Connect with us

Actualitate

Au început înscrierile în Programul Tomata 2026. Legumicultorii se pot înscrie până pe 15 aprilie

Publicat

Publicitate

Legumicultorii pot depune cererile de înscriere în Programul Tomata 2026 până la data de 15 aprilie, la direcțiile agricole județene, conform calendarului stabilit de autorități, relatează alba24.ro.

Programul Tomata 2026 acoperă mai multe tipuri de culturi legumicole, nu doar tomatele, fiind necesară o suprafață minimă de cultivare de 1.000 de metri pătrați pentru a fi eligibile. De asemenea, beneficiarii trebuie să respecte o serie de condiții.

Guvernul a adoptat în aprilie 2025 Hotărârea 325/2025 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate”, în perioada 2025 – 2027. Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României pe o perioadă de 3 ani, respectiv 2025 – 2027, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate.

Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor/întreprinderilor unice care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate.

Cuantumul ajutorului de minimis este de 1,5 euro/mp echivalentul a 1.500 euro/1.000 mp, pentru o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp, cu respectarea cerințelor privind tipul de cultură și suprafețele aferente acestora.

Programul Tomata 2026. Condiții de eligibilitate

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producția de legume cultivate în spații protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii de eligibilitate:

Publicitate
  • să utilizeze o suprafață de minimum 1.000 mp, cu respectarea cerințelor privind tipul de cultură și suprafețele aferente acestora;
  • să obțină producțiile minime corespunzătoare culturii înființate;
  • să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cu legume cultivate în spațiile protejate în anul în care solicită sprijinul, respectiv la data solicitării sprijinului;
  • să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat începând cu data înființării culturii și avizat de OFJ, pentru fiecare solicitare a sprijinului;
  • să obțină legume care nu depășesc conținutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide;
  • să nu depășească, în sectorul producției primare de produse agricole, prin acordarea prezentului ajutor de minimis, echivalentul în lei a 50.000 euro/întreprindere/întreprindere unică pe durata ultimilor 3 ani.

Programul Tomata 2026. Culturi și producții minime

Conform prevederilor legale, Programul Tomata 2026 nu vizează exclusiv cultivarea tomatelor, ci include și alte specii de legume, cu condiția ca acestea să fie cultivate pe o suprafață minimă de 1.000 de metri pătrați.

Este vorba despre următoarele specii de legume:

  • ardei gras și/sau lung și/sau gogoșar și/sau iute – Capsicum annuum L.;
  • castraveți – Cucumis sativus L.;
  • ceapă verde – Allium cepa L.;
  • fasole păstăi – Phaseolus vulgaris L.;
  • salată – Lactuca sativa L.;
  • spanac – Spinacea oleracea L.;
  • tomate – Solanum lycopersicum L.;
  • varză – Brassica oleracea L.;
  • vinete – Solanum melongena L.

De asemenea, producțiile minime pentru care se acordă ajutorul de minimis sunt următoarele:

Cultura – Producția minimă kg/1.000 mp – Producția minimă kg/mp

  • Ardei gras/lung/gogoșar – 2.000 kg/1.000 mp – 2 kg/mp
  • Ardei iute – 600 kg/1.000 mp – 0,6 kg/mp
  • Castraveți – 4.000 kg/1.000 mp – 4 kg/mp
  • Ceapă verde – 100.000 bulbi/plante/1.000 mp – 100 bulbi/plante/mp
  • Fasole păstăi – 1.500 kg/1.000 mp – 1,5 kg/mp
  • Salată – 10.000 plante/1.000 mp – 10 plante/mp
  • Spanac – 1.000 kg/1.000 mp – 1 kg/mp
  • Tomate – 3.000 kg/1.000 mp – 3 kg/mp
  • Varză – 4.000 kg/1.000 mp – 4 kg/mp
  • Vinete – 4.000 kg/1.000 mp – 4 kg/mp

Culturile care pot fi înființate în spații protejate și suprafețele aferente acestora

Suprafața totală (mp) (1) – Suprafață minimă tomate (mp) (2) – Suprafață alte legume eligibile din listă (3) = (1) – (2)

