Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială, împreună cu Banca Mondială şi cu sprijinul autorităţilor locale din întreaga ţară vor implementa, de la 1 ianuarie 2024, Venitul Minim de Incluziune (VMI), potrivit unei postări pe Facebook a Ministerului, relatează agerpres.ro.

Conform sursei citate, beneficiari vor fi doar cei care au cu adevărat nevoie. Este un program focalizat pe cei vulnerabili care înlocuieşte Venitul Minim Garantat şi Alocaţia pentru Susţinerea Familiei.

Ministerul precizează că în acest fel se reduce birocraţia, dar cresc şi beneficiile pentru persoanele vulnerabile vizate. “Copiii din familiile beneficiare de Venit Minim de Incluziune trebuie înscrişi la şcoală şi vor beneficia automat şi de bursa socială. Beneficiari vor fi doar cei care au cu adevărat nevoie pentru că, odată cu beneficiile, cresc şi responsabilităţile. Cei apţi de muncă primesc sprijin din partea statului, dar sunt şi încurajaţi să îşi găsească un serviciu”, subliniază sursa citată.

Venitul Minim de Incluziune se acordă şi pentru vârstnicii instituţionalizaţi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. Aceştia vor deveni astfel automat şi asiguraţi în sistemul de sănătate.

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale Simona Bucura-Oprescu, împreună cu delegaţia Bănci Mondiale, a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi Inspecţie Socială Ialomiţa şi a Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a efectuat o vizită în teren în comunităţile vulnerabile din judeţul Ialomiţa.

“Am întâlnit, în judeţul Ialomiţa, oameni cu poveşti de viaţă impresionante. Sunt viitori beneficiari ai Venitului Minim de Incluziune care va fi implementat de la 1 ianuarie 2024. La Scânteia am cunoscut-o pe Ştefania. Are 6 ani, iar mama ei este bolnavă şi mai lucrează cu ziua prin sat. Pentru familia copilei până şi o banală periuţă de dinţi este o cheltuială enormă. Chiar şi aşa, fetiţa are un zâmbet molipsitor şi este de un bun simţ care arată că, în ciuda deprivării materiale severe, nu a lipsit educaţia din familie”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu

Ministerul precizează că Ştefania va merge, în curând, la clasa pregătitoare.

“La nici 10 kilometri distanţă, în comuna Valea Ciorii, Nicolae îşi creşte singur cele 4 fetiţe, după ce mama acestora a decis, în 2019 să plece definitiv de lângă copile. Bărbatul le este şi mamă şi tată, iar curăţenia şi buna creştere pe care le-am găsit în casa modestă a acestora sunt o adevărată lecţie pentru mulţi dintre noi”, a mai arătat ministrul Bucura-Oprescu.

Pentru a se integra în program, familiile cu copii beneficiare de Venit Minim de Incluziune trebuie să îi aibă pe cei mici înscrişi la şcoală. Ca o măsură suplimentară de sprijin, elevii din aceste familii vor beneficia automat şi de bursă socială.

Venitul Minim de Incluziune se acordă şi pentru vârstnicii instituţionalizaţi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. Astfel aceştia vor deveni automat şi asiguraţi în sistemul asigurărilor de sănătate. Cei care sunt apţi de lucru vor intra automat în programele ANOFM pentru integrare pe piaţa muncii.

Consiliul Județean Botoșani și două unități subordonate au depus pentru finanțarea din Fondul pentru Modernizare trei proiecte care vizează realizarea unui parc fotovoltaic și a două centrale fotovoltaice, a anunțat astăzi instituția de la Botoșani.

Valoarea cumulată a celor trei proiecte este de 9,84 milioane de lei, echivalentul a 2 milioane de euro, din care cofinanțarea asigurată de către Consiliul Județean reprezintă aproximativ 2,4 milioane de lei (500 de mii de euro).

„Continuăm să atragem fonduri europene, pentru a transpune cât mai repede în realitate proiectul major de dezvoltare a județului. Aceste trei proiecte, depuse pentru a fi finanțate din Fondul pentru modernizare, sunt foarte importante pentru noi. Pe deoparte, atragem fondurile europene, care generează investiții și locuri de muncă, iar pe de altă parte, vom asigura o parte din necesarul de energie electrică consumată de către Spitalul Județean de Urgență «Mavromati», Sanatoriul Podriga și Unitatea Medico-Socială Sulița. Astfel, se vor face economii la buget, bani care vor putea fi folosiți pentru dezvoltarea serviciilor medicale și sociale oferite de către cele trei unități subordonate Consiliului Județean”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Proiectul Consiliului Județean are o valoare de 8,5 milioane de lei (1,7 milioane de euro) și presupune construirea unui parc fotovoltaic cu o putere de 1 MW la Bucecea. Energia produsă va fi destinată Spitalului Județean de Urgență „Mavromati”, unul dintre cei mai mari consumatori din județ.

