Banca Națională a României lansează începând de luni, 6 octombrie, în circuitul numismatic o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema Centenarul Patriarhiei Române.

Aversul monedei din argint prezintă macheta Catedralei Naționale, inscripțiile „ROMANIA” și „CATEDRALA NATIONALA” în arc de cerc, anul de emisiune „2025”, stema României și valoarea nominală „10 LEI”.

Aversul monedei din tombac cuprat prezintă macheta Catedralei Naționale, inscripțiile „ROMANIA” și „CATEDRALA NATIONALA” în arc de cerc, anul de emisiune „2025”, stema României și valoarea nominală „1 LEU”.

Reversul comun al monedelor din aur, argint și tombac cuprat redă o imagine a Palatului Patriarhiei, sediul Patriarhiei Române și inscripția „PATRIARHIA ROMANA”.

Monedele din aur și argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.

Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate.

Tirajul maxim aprobat pentru moneda din aur este de 1.000 de piese, pentru moneda din argint este de 5.000 de piese, pentru moneda din tombac cuprat este de 5.000 de piese.

Prețurile de vânzare sunt:

• 23.000,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate;
• 630,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate;
• 250,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv pliantul de prezentare și mapa cartonată.

Monedele din aur, argint și tombac cuprat cu tema Centenarul Patriarhiei Române au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.

La sfârșitul lunii iulie 2025, județul Botoșani număra 62.238 de salariați, potrivit datelor publicate în Buletinul Statistic Lunar al Direcției Județene de Statistică. Numărul angajaților este cu 43 mai mic față de luna iunie 2025, dar cu 857 mai mare comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

 Agricultura și pescuitul, ușoare creșteri față de 2024

În domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului, activează 2.175 de persoane. Sectorul a înregistrat o creștere modestă, de 20 de salariați față de iulie 2024, însă o scădere ușoară, de o persoană, față de luna precedentă.

 Industria și construcțiile, în scădere

În industrie și construcții lucrează 20.256 de botoșăneni, ceea ce reprezintă cu 58 mai puțini angajați decât în iulie 2024 și cu 14 mai puțini față de iunie 2025. Sectorul industrial continuă să resimtă presiunea costurilor și lipsa forței de muncă specializate, tendință observată la nivel regional.

 Serviciile, motorul pieței muncii

Cel mai mare număr de angajați se regăsește în sectorul serviciilor, unde sunt încadrați 39.807 botoșăneni. Comparativ cu anul trecut, sectorul a crescut cu 895 de salariați, însă față de luna iunie se observă o mică scădere, de 28 de persoane. Domenii precum comerțul, sănătatea, educația și IT-ul contribuie major la acest avans.

Date colectate riguros

Reprezentanții Direcției Județene de Statistică precizează că unitățile din sectorul bugetar sunt incluse integral în cercetare, cu excepția administrațiilor publice locale comunale, pentru care datele sunt culese pe baza unui eșantion reprezentativ. În sectorul economic, au fost analizate unitățile cu cel puțin 4 salariați, acestea reprezentând 87,5% din totalul forței de muncă din domeniul privat.

Datele sunt prezentate în Buletinul Statistic Lunar- luna iulie, care poate fi studiat aici:

https://botosani.insse.ro/produse-si-servicii/publicatii-statistice/

Foto: Humansource

Sfântul Apostol Toma – 6 octombrie

Sfântul Apostol Toma s-a născut în cetatea Paneada (numită şi Cezareea lui Filip), din Galileea. Numele de Toma, în limba aramaică, înseamnă geamăn, ca şi cel de Didymos în greacă, fiindu-i adăugat pe lângă numele său de Iuda, primit la tăierea împrejur. El L-a cunoscut pe Mântuitorul Hristos, a crezut în El şi L-a urmat. Nu era un cărturar, dar el aducea lui Hristos un suflet cinstit şi curajos, care-L putea iubi până la moarte. Drept aceea, a şi fost el ales de Hristos şi numărat între cei doisprezece ucenici ai săi. Sfântul Evanghelist Ioan aminteşte despre Toma spunând că, după moartea lui Lazăr, Apostolii Îl roagă pe Mântuitorul să nu se întoarcă în Iudeea, unde, cu puţin mai înainte, fusese ameninţat să fie ucis cu pietre, dar Apostolul Toma arătând ascultare şi dragoste jertfelnică pentru Domnul, zice: „Să mergem să murim şi noi împreună cu El!” (Ioan 11, 16). De asemenea, în seara Cinei celei de Taină, când Iisus spune „Unde Mă duc Eu voi ştiţi; şi ştiţi şi calea”, Apostolul Toma întreabă: „Doamne, nu ştim unde Te duci; şi cum putem şti calea?”, iar Iisus îi răspunde: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine!” (Ioan 14, 4-6). Aceeaşi Evanghelie vorbeşte, apoi, de îndoiala lui Toma, de a crede că Domnul a înviat din morţi cu trupul, după ce toţi ceilalţi Apostoli i-au spus că Domnul a fost văzut de ei toţi înviat şi că a vorbit cu ei. Toma, nefiind de faţă în ceasul acela, le-a zis: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede” (Ioan 20, 25). Dar, din rânduiala lui Dumnezeu, îndoiala aceasta a lui Toma a dus la sporirea cu şi mai multă putere a credinţei în Învierea lui Hristos. Într-adevăr, după opt zile, ucenicii fiind adunaţi în acelaşi loc şi fiind şi Toma cu ei, S-a arătat iarăşi Domnul înviat şi a zis lui Toma: „Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios” (Ioan 20, 27). În acest chip, cu şi mai mult temei, s-a propovăduit Învierea Domnului, că El, adică, nu cu alt trup, ci cu acelaşi trup al Său, cu care a pătimit şi a murit, cu acela a şi înviat, deschizând, astfel, lumii şi nouă tuturor, calea mântuirii şi a învierii. După Înălţarea la cer a Domnului şi după Pogorârea Duhului Sfânt, Sfinţii Apostoli, trăgând la sorţi încotro să propovăduiască fiecare, Sfântului Toma i-a căzut sorţul să meargă în India. Şi, mâhnindu-se el că era trimis la nişte popoare atât de îndepărtate şi sălbatice, i S-a arătat Domnul în vedenie, întărindu-l să îndrăznească şi să nu se teamă, făgăduindu-i că va fi cu el. În anul 37, la cererea regelui Avgar al V-lea al Edesei, Apostolul Toma a trimis acolo pe Sfântul Tadeu, întrucât el, alături de Apostolul Bartolomeu, a mers spre a evangheliza cetatea Ninivei, din Persia. Apoi, a rânduit Dumnezeu că împăratul indian Gundafor (Gondofares al IV-lea Sases), care stăpânea Imperiul indo-part (în Pakistan şi nord-vestul Indiei), vrând să zidească palate după modelul celor din lumea greco-romană, a trimis pe un negustor, Avan cu numele, ca să caute un meşter iscusit la aceasta. Atunci Domnul Iisus i-a poruncit lui Toma în vedenie să meargă cu Avan în India. În drum spre India, Sfântul Toma a săvârşit o seamă de minuni, aducând multe suflete la Hristos. Ajungând la curtea împăratului Gundafor, acesta i-a dat mult aur ca să-i construiască palate măreţe, dar Apostolul a împărţit aurul la cei săraci, propovăduind zi de zi Evanghelia. După o vreme, împăratul, văzând că nu s-a zidit nimic, l-a întemniţat pe Apostol şi pe negustorul Avan, cu gând să-i dea la moarte. Dumnezeu a rânduit însă ca fratele împăratului să moară, iar sufletul lui să vadă palatul pe care Toma îl zidise în ceruri, prin milostenie. Apoi sufletul i s-a întors în trup şi a înviat. Atunci a aflat Gundafor că Toma i-a zidit cu adevărat un palat, dar nu pe pământ. Astfel au crezut în Hristos, ei şi mulţime de popor, fiind botezaţi în cetatea Taxila. Sfântul Apostol Toma a fost adus apoi, în chip minunat, la Ierusalim, acolo unde se adunaseră toţi Apostolii pentru prohodirea Maicii Domnului. Din îngăduinţa lui Dumnezeu, Apostolul Toma a sosit cu trei zile mai târziu. El însă a văzut-o pe Născătoarea de Dumnezeu pe când era ridicată la ceruri cu trupul, primind de la ea, spre încredinţare, cinstitul ei brâu. Ajuns la Ierusalim, Toma a cerut să fie deschis mormântul Preacuratei, care acum era gol, dovedind şi celorlalţi Apostoli mutarea la cer a Preasfintei Fecioare. Întors în India, Sfântul Toma a mers şi în ţinuturile dinspre miazăzi, ajungând în anul 52 la Muziris, pe coasta de Malabar, săvârşind minuni şi botezând pe mulţi, rânduind preoţi şi întemeind biserici. De acolo a plecat spre coasta de răsărit a Indiei, unde a adus pe mulţi la Hristos, săraci şi bogaţi. Tradiţia creştinilor indieni arată că Apostolul a întreprins o călătorie misionară şi în China, de unde s-a întors la Mylapore, în sud-estul Indiei. În cele din urmă, în anul 70, împăratul Muzdie (Misdeu), mâniat pentru creştinarea soţiei şi a fiului său, a poruncit uciderea Sfântului Toma, în afara cetăţii. Astfel a primit Apostolul moarte martirică, fiind străpuns cu suliţele. Mormântul său de la Mylapore (lângă oraşul Chennai, în sud-estul Indiei) este până astăzi loc de pelerinaj. Cea mai mare parte a moaştelor sale au fost mutate la Edesa Mesopotamiei în anul 232.

Astăzi capul Sfântului Toma se află în Mănăstirea ortodoxă din insula Patmos (Grecia), iar alte părţi din moaştele sale se păstrează în oraşul Ortona din Italia.

În Biserica Ortodoxă pomenirea sa se face la 6 octombrie şi în prima duminică după Paşti.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 5 octombrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 octombrie 2025:

Loto 6/49: 13, 18, 25, 30, 29, 34

Loto 5/40: 13, 29, 27, 20, 17, 26

Noroc: 9 6 7 4 6 3 6

Noroc Plus: 7 8 5 8 4 1

Super Noroc: 8 4 2 0 9 8

Joker: 13, 42, 10, 12, 24 + 20