  • 1.000 mp – 1.000 mp – –
  • între 1.001 și 2.000 mp – 1.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 2.001 și 3.000 mp – 1.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 3.001 și 4.000 mp – 2.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 4.001 și 5.000 mp – 2.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 5.001 și 6.000 mp – 3.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 6.001 și 7.000 mp – 3.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 7.001 și 8.000 mp – 4.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 8.001 și 9.000 mp – 4.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • între 9.001 și 10.000 mp – 5.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1
  • peste 10.001 mp – 6.000 mp – diferența până la suprafața totală din coloana 1

Programul Tomata 2026. Depunerea cererii de înscriere

Potrivit reglementărilor, legumicultorii pot depune la direcțiile agricole județene cererea pentru ajutorul de minimis la culturi în spaţii protejate, în perioada 2 februarie – 15 aprilie 2026, inclusiv. 

La depunerea cererii de înscriere în Program, responsabilii desemnați cu primirea cererilor din cadrul direcțiilor agricole județene, în limita informațiilor deținute, pot sprijini potențialii beneficiari în verificarea sumelor primite pe schemele de ajutor de minimis în sectorul agricol pe perioada ultimilor 3 ani.

Sumele solicitate de către potențialii beneficiari pentru legumele cultivate în spații protejate și înscrise în cerere, împreună cu valoarea cumulată a ajutoarelor de minimis acordate pe perioada ultimilor 3 ani, nu trebuie să depășească 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani.

Pentru aceeași suprafață de spații protejate, ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre se acordă o singură dată, în fiecare an de aplicare a programului.

Pentru anii 2026 și 2027, valoarea sprijinului financiar se acordă în lei, la cursul de schimb din data de 29 ianuarie 2026, respectiv 29 ianuarie 2027, stabilit de Banca Națională a României.

Documentele necesare

După efectuarea verificării, potențialii beneficiari completează și depun cererea, însoțită de următoarele documente:

  • copie a B.I./C.I. al/a solicitantului sau al/a reprezentantului legal dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/ împuternicit;
  • copie a atestatului de producător valabil până la data de 31 decembrie a anului în care solicită sprijinul;
  • împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a unui reprezentant, după caz;
  • copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;
  • dovada unui cont activ la bancă/trezorerie;
  • adeverință, în original, din Registrul agricol, conform înscrisurilor aferente anului în care solicită sprijinul, care atestă suprafața de teren cu spații protejate utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză.

Cererea, însoțită de documentele prevăzute anterior, poate fi transmisă la direcțiile agricole județene și prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul“ de către solicitant.

În situația în care solicitantul utilizează suprafețe de teren cu culturi de legume cultivate în spații protejate situate în județe/unități administrativ-teritoriale diferite, acesta va formula și depune o singură cerere de înscriere în program la DAJ unde are suprafața cultivată cea mai mare.

Recoltarea și valorificarea producțiilor

Recoltarea și valorificarea producțiilor prevăzute se fac anual, după efectuarea verificărilor și până cel târziu la data de 15 octombrie inclusiv a anului în care se solicită sprijinul.

Valorificarea producției se realizează prin cooperative, grupuri de producători, organizații de producători sau direct, în piețe, târguri, oboare, retail, industria de procesare.

Pentru legumele care fac obiectul programului, dovada obținerii producției o constituie, după caz, următoarele documente emise după data înregistrării cererii de înscriere în program:

  • copia filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor agricole;
  • rapoarte generate de aparatul de marcat electronic fiscal, ce conțin date din conținutul jurnalului electronic pentru perioada de raportare, ce va fi menționată sub antet, însoțite de copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică <Z>, emise de aparatele de marcat electronice fiscale;
  • facturile electronice emise potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările și completările ulterioare, și extrase din spațiul privat virtual.

Verificări în teren

Reprezentanții direcțiilor agricole județene, împreună cu reprezentanții centrelor județene APIA, efectuează verificări privind existența suprafețelor declarate și înființate și stabilirea suprafețelor cultivate în fiecare spațiu protejat.

Direcțiile agricole județene solicită centrelor județene APIA desemnarea de reprezentanți în vederea constituirii echipelor mixte pentru efectuarea verificărilor prevăzute.

Verificarea/Verificările se efectuează în baza notificării/notificărilor scrise transmise la direcțiile agricole județene de către solicitanți, în funcție de cultura înființată, după data depunerii cererii și până cel târziu la data de 30 septembrie a fiecărui an, prin e-mail, fax sau poștă, întocmind fișa/fișele de verificare.

Beneficiarii sunt obligați să transmită în scris notificările către direcțiile agricole județene, prin e-mail, fax sau poștă.

Reprezentanții direcțiilor agricole județene, împreună cu reprezentanții centrelor județene APIA, efectuează verificările în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii notificărilor și sunt direct răspunzători de veridicitatea constatărilor.

Probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide

În vederea monitorizării calității legumelor, inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene prelevează probe, prin sondaj și inopinat. Aceștia vor efectua analize de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide atât la recoltare, cât și la valorificare.

Oficiile fitosanitare au obligația transmiterii la direcțiile agricole a situației cu potențialii beneficiari ale căror legume, în urma efectuării analizelor prevăzute, au înregistrat depășiri ale conținuturilor maxime aplicabile reziduurilor de pesticide.

Oficiile fitosanitare informează potențialii beneficiari cu privire la rezultatele analizelor de laborator, prin e-mail sau prin poștă, în termen de 15 zile lucrătoare de la data prelevării probelor.

Responsabilii desemnați din cadrul direcțiilor agricole județene, după finalizarea tuturor verificărilor condițiilor de eligibilitate, întocmesc situația centralizatoare a beneficiarilor ajutorului de minimis și o transmit la Direcția generală buget finanțe și fonduri europene din cadrul MADR până la data de 15 noiembrie a fiecărui an. Direcțiile agricole județene aprobă sumele aferente reprezentând ajutor de minimis, pentru fiecare beneficiar în parte, și se asigură că sumele totale care se acordă beneficiarului se încadrează în plafonul maxim.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Un fost magistrat dă în judecată Universitatea București pentru a obține actele de studii ale președintelui

Publicat

Publicitate

O fostă judecătoare din Botoșani a dat în judecată Universitatea București pentru a obține informații despre studiile președintelui Nicușor Dan.

Lăcrămioara Axinte, aflată acum la pensie, a depus, în această săptămână, la Tribunalul Botoșani, instanță la care a activat, o solicitare de comunicare de informații de interes public în baza Legii 544/2001.

Acțiunea în instanță a fost declanșată după ce fostul judecător a fost nemulțumit de răspunsul primit pe cale administrativă din partea Universității București.

Axinte vrea să știe dacă Nicușor Dan a fost înmatriculat ca student la Facultatea de matematică între anii 1989-1992 și dacă acesta și-a finalizat studiile la Universitatea București. Ea solicită, prin intermediul instanței, ca universitatea să îi pună la dispoziție atât copie după foaia matricolă a președintelui, cât și după diploma de licență.

‘Noi toți avem dreptul să cunoaștem adevărul despre studiile făcute de actualul președinte al României. Există niște neconcordanțe, atât pe site-ul oficial al campaniei electorale, în care afirmă că a absolvit Facultatea de matematică a Universității București. Neconcordanța este între această afirmație personală de pe site, pentru că este pusă la persoana I singular, neconcordanțele din CV-ul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților. O să vedeți că sunt niște studii care se suprapun. În același interval de timp a fost și student la Ecole Normale Superieur, a fost și masterand și a fost și doctorand. Apoi am văzut și modalitatea în care a fost obținut atestatul de echivalare a unei diplome de studii aprofundate din Franța cu o diplomă de licență din România’, a declarat, pentru AGERPRES, Lăcrămioara Axinte.

Fosta judecătoare a fost propusă de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a României. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de ninsori viscolite și strat de zăpadă pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis o atenționare tip cod galben de ninsori viscolite și strat de zăpadă pentru județul Botoșani.

 

Avertizarea este valabilă începând de mâine, de la ora 14:00, până pe luni, la ora 08:00.

