchează 50 de ani de tradiție neîntreruptă.

Manifestarea va debuta la ora 10:30, cu spectaculosul Dans al căiuților, susținut de formații participante din județul Botoșani, un moment așteptat în fiecare an de publicul de toate vârstele.

La ora 11:00 este programată parada formațiilor, care va străbate principalele artere din Centrul Istoric al orașului, pe traseul: Centrul Istoric – Strada 1 Decembrie 1918 – Calea Națională – Direcția Muncii – Strada Cuza Vodă – Strada Nicolae Iorga – Podul de Piatră – Calea Națională – Strada 1 Decembrie 1918.

Autoritățile anunță că, în intervalul 11:00 – 12:00, circulația rutieră va fi restricționată pe traseul paradei. Șoferii sunt rugați să evite zona și să folosească rute alternative.

De la ora 12:00, pe scena festivalului va avea loc spectacolul folcloric, cu participarea formațiilor din numeroase localități ale județului Botoșani, printre care Avrămeni, Broscăuți, Bucecea, Corlăteni, Corni, Coșula, Curtești, Dobârceni, Durnești, Havârna, Hănești, Hlipiceni, Ibănești, Manoleasa, Negreni, Oneaga, Pomârla, Sarafinești, Săveni, Știubieni, Suharău, Sulița, Todireni, Tudora, Vârfu Câmpului și Vorona.

Ediția aniversară va fi completată de prezența unor formații invitate din județele Bacău, Iași, Neamț, Suceava și Vrancea, oferind publicului un adevărat regal de tradiții, costume populare și obiceiuri strămoșești.

Organizatorii îi invită pe botoșăneni și pe toți cei care iubesc tradițiile autentice să participe la acest eveniment de suflet, care aduce împreună generații, comunități și emoții românești autentice, în inima orașului Botoșani.

Când vrei, îți ofer imediat:

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis un drept la replică redacției Botoșani24.ro, ca urmare a articolului referitor la creșterea prețului mediu al unui metru cub de lemn, subliniind că informațiile apărute în spațiul public în rețeaua Botoșani24.ro, Alba24.ro, Cluj24.ro, Romania24.ro, pot induce în eroare.

Reprezentanții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor precizează că instituția nu stabilește prețul de vânzare al lemnului, acesta fiind decis exclusiv de vânzători, în funcție de piață. Așa-numitul „preț mediu al lemnului” este un indicator statistic, utilizat strict pentru calcularea prejudiciilor în dosarele de tăieri ilegale și pentru alte proceduri administrative prevăzute de lege.

Potrivit ministerului, proiectul de act normativ aflat în dezbatere publică nu introduce un nou preț pentru lemn și nu influențează prețul lemnului de foc sau al altor sortimente comercializate pe piața liberă. Documentul doar constată valoarea medie rezultată din datele statistice publicate de Institutul Național de Statistică pentru ultimii trei ani.

Oficialii atrag atenția că actualul preț mediu al lemnului este valabil doar până la finalul anului 2025, conform Codului Silvic aprobat anul trecut. În lipsa unei actualizări legislative, din ianuarie 2026 nu ar mai putea fi calculate prejudiciile rezultate din tăierile ilegale, situație care ar putea favoriza creșterea acestui fenomen.

Datele INS arată că prețul mediu anual al unui metru cub de lemn a fost de 292,33 lei în 2022, 294,87 lei în 2023 și 227,45 lei în 2024, rezultând o valoare medie de 271,55 lei pentru perioada analizată. Această valoare este utilizată exclusiv în proceduri legale precum stabilirea infracțiunilor silvice, evaluarea pagubelor aduse fondului forestier sau calcularea despăgubirilor.

Ministerul Mediului solicită publicarea integrală a dreptului la replică și corectarea informațiilor considerate incomplete, precizând că rămâne deschis dialogului cu mass-media pentru informarea corectă a publicului.

Iată dreptul la replică: 

DREPT LA REPLICĂ 

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor respinge ferm afirmațiile incomplete publicate de site-ul Alba24.ro, care prezintă în mod eronat informațiile din articolul menționat.

Precizăm că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu stabilește prețul de vânzare al lemnului, acesta fiind stabilit de vânzător. Proiectul de ordin la care faceți referire doar constată prețul mediu din piață pentru metrul cub de lemn (calculat conform legislației) pentru a se putea folosi acest preț mediu la calcularea prejudiciilor din dosarele penale privind tăierile ilegale de lemn.

Prin Codul Silvic aprobat anul trecut s-a stabilit faptul că PML actual este valabil până la sfârșitului anului 2025, ceea ce înseamnă că în lipsa aprobării acestui act normativ, toate prejudiciile aduse pădurii, din ianuarie 2026, nu vor mai putea fi cuantificate și ar putea duce la creșterea cazurilor de tăieri ilegale.

Prețul mediu al unui metru cub de lemn este un preț statistic, care este folosit pentru stabilirea valorii prejudiciilor aduse pădurii în cazul unor tăieri ilegale. Acest preț nu stă la baza stabilirii prețului de vânzare a diferitelor sortimente de lemn pe piața liberă (de exemplu, lemn de foc).

Modalitatea de calcul al prețului mediu al unui metru cub de lemn (PML) este prevăzută în anexa nr. 1 la Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează: „Prețul mediu al unui metru cub de lemn – prețul mediu de vânzare al unui metru cub de lemn pe picior la nivel național, determinat ca medie a datelor statistice publicate pentru ultimii 3 ani de Institutul Național de Statistică”.

Valoarea prejudiciilor aduse pădurii prin tăierile ilegale vor fi calculate în baza prețului mediu al unui metru cub de lemn, conform Proiectului de HG pus în dezbatere de MMAP.

Prețul mediu al unui metru cub de lemn, denumit în continuare PML, se calculează în condițiile Legii nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare, valoarea acestuia fiind necesară în:

1. stabilirea limitelor infracțiunilor prevăzute la art. 142, 143 și 150 din Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare;
2. procedura de scoatere definitivă şi ocupare temporară a terenurilor din fondul forestier naţional, pentru calculul taxei, garanţiei şi a celorlalte obligaţii băneşti prevăzute de lege;

c)suma datorată cu titlul de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă, în cazul neredării terenurilor la termenul prevăzut în actul de aprobare;

d)procedura de achiziţie, schimb, donaţie de către stat a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, pentru calculul valorii terenurilor;

e)procedura de dobândire prin cumpărare, schimb sau donație, prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și prin ceilalți administratori ai fondului forestier național din proprietate publică, de evaluare a terenurilor forestiere din proprietatea publică și a vegetației forestiere aferente, precum și de evaluare a terenurilor forestiere care fac obiectul trecerii din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia în vederea reconstituirii dreptului de proprietate;

f)procedura de concesionare a terenurilor aferente activelor vândute de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, pentru calculul redevenţei;

g)procedura de stabilire a compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice;

h)procedura de stabilire a prejudiciilor cauzate fondului forestier naţional şi, implicit, la calificarea drept infracţiuni sau contravenţii a faptelor prin care s-au produs aceste prejudicii;

i)procedura de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora şi la stabilirea despăgubirilor aferente;

j)sumele care reprezintă valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii, potrivit art.161 alin.(2) și (3) din Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, în conformitate cu Statistica activităţilor din silvicultură, publicată de Institutul Naţional de Statistică, în Tabelul 9 – Venituri din vânzări de produse forestiere, servicii prestate şi alte venituri, situația volumului de masă lemnoasă pe picior și valoarea totală, pentru anii 2022-2024, se prezintă astfel:

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor solicită redacției Botoșani24.ro:

• publicarea integrală a prezentului drept la replică, în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2022 privind dreptul la replică și la rectificare,
• precum și corectarea informațiilor incomplete publicate în articolul menționat. 

MMAP rămâne deschis colaborării cu toate instituțiile implicate, precum și cu mass-media, pentru informarea corectă a publicului și pentru protejarea patrimoniului cultural și natural al României.

Direcția Comunicare și Digitalizare

Legea voluntariatului militar a fost adoptată, miercuri, de Senat, în calitate de for decizional. Aceasta include modificări în legislația privind pregătirea populației pentru apărare.

A fost reglementat cadrul legal pentru îndeplinirea, pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetățenii care doresc să aibă o pregătire militară.

Soldat/gradat voluntar în termen
Se introduce un nou concept de ”soldat/gradat voluntar în termen”, în structurile Ministerului Apărării Naționale.

Se poate îndeplini, pe bază de voluntariat, serviciul militar activ, pe timp de pace, potrivit Agerpres.

Serviciul militar activ pe bază de voluntariat poate fi accesat de toți cetățenii români (bărbați și femei) care:

au domiciliul stabil în România
au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani
nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar.
Vor participa la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni.

Facilități și indemnizație
Pe timpul participării la programul de pregătire militară de bază, participanții beneficiază gratuit de cazare, echipare, hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de o soldă lunară aferentă funcției de soldat. Aceștia se supun prevederilor legilor și regulamentelor militare.

După finalizarea programului, participanții primesc o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata.

Aceștia sunt luați în evidență de către centrele militare și introduși în rezerva operațională.

Indemnizația se plătește în tranșe lunare egale. Dacă participanții nu finalizează programul, vor trebui să restituie indemnizația primită și cheltuielile aferente pregătirii lor până atunci.

Procedura în caz de stare de urgență sau mobilizare
La instituirea stării de urgență, a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare și a stării de război, rezerviștii sunt concentrați și/sau mobilizați, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin doi ani sunt exceptați, mai puțin preoții militari.

Cetățenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene se iau în evidența centrelor militare cu gradul militar dobândit. Cei care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale altor state (în afara celor menționate anterior) se iau în evidență cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin, prevede proiectul.

Ad
Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

Prin excepție, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare.

Rezerviștii voluntari pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru:

instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace
completarea forțelor destinate apărării
îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență, al stării de asediu, al stării de mobilizare și al stării de război.
Gradaţii şi soldaţii în activitate sunt consideraţi în serviciu ca militari profesionişti, alături de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.