Sanatoriul Podriga a aplicat pentru o finanțare de 812 mii de lei în vederea construirii unei centrale fotovoltaice cu o putere instalată de 99,36 KW, iar Unitatea Medico-Socială Sulița a depus un proiect de 524 mii de lei pentru instalarea unei centrale fotovoltaice de 59,76 KW.

„Energia verde este o soluție pentru viitor. Aceste proiecte sunt deosebit de importante, deoarece asigură din surse regenerabile o parte din necesarul de energie a unităților subordonate Consiliului Județean. Este o primă etapă în implementarea strategiei Consiliului Județean de scădere a costurilor energetice. Avem în plan realizarea și a altor proiecte similare pentru unitățile subordonate, pentru că folosirea resurselor regenerabile reduce dependența față de furnizorii de energie și contribuie la dezvoltarea județului”, a declarat Cristian Nistor, administratorul public al județului și coordonatorul echipei de proiect.

Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice, care prevăd îmbunătățiri în eficiența energetică, modernizarea sistemelor energetice și tranziția în regiunile dependente de cărbune în statele membre ale Uniunii Europene cu PIB pe cap de locuitor la prețul pieței mai mic de 60% din media UE (10 state). Fondul este constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene, pentru perioada 2021-2030, iar România are alocat un procent de 11,98% din total.

Parlamentarii români doresc interzicerea radarelor neinscripționate, iar propunerea se regăsește într-un nou proiect de modificare a Codului Rutier, inițiatori fiind parlamentarii UDMR, relatează alba24.ro.

Aceștia susțin că sunt necesare noi măsuri, pentru siguranță rutieră.

”Odată cu aglomerarea traficului, îndeosebi în mediul urban, se simte nevoia stabilirii de reguli noi, dar și de consolidarea unor relații civilizate între reprezentanții poliției rutiere și participanții la trafic”, arată parlamentarii.

Potrivit acestora, se impune dedicarea unui capitol distinct prevenției, atât privind atitudinea poliției rutiere față de participanții la trafic, cât și măsuri suplimentare de siguranță pentru pietoni și copii.

Mai notează că România continuă să fie pe primul loc în Uniunea Europeană, la rata deceselor cauzate de accidente rutiere (2021).

Pachetul de măsuri conține prevederi privind radarele, șoferii tineri, obligații pentru polițiști, școlile de șoferi și examinatori.

Inițiativa a fost depusă la Senat în 6 noiembrie, iar în 14 noiembrie a fost transmisă pentru punct de vedere la Guvern.

Propunerile parlamentarilor

Se propun măsuri de înăsprire a pregătirii candidaților la obținerea unui permis de conducere și de profesionalizare a examinării acestora.

”Practica de a avea exclusiv polițiști examinatori esteo reminiscență a statului centralizat comunist. Tendința firească este de a profesionaliza domeniul”, notează inițiatorii.

Examinatorii vor avea pregătire specială, vor fi atestați și reatestați periodic, vor avea abilități tehnice și psihologice temeinice.

O astfel de soluție ar degreva personalul de la Permise-Înmatriculări de atribuții pentru care, uneori, este insuficient pregătit, potrivit sursei citate.

Se propune creșterea numărului minim de ore de pregătire la școala de șoferi: de la 30 ore în prezent la cel puțin 45.

Alte noutăți:

• interdicția șoferilor neexperimentați de a conduce vehicule ce pot dezvolta viteze mari
• cod de conduită special adresat polițiștilor rutieri
• misiuni obligatorii de informare a participanților la trafic pentru poliția rutieră
• interdicție de a utiliza dispozitive ce pot distrage atenția pietonilor, bicicliștilor, conducătorilor de trotinete
• administratorii drumurilor să revizuiască semnalizările rutiere (instalare de parapete în apropierea școlilor, amenajări de reducere a vitezei vehiculelor)

Modificări la Codul Rutier. Interzicerea radarelor neinscripționate

• Autovehiculele poliţiei, staţionate sau în deplasare, cu care poliţiştii rutieri se află în misiune de supraveghere şi control utilizează semnale de avertizare luminoase şi/sau sonore.
• Folosirea dispozitivelor de măsurare a vitezei se face doar de către poliţişti rutieri din autovehiculele poliţiei, inscripţionate, sau din afara acestora, la loc vizibil pentru participanţii la trafic.
• Poliţia rutieră avertizează conducătorii de autovehicule în legătură cu prezenţa în trafic a dispozitivelor de măsurare a vitezei, prin mass-media sau panouri de avertizare.
• Conducătorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozitivelor de măsurare a vitezei.

Modificări la Codul Rutier. Alte obligații pentru polițiști

În vederea stabilirii unor relaţii civilizate, calme şi deschise, autoritatea competentă stabileşte reguli de comportament specifice poliţistului rutier în relaţia cu participanţii la trafic şi le supune Guvernului spre aprobare prin hotărâre.

• Poliţiştii rutieri efectuează misiuni de îndrumare şi de informare a participanţilor la trafic cu privire la regulile de circulaţie.
• Poliţiştii rutieri efectuează în autovehiculele poliţiei misiuni de prevenire şi de descurajare a încălcării regulilor de circulaţie de către participanţii la trafic.
• Pe drumurile de interes naţional, poliţiştii rutieri efectuează misiunile de mai sus cu utilizarea semnalelor speciale de avertizare luminoasă.
• În cazul în care apar blocaje în circulaţie, poliţiştii rutieri informează participanţii la trafic despre motiv şi iau măsurile necesare pentru fluidizarea traficului, indică de trasee alternative, după caz.
• În caz de accidente de circulaţie, calamităţi naturale, condiţii meteorologice nefavorabile sau în alte cazuri de forţă majoră ce afectează fluenţa şi/sau siguranţa circulaţiei, poliţiştii rutieri sunt obligaţi să conducă coloana de vehicule.

Interdicții pentru șoferii tineri

Conducătorilor cu vârsta de până la 21 de ani, precum şi cei care au o experienţă de conducere mai mică de un an pentru categoria de vehicule B

• le este interzis să condueă vehicule care depăşesc 100 CP, respectiv 75 de kw în cazul vehiculelor electrice

Pregătirea la școala de șoferi

• Numărul minim de ore de pregătire teoretică este de 25, iar cel de pregătire practică este de 45.
• Examinarea pentru obţinerea permisului de conducere se poate realiza şi de către examinatori persoane fizice atestate de către autoritatea competentă
• Desemnarea examinatorului, angajat al autorităţii competente sau persoană fizică atestată, se realizează prin tragere la sorţi.

Obligații pentru administratorii de drumuri

Autorităţile locale competente sau administratorul drumului, după caz, iau măsuri pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice în localităţi.

Pe drumurile/străzile cu minimum 2 benzi de circulaţie pe sens, la trecerile de pietoni obligatoriu se vor monta semafoare şi se vor realiza refugii ori spaţii interzise circulaţiei vehiculelor.

În apropierea unităţilor de învăţământ, unităţilor sanitare sau de asistenţă socio-medicală, a pieţelor, târgurilor, precum şi în zonele cu risc sporit de accidente

• prin grija autorităţilor locale sau a administratorul drumului, după caz
• se vor monta parapete de protecţie şi se vor realiza amenajări rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor.

Interdicții pentru pietoni, bicicliști, conducători de trotinete

La traversarea carosabilului sau a liniilor de cale ferată:

pietonilor, bicicliştilor şi conducătorilor de trotinete le este interzisă

• utilizarea telefonului mobil sau a oricăror dispozitive de înregistrare/redare de texte, foto sau video care le pot distrage atenţia de la vehicule, trenuri, amenajări rutiere, semnale sonore şi luminoase sau indicaţii ale poliţiştilor, etc.

De proiectul de ordonanță sunt vizați și angajații din învățământ, care vor primi însă doar 13%. Procentul pentru educație este mult mai mic decât majorarea de aproape 40% promisă prin OUG 57, aprobată în perioada grevelor, informează alba24.ro, care citează stiripesurse.ro.

Concret, salariile se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

• De proiectul de ordonanță sunt vizați și angajații din învățământ, care vor primi însă doar 13%. Procentul pentru educație este mult mai mic decât majorarea de aproape 40% promisă prin OUG 57, aprobată în perioada grevelor.

Salariile tuturor bugetarilor vor fi majorate. Ce conține OUG:

1. Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

2. Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

3. Cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului didactic, personalului didactic auxiliar precum și ale personalului nedidactic se majorează în anul 2024 după cum urmează:

• a) începând cu data de 1 ianuarie 2024 cu un procent de 13% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023;
• b) începând cu data de 1 august 2024 cu un procent de 7% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023;