Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (419)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Carmen Brăgaru publică articolul „Renașterea Miorcanilor”. Rețin: 1. „De curând, în prezența autorităților locale și județene, Conacul Pillăteștilor din Miorcani și-a redeschis porțile. Domeniul, cumpărat de botoșăneanul Nicolae Pillat (bunicul poetului) pe la 1850 de la un membru al familiei Suțu, a fost moștenit în 1883 de parlamentarul Ion N. Pillat (tatăl poetului), care a ridicat conacul de astyăzi pe ruinele vechii case boierești, existent pe la 1830 – 1833. După ce l-a administrat o vreme, l-a cedat celui dintâi născut, poetul Ion Pillat, ajuns deputat de Dorohoi, care se considera moldovean, „mai ales ca temperament poetic și ca tendință general a firii mele adânci”; 2. „După moartea prematură, din aprilie 1945, a fost moștenit de fiul său, Dinu Pillat, care în vara și toamna lui 1948, dat afară din serviciu și lipsit de mijloace de trai, a încercat refacerea conacului și a moșiei, pentru a-și întreține familia”; 3. „La sfârșitul aceluiași an 1948, imobilul și terenul au fost naționalizate de regimil comunist, clădirea fiind transformată într-o secție a Spitalului Darabani”; 4. „După 1989, conacul nu a avut o soartă mai bună, fiind exploatat impropriu, trecând printr-o devastare în 2001 și sfârșind prin a fi închis și lăsat o vreme în paragină”; 5. „În annul 2002, moștenitoarele Cornelia și Monica Pillat, au donat clădirea și anexele (curtea, livada, pădurea, iazul și alte terenuri) Arhiepiscopiei Iașilor, s-a implementat un amplu proiect de reabilitare, modernizare și dotare a clădirii Conacului „Ion Pillat”;

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. La pagina 19 este publicat poemul „Toamnă la Miorcani” de Ion Pillat. Scrie Carmen Brăgaru: „Ion Pillat a nemurit în versuri acest biet sat uitat de lume. Nu este vorba numai despre celebrul volum intitulat „Satul meu”, monografia lirică a oamenilor și locurilor, cuprinsă în 54 de poezii a câte două catrene. Scriind în acest spațiu mai cu spor decât decât în orice altă parte (aproape malgre soi, cum va declara la un moment dat), pentru că își găsea liniștea necesară creației și se conecta la rădăcinile spiritual ale strămoșilor, va avea la bilanț o recoltă bogată: 193 de poezii, dintre care 86 închinate locurilor, 4 inspirate de Miorcani, dar redactate la București, 86 scrise acolo, dar inspirate de alte spații și trăiri, iar 17 revăzute sau finisate, după ciorne schițate altundeva”. Rețin ultimele 6 versuri din „Toamnă la Miorcani”: „Poate-un om atunci să vină să-mi culeagă câte-un vers/ Cum din prun culegi o prună fără-a te opri din mers,/ Însetat mi-o soarbe poate din cuvinte alinarea,/ O să-i pară – cine știe – mai puțin amară sarea/ Lacrimilor sale-n drumul de dureri și dor ascuns…/ Binecuvântarea asta de mi-o dai, va fi de-ajuns.”;

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Toma Pavel își încheie „nuanțele” sale privind „Literature ca joc” oprindu-se la ”Luceafărul” lui Eminescu: „… în „Luceafărul” lui Eminescu, prea frumoasa fată „din rude mari împărătești” îi cere astruluio îndrăgostit de ea să se coboare pe pământ, să fie muritor ca ea. Atunci, numai atunci ea l-ar iubi și i s-ar dărui. Da, voi fi al tău, voi renunța la nemurire, îi promite astrul plecând „din locul lui de sus” spre Creatorul lumii. Între timp la palatal unde trăiește tânăra prințesă, Cătălin, un paj „ce poartă pas cu pas/ a-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas/ Dar îndrăzneț cu ochii”, o vede, o admiră și încearcă să o seducă. Rostindu-i numele -= Cătălina – pentru prima oară, poemul ne previne că cei doi tineri au ceva în comun. Când pajul încearcă să o sărute, ea îi mărturisește că se ssimte atrasă de luceaqfăr. Cătălin, dibaci, îi promite să o învețe „din bob cu bob amorul” și îi explică tehnica îmbrățișării: „Câng ți-oi întinde brațul stâng/ Să mă cuprinzi cu brațul/ Și ochii tăi nemișcători/ Sub ochii mei rămâie…/ Se te înalț de subțiori/ Te-nalță din călcâie”, gesturi care convoacă bucuria de a trăi: „Când fața mea se pleacă-n jos/ În sus rămâi cu fața,/ Să ne privim nesățios/ Și dulce toată viața.” (…) Departe de ei, luceafărul zboară lăsând în urmă limitele universului”.