Temporar va ninge viscolit, se va depune strat de zăpadă în medie de 5…15 cm și vizibilitatea va fi redusă. Vântul va avea viteze la rafală de
50…60 km/h și izolat de 70…80 km/h.

Dacă sunteți nevoiți să porniți la drum, informați-vă despre condițiile de trafic. Puneți în mașină lucruri necesare în caz de urgență: lanțuri pantiderapante, lopată pentru zăpadă, lanternă, un sac cu nisip, apă, pături, încărcător pentru telefon etc.

Informaţi-vă permanent asupra condiţiilor meteorologice şi a modului în care evoluează acestea.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

14 februarie – Ziua Sfântului Valentin sau Ziua îndrăgostiților

Publicat

Publicitate

Ziua Sfântului Valentin sau Ziua îndrăgostiților este sărbătorită, în fiecare an, la 14 februarie, în țări din întreaga lume, fiind o zi dedicată dragostei și afecțiunii, fie că este vorba de dragoste romantică, prietenie sau legături familiale.

Tradiția conform căreia Sf. Valentin ar fi patronul îndrăgostiților își găsește originea într-un text antic, în limba engleză, al poetului medieval Geoffrey Chaucer (cca. 1343-1400). Versurile poemului său, intitulat ‘Parlement of Foules’ (cca. 1380), reflectau credința larg răspândită în Evul Mediu că păsările își alegeau perechea la mijlocul lunii februarie. La mijlocul lunii februarie, într-adevăr, natura începe să se trezească din somnul iernatic, așa că Sfântul Valentin a devenit sfântul care anunță primăvara care vine – motiv pentru care este reprezentat uneori ținând soarele în mână, se arată pe https://www.vaticannews.va/.

În 1415, Charles, duce de Orleans, închis în Turnul Londrei, în urma capturării sale în Bătălia de la Agincourt, i-a scris un poem soției sale, Bonne de Armagnac. În poemul scris în limba franceză, Charles a folosit termenul de ‘valentină’ referindu-se la soția sa. Cei doi nu s-au mai revăzut, dar mesajul scris a înfruntat trecerea timpului și, astăzi, face parte din colecția de manuscrise a Bibliotecii Britanice din Londra, notează https://www.history.com/.

În Marea Britanie, Ziua Îndrăgostiților a început să fie sărbătorită popular în jurul secolului al XVII-lea. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, era obișnuit ca prietenii și îndrăgostiții din toate clasele sociale să facă schimb de mici semne de afecțiune sau note scrise de mână, numite ‘valentine’, iar pe la 1900, felicitările tipărite au început să înlocuiască simplele scrisori datorită îmbunătățirilor aduse tehnologiei de tipărire. Acestea ofereau oamenilor o cale mai ușoară de a-și exprima emoțiile, într-o perioadă în care exprimarea directă a sentimentelor era descurajată. Tarifele poștale mai ieftine au contribuit, de asemenea, la creșterea popularității trimiterii de felicitări de Ziua Îndrăgostiților.

Americanii au început probabil să facă schimb de ‘valentine’ făcute manual la începutul anilor 1700. În anii 1840, americanca Esther A. Howland a început să vândă primele ‘valentine’ produse în masă. Howland, cunoscută sub numele de ‘Mama Îndrăgostiților’, a realizat felicitări elaborate lucrând cu dantelă adevărată, panglici și imagini colorate, arată https://www.history.com/.

Pe lângă Statele Unite, Ziua Îndrăgostiților este sărbătorită în majoritatea țărilor europene, precum Franța, Regatul Unit, Finlanda, Estonia, Germania, Italia, dar și în Canada, Mexic, Chile, Brazilia, Australia. În ultimii ani, sărbătoarea a fost îmbrățișată și de îndrăgostiții, și nu numai, din China, Japonia și Coreea de Sud, potrivit https://worldstrides.com/.

Publicitate

În mod tradițional, Ziua îndrăgostiților este asociată cu trimiterea de felicitări scrise sau electronice, potrivit https://www.timeanddate.com/. Astăzi, potrivit Hallmark, unul din cei mai mari producători de felicitări din lume, se estimează că peste 145 de milioane de felicitări sunt trimise de Ziua Îndrăgostiților, în fiecare an, ceea ce face ca această zi să fie a doua zi din an în ce privește expedierea de felicitări (mai multe felicitări sunt trimise de Crăciun), se arată pe site-ul https://www.history.com/.

Originea acestei sărbători a iubirii nu este nici astăzi prea bine cunoscută. Există legende, care susțin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită zeița Iuno, protectoarea femeilor și a căsătoriilor. Urma, apoi, Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii și fertilității. Unul dintre obiceiurile festivalului era acela de a-i aduce împreună pe băieți și pe fete, care până în acel moment stăteau separați. În seara de dinaintea sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăți de hârtie și introduse într-un vas. Tinerii extrăgeau biletele și, astfel, se formau perechi ce rezistau uneori și un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau și se căsătoreau, notează https://www.stvalentinesday.org/.

Alte legende spun că sărbătoarea îl are în centrul ei pe Sfântul Valentin. Dintre cei mulți Valentini ai acelei perioade, Biserica Catolică recunoaște doar doi sfinți care poartă acest nume și care pot fi legați de această sărbătoare. Primul Sf. Valentin era preot în Roma, în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270 d.Hr.). El ar fi ajutat tinerii, creștini sau păgâni, să se căsătorească, însă împăratul roman era convins că bărbații ar fi soldați mult mai buni, dacă nu ar fi avut logodnice sau soții, de aceea a interzis căsătoriile. Tânărul preot a continuat, însă, să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii. În momentul în care împăratul i-a aflat secretul, Valentin a fost închis și condamnat la moarte, fapt care s-a petrecut la 14 februarie 269. Aceeași legendă spune că Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o: ”De la al tău Valentin”. De aici a rămas obiceiul de a trimite în această zi mesaje de dragoste, potrivit https://www.stvalentinesday.org/ și https://www.history.com/.

În ceea ce îl privește pe episcopul de Terni, el ar fi fost invitat la Roma de filosoful Crato, profesor de retorică, greacă și latină, al cărui fiu, pe nume Cheeremon, suferea de o deformare fizică. Crato i-a promis lui Valentin jumătate din posesiunile sale dacă îi vindeca fiul. Însă, Valentin i-a explicat că nu bogăția lui inutilă va fi cea care l-ar vindeca pe băiat, ci credința în Dumnezeu. Valentin s-a rugat apoi pentru băiat, care și-a recăpătat sănătatea. Martori ai acestei minuni, Crato și familia sa, dar și trei studenți greci, Procul, Efeb și Apollonius, au fost botezați de episcop. Abbondius, fiul prefectului Romei, Placidus, a îmbrățișat și el creștinismul. Potrivit surselor, Placidus a deținut funcția între anii 346-347 d.Hr., așa că aceasta perioada istorică care poate fi asociată cu martiriul lui Valentin. Înfuriat, Placidus l-a arestat și decapitat pe Valentin pe Via Flaminia din Roma. Execuția s-a făcut noaptea pentru a evita reacția numeroasei, de acum, componente creștine a orașului. După o scurtă ceremonie pe locul martiriului său, Procul, Efeb și Apollonius au dus trupul martirului la Terni și l-au îngropat în afara orașului. Dar la Terni, consulul Lucentius i-a arestat pe toți trei și, înainte ca populația să-i poată elibera, i-a decapitat. Când au aflat de execuție, oamenii i-au îngropat pe noii martiri în mormântul lui Valentin, indică https://www.vaticannews.va.

Abia la sfârșitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele și să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii păgâne a Lupercaliilor. Ordinul Benedictin a fost cel care a întreținut povestea Sfântului Valentin din Terni în Evul Mediu și care a răspândit cultul Zilei Îndrăgostiților în mănăstirile benedictine din Franța și Anglia. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Casa unei femei din comuna Prăjeni a fost în pericol, noaptea trecută, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum

Publicat

Publicitate

Casa unei femei din localitatea Câmpeni a fost în pericol, noaptea trecută, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.

Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința.

La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Prăjeni.

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum necurățat de funingine.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Publicitate

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending