Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (195)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Dragoş Pandele în „Observator cultural” nr. 875 din 8-14 iunie 2017: „O remarcă a lui Stalin, cu privire la oportunitatea jucării lui „Hamlet” în condiţiile războiului antifascist, a anulat repetiţiile şi a anulat spectacolul pe termen nedefinit. În viziunea dictatorului, Hamlet nu corespundea idealurilor de optimism, curaj,  acţiune ale publicului sovietic. Cu a sa îndoială tragică şi lipsă de hotărâre, Hamlet sfida nevoile poporului şi nu reprezenta oamenii care, odată ce îşi fixează un scop, acţionează fără să mai reflecteze. Hamlet era, în viziunea acelor vremuri, doar un nebun meditativ, un melancolic, depresiv care trebuie eradicat. Nu ştim dacă, în acel context, el a fost considerat cu adevărat nebun, dar putem spune cu siguranţă că a generat o nebunie oprită doar în momentul în care Stalin a murit. Şi, odată cu acest moment, Hamlet a reapărut din ungherul în care fusese aruncat, mai analizat, mai comentat, oferind umanităţii noi modele culturale”;

Luana Stroe,  în „Observator cultural” nr. 875 din 8-14 iunie 2017, ne face „o scurtă familiarizare cu tematica romanului „Vieţile paralele” de Florina Ilis”: „În anii `60, organele de Securitate devin interesate de manipularea imaginii „poetului naţional”. Diferenţa este aceea că manipularea nu se face retroactiv, aşa cum ne-am aştepta, ci prin intervenţie directă asupra trecutului. Agenţii Securităţii defilează pe axa temporală 1883 până în anii 2000, încercând să distorsioneze viaţa poetului. Tematic, romanul riscă mult. Cel puţin dintr-un punct de vedere fidel „decretului” călinescian, pentru care viaţa unui geniu avea o valoare tipologică nulă. Generic, însă,  „Vieţile paralele” se află în tendinţe. Ca Thomas Pynchon, în „Curcubeul gravitaţiei”, sau ca John Barth în „Letters”, Florin Ilis scrie o istorie apocrifă în care paranoia conspiraţionismului joacă un rol decisiv”;

Erotizarea actului critic la Nora Iuga: „Totul pe lumea asta e suportabil, fiindcă pătrunderea unui corp în alt corp şi înghiţirea unui corp de către alt corp sunt acte barbare de o cruzime maximă. Pătrunderea masculului în femelă e o înjunghiere. Înghiţirea masculului de către o femelă e o devorare. Orice acuplare e un viol. Poate şi actul critic e un viol. Aş zice chiar un asasinat virtual. Cei doi asasini vor amândoi să fie călăi deopotrivă. Hai să acoperim cu o cârpă neagră oglinda, ca la mort. Hai să scoatem raţiunea din joc. Masculul e atacatorul pentru că el e puternic. Femela se teme de el, deşi îl vrea, doar l-a chemat, dar îl respinge. Nu e conştientă că frica ei îl aţâţă. Frica e un sentiment profund erotic. Carnea are caracter. Se ţine de cuvânt. Îşi achită prompt datoriile. Suferinţa e plătită la termen cu bucurie. Critica nu e carne, critica e raţiune. Raţiunea nu-şi achită prompt datoriile” (citat reţinut dintr-un eseu de Ironim Muntean din „Contemporanul – ideea europeană” nr. 6 din 2017);

Mihaela Helmis, în „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 6 din 2017,  publică interviul cu dansatorul şi coregraful Gigi Căciuleanu. Reţin câteva idei ale artistului: 1. „Întotdeauna m-au fascinat liniile. Fie că acestea sunt trasate cu corpul, fie că  le trasezi pe hârtie, fie că le trasezi cu mintea, cu inima, cu creierul”; 2. „Dada este un banc, este bazat pe ideea jocului inteligent. Bancurile nu sunt tâmpite, sunt inteligente, şi felul de a sparge nişte clişee, nişte vase de porţelan pe care după aia le-a lipit în felul lui, mi se pare foarte frumos, şi hai să spun foarte măreţ, pentru cineva venind dintr-un loc al lumii unde nu se crede că ar fi multă artă modernă”; 3. „I-am făcut lui Tristan Tzara ce le-a făcut el altora, adică l-am dadaizat”; 4. „Acest suprarealism este un fel de microscop care se uită la fiinţa umană într-un fel foarte, foarte detaliat, se uită până în străfunduri”; 5. „Suprarealismul merge mai departe decât intelectul, mai departe decât chiar talentul, şi asta mi s-a întâmplat şi mie”; 6. „Întotdeauna mi-am notat dansurile prin poezii, niciodată nu le-am notat prin mişcări descriptive, ci prin metafore, chiar dacă foarte multe le-am aruncat după aceea pentru că n-am mai avut nevoie de ele, dar nu numai că le-am notat aşa, dar le-am şi ţinut minte aşa”; 7. „Acest „Om aproximativ” a lui Tristan Tzara este un om total şi bineînţeles că nimeni nu poate avea totalitatea asta. Şi nici n-ar fi interesant”; 8. „Gândul este un lucru extraordinar pentru că nu ştiu dacă sau ce mai rămâne după ce nu mai suntem. Dar cred că dacă material nu mai rămâne nimic gândurile rămân pe undeva! Şi atunci au realmente o forţă, cred eu…De exemplu eu cred într-un zodiac pe dos, cred că gândurile noastre influenţează mişcarea astrelor”; 9. „Dansul gândului, care mi se pare, încă o dată, mult mai interesant şi mai complet şi mai frumos decât dansul trupesc”; 10. „Metafora este un dans al gândului, nu numai al gândului conştient, ci şi al gândului inconştient, subconştient sau – să-i spunem – hiperconştient, care ne depăşeşte”;

Publicitate

Cristian Hera, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2017:Îmi îngădui ca în final să citez câteva dintre reflecţiile făcute de-a lungul timpului de mari personalităţi la care îmi permit să mă ataşez în totalitate într-o Pledoarie pentru SOL: „O naţiune care îşi distruge pământul se distruge pe ea însăşi” (Franklin D. Roosevelt, 1930); „Indiferent cui aparţine, pământul are o funcţie socială. Pământul este veşnic. Dacă dispare pământul, dispare veşnicia” (Gheorghe Ionescu Sişeşti, 1937); „Pământul nu l-am moştenit de la părinţi, ci îl avem împrumutat de la copiii noştri” (Alvin Toffler, 1970); „În templul naturii solul este vitraliu revelator pentru peisajul actual, fereastra clară pentru trecut şi făgaş de lumină spre viitor” (Nicolae Florea, 2007); „Pământul este noul aur, hrana, noul petrol” (Lester Brown, 2012)”;

Andrei Marga, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2017, publică eseul „Lumea de după 2010”.  Afirmă profesorul Marga: „Starea lumii din momentul de faţă se lasă, însă, greu prinsă, mai departe, în formule simple, de felul clişeelor căutate de noii adepţi ai dogmelor”. Andrei Marga prezintă patru certitudini existente şi care întăresc cele spuse: 1. „există o dependenţă a ţărilor de societatea mondială”; 2. „dezvoltarea unei ţări nu se atinge doar prin intervenţie din exterior”; 3. „se reorganizează puterile în spaţiul global”; 4. „subiecţi ai istoriei în format mic – indivizi excepţionali – sau în format mare – curente, clase sociale, naţiuni – nu se mai confirmă”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bărbat din Botoșani, dispărut după plecarea la muncă în Spania

Publicat

Publicitate

Iulian Ciobanu, un bărbat în vârstă de 39 de ani, originar din județul Botoșani, este dat dispărut după ce a plecat la muncă în Spania. Acesta s-a născut la data de 14 aprilie 1986 și avea domiciliul în localitatea Durnești.

Potrivit informațiilor disponibile, în cursul anului 2020, Iulian Ciobanu a părăsit România pentru a lucra în Spania. De la momentul plecării, acesta nu a mai revenit acasă și nu a mai luat legătura cu familia sa. Lipsa oricărui semn de viață a stârnit îngrijorarea apropiaților, care nu cunosc motivele dispariției sale.

Familia speră ca Iulian Ciobanu să fie în siguranță și face apel la orice persoană care deține informații despre acesta să le comunice autorităților sau să ajute la clarificarea situației.

Orice detaliu, oricât de mic, poate fi important pentru a-l găsi.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu în Cătămărești Vale. O casă a luat foc de la un coș de fum neprotejat termic. Proprietarul a primit îngrijiri

Publicat

Publicitate

Casa unei familii din localitatea Cătămărești Vale a fost în pericol, astăzi, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.

Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința.

La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o autospecială de stingere, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Proprietarul a primit îngrijiri medicale la fața locului, deoarece a inhalat fum, însă a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

Publicitate

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Eminescu: Ateliere pentru elevi și vizite la scriitori acasă, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Ateliere. Elevi din școli și licee botoșănene, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, pasionați de scrierea creativă și de poveștile vizuale, vor participa la atelierele Povești din Ipotești, în cadrul cărora, alături de scriitoarea Adina Popescu și de editorul și regizorul de film Iulian Manuel Ghervas, vor avea posibilitatea să învețe cum să „recicleze” creativ povești și să le transforme în povești vizuale.

Atelierele se vor defășura în cadrul evenimentului Zilele Eminescu, în zilele de 13, 14 și 15 ianuarie 2026, în fiecare zi de la 16.00 la 18.00, în Sala de Marmură, la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, și sunt organizate de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, fiind coordonate de prof. Loredana Carcea.

Atelierele de scriere creativă și de educație vizuală vor reprezenta o continuare a atelierelor de film care au avut loc la Ipotești în perioada 27 oct. – 2 nov. 2025, în cadrul cărora 16 elevi de la școli și licee din Botoșani au trecut împreună prin toate etapele realizării unui film scurt, familiarizându-se cu termenii limbajului cinematografic, trecând în revistă diferite maniere de a face film, participând la jocuri creative de dramatizare, scriind în echipă scenarii, filmând, montând și editând. „Produsele” realizate de participanți, filme scurte cu titlul Povești din Ipotești, au valorificat teme și motive ale creației eminesciene strecurate în structura unor povești inedite.

Vizite la scriitori acasă. În continuarea experienței de la ediția 2025 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Române”, și anul acesta scriitorii își vor deschide ușile pentru cei care sunt interesați să afle cum se scrie un text în proză, o poezie sau un eseu, cum arată un manuscris, ce îi inspiră pe poeți și cum arată spațiul în care creează, în intimitate, un creator.

Doritorii pot merge la Darabani, Dorohoi sau Botoșani, fiind așteptați de Victor Teișanu (Darabani), Stelorian Moroșanu (Dorohoi), Dan Sociu (Botoșani).

O solicitare, de a vizita scriitorii la ei acasă, trimisă pe m.ipotești@gmail.com până la data de 14 ianuarie, ne va ajuta să ne organizăm cât mai bine.

Publicitate

Vizitele vor fi organizate în data de 15 ianuarie, începând cu ora 14:00 (în limita locurilor disponibile).

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Șeful Poliției Dolj, Marius-Daniel Mîrzacu, a murit subit la locul de muncă, la vârsta de 51 de ani

Publicat

Publicitate

Inspectorul-șef al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu, în vârstă de 51 de ani, a murit, a anunțat biroul de presă al IPJ Dolj.

Tragicul eveniment s-a produs sâmbătă, iar colegii susțin că acesta ar fi decedat în urma unui infarct.

‘Inspectoratul de Poliție Județean Dolj informează cu profund regret că, în cursul zilei de astăzi, 10 ianuarie, a încetat din viață inspectorul-șef al IPJ Dolj, domnul comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu. Vestea dispariției sale reprezintă o pierdere grea pentru instituția noastră. De-a lungul carierei sale, domnul Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind semnificativ la îndeplinirea obiectivelor instituționale și la menținerea siguranței publice. Conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, împreună cu întregul colectiv, transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat. În aceste momente de profundă tristețe, suntem alături de familia îndurerată și ne exprimăm întreaga compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace!’, a transmis IPJ Dolj.

Și Ministerul de Interne a transmis un mesaj de condoleanțe pe pagina de Facebook.

‘Suntem alături de colegii din Poliția Română, în aceste momente de profundă durere. Comisarul-șef de poliție Marius-Daniel Mîrzacu va rămâne în memoria noastră ca un profesionist dedicat, care și-a îndeplinit misiunea cu responsabilitate, demnitate și devotament față de cetățeni. Sincere condoleanțe, familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!’, a transmis Ministerul de Interne.

Publicitate

Născut pe 26 octombrie 1974, în județul Argeș, Marius-Daniel Mîrzacu, absolvent al Academiei de Poliție ‘A.I. Cuza’ București – Facultatea de Drept, a lucrat ca ofițer operativ în cadrul Direcției Generală de Poliție a Municipiului București, ca ofițer specialist în cadrul Poliției Judiciare – investigarea infracțiunilor de mare violență și șef serviciu în cadrul Serviciul Județean Anticorupție Argeș.

Din 14 noiembrie 2025 era inspector-șef al IPJ Dolj. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending