Ce este și în ce condiții se poate acorda pensia de urmaș este una dintre întrebările la care nu avem de multe ori răspunsuri. Ei bine, pensia de urmaș este un beneficiu social acordat anumitor categorii de persoane în urma decesului unui asigurat sau pensionar, pentru a le oferi suport financiar. Cuantumul pensiei de urmaș variază în funcție de veniturile persoanei decedate și de numărul beneficiarilor eligibili, relatează cluj24.ro. Au dreptul la pensie de urmaș copiii, soțul supraviețuitor sau, în unele cazuri, alte persoane aflate în întreținerea decedatului, conform legislației. Acordarea pensiei de urmaș este condiționată de îndeplinirea unor cerințe specifice, precum vârsta beneficiarilor, starea de sănătate sau dovada că erau dependenți de veniturile decedatului.

Conform Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în cazul decesului pensionarului sau sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş: copiii şi soţul supravieţuitor.

Pensia de URMAȘ: cuantumul, cine are dreptul și care sunt CONDIȚIILE de acordare

Condiții de acordare

Copiii au dreptul la pensia de urmaș:

• până la vârsta de 16 ani;
• până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale,  s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:

1. La împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
2. Pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, dacă:

• nu a împlinit vârsta standard de pensionare;

• durata căsătoriei a fost de cel puţin un an;

•  în această perioadă NU realizează venituri lunare:

⇒ în baza unui contract individual de muncă;

⇒ în baza unui raport de serviciu;

⇒ în funcţie electivă sau ca persoană numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;

⇒ ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii cu cele ale persoanelor susmenționate;

!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

3. în cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, indiferent de durata căsătoriei, dacă:

• nu a împlinit vârsta standard de pensionare;
• NU realizează venituri lunare:

⇒ în baza unui contract individual de muncă;

⇒ în baza unui raport de serviciu;

⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

4. Pe o perioadă de 6 luni de la data decesului susținătorului,  dacă:

• Nu se regăsește în situațiile enumerate mai sus;
• în această perioadă NU realizează venituri lunare:

⇒ în baza unui contract individual de muncă;

⇒ în baza unui raport de serviciu;

⇒ în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

5. în situația în care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani,  până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă:

• în această perioadă NU realizează venituri lunare:

• în baza unui contract individual de muncă;
• în baza unui raport de serviciu;
• în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

!!!!! Ori dacă aceste venituri sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul titularului dreptului de pensie, tutorele/curatorul acestuia sau persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor.

Cererea de pensionare poate fi depusă şi prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepţia cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte.

În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state cu care România aplică instrumente juridice internaționale, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară și nici recomandată deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate.

Cererea de pensionare, în cazul persoanei care are domiciliul exclusiv în străinatate, care nu intra sub incidența instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, poate fi depusă și prin mandatar desemnat cu procura specială la casa teritorială de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul mandatarului.

Documentele necesare înscrierii la pensie de urmaș, sunt, după caz:

• cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7 la norme);
• certificatul de deces al susţinătorului decedat, în original şi copie;
• actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz, în original şi copie;
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul în care titularul pensiei de urmaș este invalid, în original;
• adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original, sau, după caz, adeverinţă de studii tradusă şi legalizată, în situaţia în care urmează studiile în străinătate, în original;
• actul doveditor al cauzei decesului, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, în copie;
• copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă;
• copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, şi copie a certificatului medical constatator al decesului, din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională;
• copie a documentului portabil A1 sau a unui certificat echivalent, care să ateste aplicarea legislaţiei de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveţia/Marea Britanie sau într-un alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securităţii sociale.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat NU avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

• carnetul de muncă, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
• carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
• livretul militar, în original şi copie;
• diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
• adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
• adeverinţă privind venitul brut realizat, anexa nr. 6 la lege;
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
• declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş

Pensia de urmaş se calculează din:

• pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
• pensia de invaliditate gradul I, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care acesta beneficia de pensie de invaliditate gradul II sau III sau pensie anticipată.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din numărul total de puncte realizat de susţinător, aferent:

• pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
• pensiei de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

În funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, pensia de urmaș se acordă, astfel:

• 50% – pentru un singur urmaş;
• 75% – pentru 2 urmaşi;
• 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Excepție!!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă dintre acestea, plata drepturilor pentru care au optat efectuându-se cu luna următoare solicitării.

Acordarea  şi plata pensiei de urmaș

• din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
• de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
• de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte, ulterior decesului susţinătorului, condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
• începând cu data înregistrării cererii, în situaţia în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului de 30 de zile.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş

Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:

• la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A.;
• în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP şi băncile comerciale, precum şi între CNPP şi alte instituţii de credit, conform legii.

Recalcularea pensiei de urmaş

Pensia de urmaș se poate recalcula, la cerere:

• prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, a perioadelor asimilate stagiului de cotizare realizate  anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
• prin depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia;
• în cazul modificării numărului de urmaşi îndreptăţiţi.

Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare:

• cerere de recalculare (anexa nr. 16  la norme);
• actul de identitate al solicitantului: BI/CI;
• adeverințe privind stagiul de cotizare, stagiul de cotizare asimilat, venitul total lunar realizat, sporuri,  încadrarea în grupă superioară de muncă, care îndeplinesc condițiile de fond și formă prevăzute de lege.

!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001, întrucât aceste informații se regăsesc în baza de date privind asiguraţii sistemului public de pensii din proprietatea CNPP, creată pe baza declaraţiilor nominale de asigurare depuse de angajatori.

Revizuirea se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării diferenţelor.

!!! Prin excepţie, în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare şi redactare a datelor în vederea stabilirii/recalculării/plăţii drepturilor de pensie, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.

Suspendarea plăţii pensiei de urmaş intervine în situația în care:

• pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, și dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii;
• copilul beneficiar al pensiei de urmaş,  a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
• copiii urmaşi cu vârstă cuprinsă între 16-26 de ani, nu fac dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii.

!!!!! Dovada continuării studiilor, în aceste situaţii, se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de 10 zile de la data începerii anului şcolar/universitar.

• soţul supravieţuitor sau copilul urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
• a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;
• beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente certificatul de viaţă în termenele prevăzute de lege;
• pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei;
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluţia bolilor şi starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;
• soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş,  realizează venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată:

• în baza unui contract individual de muncă;
• în baza unui raport de serviciu;
• în funcţii elective sau ca persoane numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, ca membru cooperator într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate,

• este solicitată de către pensionar.

Încetarea plăţii pensie de urmaş

• pensionarul a decedat;
• pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
• pensionarul urmaş încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale şi rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, incadrat în grad de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea INEMRCM, sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz;
• au expirat 12 luni de la data la pensionarul urmaş , incadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii recomandate de medicul expert al asigurărilor sociale;
• copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani;
• pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului;
• soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit.

Reluarea plăţii pensiei de urmaş se face, astfel:

• potrivit prevederilor convenţiei de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiate de România și statul   în care pensionarul şi-a stabilit domiciliul;
• începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situaţia în care pensionarul urmaş, invalid, nu s-a prezentat la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu a prezentat documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu a urmat programele recuperatorii;
• la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situaţia pensionarilor de urmaș, invalizi, obligați să urmeze aceste programe;
• de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situaţia copilul beneficiar al pensiei de urmaş, care  a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada continuării studiilor;
• la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situația soţului supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş care a realizat venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în situațiile expres prevăzute de lege;
• la cerere, începând cu luna următoare exprimării opţiunii la pensie, în situaţia soţului supravieţuitor sau copilului urmaş, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, care optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem şi/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
• la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului;
• de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viaţă după expirarea termenelor prevăzute de lege (cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an);
• pe baza dovezii continuării studiilor:
  • de la data suspendării,în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta de peste 16 ani, care urmează studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, indiferent de nivelul ei, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
  • de la data angajării, în situația copilului urmaş, medic resident.
• la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei suspendate ca urmare a faptului că pensionarul nu a încasat, timp de 3 luni consecutive, drepturile băneşti, care se achită la domiciliu/reşedinţă, și nici nu a solicitat reluarea în plată a drepturilor, în următoarea lună de după neefectuarea plăţii pensiei.

Plata drepturilor se face cu respectarea termenului general de prescripţie şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că persoanele vulnerabile din România pot beneficia acum de finanțare nerambursabilă pentru instalarea panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei, fără a fi necesară o contribuție financiară proprie.

Programul guvernamental, lansat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), oferă sprijin gospodăriilor defavorizate și celor cu venituri mici.

Prin acest program, beneficiarii eligibili pot solicita panouri fotovoltaice cu o capacitate de 3 kW dar și acumulatori cu o capacitate de 5 kW.

Valoarea maximă a sprijinului este de 10.000 de euro.

Cine poate aplica?

Pentru a beneficia de acest program, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Să fie pensionari cu venituri mici sau persoane cu dizabilități;
• Venitul lunar al solicitantului să nu depășească 2.200 de lei;
• Să dețină cel puțin 50% din proprietatea imobilului în care se va instala sistemul.

De asemenea, persoanele eligibile trebuie să figureze pe lista publicată de minister, disponibilă la Direcția de Asistență Socială (DAS). 

Documente necesare:

• Copie a actului de identitate;
• În cazul proprietății comune, copia actului de identitate a coproprietarilor și declarația privind acordul acestora.

DAS va asigura sprijin în obținerea documentelor suplimentare necesare și în întocmirea dosarelor de subvenție.

 Termenul de depunere a dosarelor

Documentele necesare trebuie depuse până la data de 17 februarie 2025 la sediul Direcției de Asistență Socială.

 Informații suplimentare

Municipalitatea de la Botoșani a transmis că pentru mai multe detalii, persoanele interesate pot apela numerele de telefon 0231 583 230, int. 14 și 22, de luni până vineri, în intervalul orar 8:30 – 15:30.

Poșta Română nu are nevoie de reorganizare, ci doar de o optimizare de personal, a declarat, marți, directorul general al companiei, Valentin Ștefan, într-o conferință de presă, menționând că procesul ar putea viza 15-20% din personalul administrativ.

‘Planurile de reorganizare de-a lungul anilor au fost aprobate în Consiliul de Administrație. De data aceasta nu mai este nevoie de reorganizare a companiei, e nevoie doar de optimizare de personal. Cu alte cuvinte, se va face o evaluare a numărului necesar de personal pe fiecare structură în parte, după care vom trece la departajarea salariaților și concedieri dacă nu acceptă alte posturi în cadrul companiei. Vă spun asta pentru că în trecut, într-adevăr, compania a necesitat reorganizare profundă, schimbare de organigramă, schimbare de rof-uri, de fluxuri interne. Adică au fost chestii serioase. Din fericire, după toți anii aceștia, pur și simplu putem evalua de cine are nevoie compania și de cine n-are nevoie compania. Vedeți, legea în România e foarte proastă, pentru că toată lumea, ca să justifice o reorganizare, o concediere, își schimbă organigrama. De multe ori organigramă e bună și nu trebuie să o schimbi ca să-ți reduci numărul de personal’, a spus Valentin Ștefan.

El a vorbit despre modul în care se realizează evaluarea personalului la Poșta Română și a afirmat că la început de an angajații sunt rugați să scrie un raport a activitate.

‘Cei care dau cu copy-paste din fișa postului și le trec cu liniuță – am responsabilitate de a organiza conferință de presă, realizat 100% -. Știu din start că acea persoană nu și-a făcut treaba pentru că cel mai comod lucru este să copiezi din fișa postului și să scrie o chestie extrem de vagă, cum ar fi ‘mi-am dus la îndeplinire atribuțiile din fișa postului’, dar rezultatele concrete sunt dincolo de fișa postului. Am organizat 16 conferințe de presă, am dat 50 de comunicate de presă. Asta înseamnă ca cineva să justifice salariul de-a lungul timpului. Deci le avem, le strângem în fiecare an, le analizăm, facem o propunere, intrăm în restructurare fără să schimbăm, să dăm peste cap compania….Avem o estimare acum. Cifra finală va fi stabilită când se termină această evaluare, care a trebui să fie într-o săptămână, două maxim, dar tindem către 15-20% din numărul de persoane al administrației centrale’, a declarat Valentin Ștefan.

Pe de altă parte, el a spus că restructurarea nu vizează poștașii și că se dorește o întărire a prezenței companiei în țară.

‘Întărim prezența Poștei în țară. Am redus cu 4000 de persoane numărul de salariați din cadrul Poștei Române și vă spun că numărul de salariați pe teren operațional, care duc corespondență în mod constant, fie că vorbim de poștași sau de curieri, nu a scăzut. E același sau dacă a scăzut, a scăzut nesemnificativ. Nu ne atingem, din contră, întărim prezența noastră în țară. Vrem să avem mai mulți sau o prezență mai puternică o perioadă mai lungă de timp pe care salariații s-o petreacă pe teren. În niciun caz nu ne gândim la reducerea numărului de poștași în Poșta Română. Avem 10.000 acum, intenționăm să păstrăm aceeași cifră. E un lucru pe care îl puteți monitoriza și dumneavoastră de-a lungul anilor’, a spus Valentin Ștefan.

Referitor la prezența fizică a clădirilor companiei, el a precizat că acestea se închid peste tot în lume, ca trend global.

‘Nu facem excepție, e doar o chestiune de timp. Fie le ținem cât mai multe acum și peste 2 ani, 5 ani, 10 ani intrăm în calup și le închidem forțat, fie le optimizăm din timp astfel încât să nu ținem toată această rețea care nu aduce niciun beneficiu companiei. Mai mult, vă pot da exemple de ghișee poștale, deci nu oficii poștale, ci ghișee poștale care au un salariat care ne costă undeva la 8.000 lei în fiecare lună și acea locație are venituri de câteva sute de lei lunar. Deci pentru câteva sute de lei lunar noi cheltuim 8.000 lei. Acolo sigur trebuie să intervenim că nu putem să mergem în pierdere în mod constant’, a explicat Valentin Ștefan.

Potrivit unui comunicat al companiei, în 2024 veniturile Poștei Române au înregistrat o creștere accelerată, cea mai mare din istoria recentă a companiei. Astfel, Poșta Română a înregistrat o creștere estimată de peste 9% a cifrei de afaceri față de anul anterior, atingând 1,78 miliarde de lei, care echivalează cu o creștere de 150 de milioane de lei sau aproximativ 30 de milioane de euro.

În același timp, creșterea cheltuielilor companiei a încetinit, reflectând o majorare accentuată pentru venituri de 9% și doar 6,6% pentru cheltuieli.

Segmentul de curierat a marcat un punct de cotitură, înregistrând o creștere de 7,3% a veniturilor, după mai mulți ani de declin.

Compania a revizuit și strategia tarifară, negociind contracte dinamice și renunțând la cele neprofitabile. Această abordare a dus la o creștere a volumelor de trimiteri de corespondență cu 43,4% în 2024 și la câștigarea a 274 de proceduri de achiziție, în valoare totală de 521 milioane de lei.

Poșta Română și-a asumat în urmă cu câțiva ani și o transformare a resursei umane, într-un mod transparent, modern, dar și sustenabil, corelat cu nevoile și cerințele actuale ale pieței. Astfel, numărul total de angajați s-a redus cu 19% din 2021, ajungând de la 24.824 la 20.929 în decembrie 2024. Numărul salariaților din Administrația centrală s-a redus de la aproximativ 1.200 în iunie 2021 (4,8% din numărul total de salariați), la aproximativ 350 în decembrie 2024 (1,7% din total salariați), reducând cheltuielile cu salariații din TESA cu până la 100 milioane lei până în prezent. Această reducere a permis creșteri salariale semnificative, inclusiv o creștere a venitului mediu brut pe salariat cu peste 1.900 de lei, reprezentând o majorare de 52% față de iunie 2021, precizează sursa citată.

În paralel, Poșta Română a modernizat și procesul de recrutare, introducând o platformă dedicată și organizând concursuri centralizate pentru toate posturile. Această schimbare a asigurat transparență și echitate, generând peste 1.000 de aplicanți pe săptămână pentru posturile vacante. Programul de internship a continuat cu succes, contribuind la pregătirea noii generații de colegi.

În 2024, Poșta Română a alocat peste 60 de milioane de lei pentru achiziția de echipamente moderne de sortare, incluzând prima bandă de sortare instalată în ultimii 50 de ani. Alte trei echipamente sunt deja operaționale în hub-urile din Oradea, Timișoara și Galați. Modernizarea infrastructurii logistice a fost completată de renovarea oficiilor poștale, inclusiv cel din Calea Giulești, București, în cadrul unei investiții de 20 de milioane de lei.

De asemenea, în 2024, Poșta Română a atras venituri suplimentare prin facilitarea închirierii spațiilor companiei. Portalul imobiliar https://imobiliare.posta-romana.ro. promovează 459 de proprietăți, împărțite pe categorii: spații comerciale, birouri, apartamente și terenuri, iar veniturile generate au crescut cu 48%, până la aproape 16 milioane de lei. AGERPRES

În urma multiplelor accidente rutiere produse pe anumite porțiuni din drumul D.N. 28B, prefectul Dan Nechifor a decis convocarea unei ședințe de urgență cu șefii instituțiilor care asigură siguranța circulației.

La întâlnire au participat comisar-șef Costîn Tudor, șef al Inspectoratului de Poliție Județean, Teodor Orhei, șeful Poliției Rutiere, Dan Pădurariu din partea Autorității Rutiere Române (ARR) și Liviu Mihalache de la Secția Drumuri Naționale. Discuțiile au vizat cauzele care au dus la aceste incidente, punând accent pe infrastructura rutieră, semnalizarea deficitară și comportamentul participanților la trafic.

Au fost propuse mai multe măsuri pentru reducerea riscurilor în zonă, printre care reabilitarea carosabilului, îmbunătățirea semnalizării rutiere și intensificarea controalelor în trafic pentru prevenirea vitezei excesive și a altor abateri. În același timp, s-a discutat despre necesitatea unei mai bune colaborări între instituțiile implicate pentru implementarea rapidă a soluțiilor identificate.

Prefectul Dan Nechifor va monitoriza îndeaproape progresul măsurilor stabilite, asigurându-se că acestea vor avea un impact pozitiv asupra siguranței rutiere.