Concluzia lui Toma Pavel: „Greu să nu luăm partea luceafărului, să nu-i preamărim izolarea și mândria. Jocul literar ne îngăduie însă ba chiar ne îndeamnă să-i ascultăm și pe cei doi tineri. Nu se află ei pe această lume? Nu înseamnă asta să înaintezi pe calea vieții tale, o cale demult croită, alteori diferită, riscată poate, dar TOT A TA PRINTRE AI TĂI, alături de alte ființa umane? Căldura, bucuria aproape de tine, nu e la fel de minunată, dacă nu chiar mai minunată ca adorația viselor abstracte, reci”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Amenzi drastice pentru munca la negru: Până la 40.000 de lei pentru fiecare angajat fără contract. Ce prevede noua lege

Publicat

Publicitate

Angajatorii care folosesc muncă nedeclarată riscă sancțiuni mult mai dure, în urma modificărilor aduse Codului Muncii prin Legea nr. 239/2025. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României la data de 15 decembrie 2025 și se aplică începând cu 18 decembrie 2025, aducând schimbări semnificative în domeniul relațiilor de muncă.

Potrivit noilor prevederi, primirea la muncă a uneia sau mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată în această situație. Măsura vizează direct încălcarea art. 16 alin. (1) din Codul Muncii și are ca scop descurajarea muncii la negru.

În același timp, legea introduce și un plafon maxim al sancțiunilor contravenționale. Conform art. 260 alin. (1) lit. e), valoarea totală a amenzilor aplicate unui angajator nu poate depăși suma de 1.000.000 de lei, indiferent de numărul persoanelor descoperite fără contract individual de muncă.

Reprezentanții Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani atrag atenția că prevenirea și combaterea muncii nedeclarate rămâne unul dintre obiectivele principale ale instituției. Inspectorul-șef Daniela Petronela Lozneanu și inspectorul-șef adjunct pe relații de muncă, Alina Pahone, subliniază riscurile majore la care se expun atât angajatorii, cât și angajații care acceptă să lucreze fără forme legale.

Munca la negru afectează direct bugetul de stat și sistemul de protecție socială, dar are consecințe grave și pentru lucrători. Persoanele fără contract individual de muncă nu sunt asigurate pentru accidente de muncă, boli profesionale, invaliditate, maternitate sau deces, nu beneficiază de vechime în muncă și nici de servicii medicale gratuite sau compensate. De asemenea, acestea nu vor avea dreptul la pensie și la indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă.

Reprezentanții ITM Botoșani transmit că instituția rămâne un partener deschis pentru angajatorii și angajații care respectă legislația muncii, dar va acționa ferm și fără compromisuri împotriva celor care încalcă legea.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Viscol în toată Moldova: Trafic îngreunat pe drumuri naționale din Botoșani, Suceava și Bacău

Publicat

Publicitate

Viscolul afectează în aceste ore întreaga regiune a Moldovei, provocând dificultăți majore de trafic pe mai multe drumuri naționale. Potrivit informării transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, utilajele de deszăpezire sunt mobilizate pe teren pentru menținerea circulației, însă condițiile meteo rămân dificile.

Situația este dificilă în județul Botoșani, pe DN 29, pe tronsonul Răchiți – Ungureni, unde viscolul puternic și vizibilitatea redusă îngreunează circulația. Echipele Secției Drumuri Naționale Botoșani sunt la fața locului și depun eforturi pentru menținerea drumului în stare de viabilitate.

Probleme sunt semnalate și pe DN 2, dar și pe anumite sectoare ale Variantei Ocolitoare Suceava (VO2P), unde traficul se desfășoară cu viteză redusă. Intervențiile sunt realizate de echipele Secției Drumuri Naționale Suceava, care acționează cu lame și material antiderapant, pe un carosabil acoperit cu zăpadă frământată.

În județul Bacău, viscolul la sol s-a intensificat, iar echipele DRDP Iași acționează în permanență pentru asigurarea viabilității principalelor artere rutiere. Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență, în condițiile în care ninsoarea viscolită reduce semnificativ vizibilitatea.

Reprezentanții DRDP Iași recomandă conducătorilor auto să circule cu maximă atenție, să adapteze viteza la condițiile de drum și, pe cât posibil, să limiteze deplasările până la ameliorarea condițiilor meteorologice.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Fost manager al Spitalului Județean de Urgență Botoșani, trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență

Publicat

Publicitate

Procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a unui fost manager al Spitalului Județean de Urgență ”Mavromati” Botoșani într-un dosar de corupție, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de DNA, relatează agerpres.ro.

Medicul Livia Mihalache, care a fost președintele unor comisii de concurs privind angajările la spitalul din Botoșani, este acuzată de săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.

Potrivit procurorilor DNA, în calitate de manager al spitalului, Mihalache ar fi primit, pe 3 decembrie 2019, de la o persoană, martor în acest dosar, suma de 5.000 de lei, în schimbul îndeplinirii promisiunii că va interveni pe lângă funcționari din cadrul spitalului pe care îl conducea, membri ai comisiei de concurs, asupra cărora avea o influență reală, astfel încât o anumită candidată, apropiată a martorului, să ocupe un post de operator controlor date la ambulatoriul integrat al unei secții a spitalului.

De asemenea, în perioada decembrie 2019- ianuarie 2020, în aceeași calitate, Livia Mihalache ar fi primit de la o altă persoană, suma totală de 5.000 de euro, în două tranșe, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv să aprobe modificarea statului de funcții al spitalului, astfel încât un post vacant de merceolog să fie transformat într-un post de inginer debutant, care să corespundă studiilor unei anumite candidate, să aprobe scoaterea la concurs a respectivului post și să intervină pe lângă președintele comisiei de concurs, asupra căruia avea o influență reală, în scopul asigurării promovării candidatei pe postul nou creat de inginer debutant. Fostul manager ar fi primit prima tranșă de bani, în valoare de 2.000 de euro, în luna decembrie 2019, înainte de organizarea concursului, iar a doua tranșă de bani, în valoare de 3.000 de euro, în jurul datei de 16 ianuarie 2020, prin intermediul unei angajate la Registratura spitalului, după perfectarea formelor de angajare.

Totodată, în jurul datei de 16 ianuarie 2020, Mihalache ar fi primit suma de 3.000 de euro, de la o altă persoană, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcționarii din cadrul comisiei concursului pe care a promis că-l va organiza, asupra cărora avea o influență reală, astfel încât persoana respectivă să ocupe un post de medic la UPU-SMURD. Promisiunea nu a mai fost îndeplinită, întrucât între timp aceasta a fost suspendată din funcție, începând cu data de 24 aprilie 2020. Fostul manager ar fi aprobat totuși, în data de 10 martie 2020, încheierea unui contract de prestări-servicii cu persoana respectivă, pe un post ne-medical, în cadrul Serviciului de Management al Calității, pentru perioadă determinată, ca o soluție provizorie și rapidă până urma să dispună organizarea concursului.

Procurorii DNA au dispus măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 10.000 euro, ridicată cu prilejul efectuării percheziției domiciliare, de la locuința Liviei Mihalache.

Publicitate

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani. 

Citeste mai mult

Eveniment

Ajutorul de 50 de lei pentru energie ar putea fi scăzut direct din factură. Guvernul vrea să elimine înscrierea pe platformă

Publicat

Publicitate

Consumatorii vulnerabili declarați eligibili pentru sprijinul de 50 de lei acordat de stat ar putea beneficia de această reducere direct pe factură, fără a mai fi obligați să se înscrie pe platforma online sau să ridice carduri fizice. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, joi, la finalul ședinței Comandamentului energetic național, relatează mediafax.ro.

Oficialul a explicat că autoritățile lucrează împreună cu operatorii de distribuție și furnizare la un mecanism automat de verificare a veniturilor, astfel încât reducerea să fie aplicată direct pe factură persoanelor eligibile. Măsura ar urma să intre în vigoare după 1 aprilie 2026, odată cu încheierea actualei scheme.

„Lucrăm la un sistem de cross-check în bazele de date, astfel încât oamenii cu venituri mici să primească automat cei 50 de lei, fără drumuri inutile, fără înscriere pe platformă și fără carduri ridicate de la poștă. Este o variantă mult mai simplă și mai practică”, a declarat ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, noua formulă ar putea proteja aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, ceea ce înseamnă circa 3,5 milioane de persoane considerate consumatori vulnerabili.

Schema de sprijin, inițial valabilă până la 31 martie, a fost prelungită pentru întreg anul 2026, în contextul în care numărul beneficiarilor reali a fost mult sub așteptări. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declara în decembrie că programul va continua, cu obiectivul de a accelera ritmul de accesare.

Datele furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială arată însă că, deși aproape un milion de români au depus cereri pentru acest sprijin, doar o parte dintre beneficiari au reușit să utilizeze efectiv ajutorul. Din cele 990.279 de solicitări înregistrate, 708.794 au fost aprobate, peste 133.000 anulate, iar aproape 99.000 invalidate. În plus, până la începutul lunii decembrie fuseseră emise efectiv aproximativ 350.000 de carduri fizice, adică aproape jumătate din cele validate.

Publicitate

Conform estimărilor inițiale ale Ministerului Energiei, aproximativ 2,1 milioane de gospodării, însumând peste 4 milioane de români, ar fi trebuit să beneficieze de voucherele de 50 de lei, impactul bugetar al măsurii fiind estimat la aproape un miliard de lei.

Voucherele sunt acordate persoanelor singure cu venituri nete lunare de maximum 1.940 de lei și familiilor cu un venit net lunar pe membru de familie de cel mult 1.784 de lei.

În acest context, autoritățile reamintesc că, deși schema de plafonare a prețurilor la energie a expirat, statul mai are datorii semnificative către furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Potrivit estimărilor Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, sumele restante se ridică la aproximativ 8 miliarde de lei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending