Connect with us

Actualitate

Programul „Eminescu fără frontiere”: 25 de ani de dialog cultural, marcați de Ziua Culturii Naționale și în Republica Turcia

Publicat

Publicitate

Programul cultural-educativ Eminescu fără frontiere marchează, în anul 2026, o nouă etapă de dezvoltare prin extinderea sa în Republica Turcia, consolidându-și statutul de platformă internațională de cooperare culturală și educațională. Demersul deschide noi perspective de dialog intercultural și diplomație culturală, aducând opera lui Mihai Eminescu mai aproape de publicuri diverse, dincolo de granițe.

Inițiat în anul 2014, programul cultural-educativ „Eminescu fără frontiere” s-a dezvoltat ca o platformă deschisă de cooperare culturală, menită să extindă și să diversifice manifestările dedicate operei și personalității lui Mihai Eminescu, dincolo de cadrul unui eveniment singular. Programul a fost inițiat de Asociația Județeană a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani și Asociația Culturală „Arlechin”, împreună cu partenerii lor instituționali, Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani, ca răspuns firesc la amploarea și impactul crescând al Festivalului Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”.

Conceput ca un program complementar și interdependent Festivalului Național de poezie și proză „Mihai Eminescu”, programul cultural-educativ „Eminescu fără frontiere” oferă un cadru flexibil de inițiere, conectare și promovare a unor evenimente literar-artistice autonome, concursuri, spectacole, expoziții și manifestări tematice dedicate operei eminesciene. Acestea sunt organizate de instituții publice și private, unități de învățământ, organizații neguvernamentale sau comunități culturale din România, Republica Moldova și diaspora românească, fără a afecta structura, regulamentul sau procesul de jurizare ale Festivalului Național.

Programul își propune să creeze și să asigure un cadru optim de manifestare cultural-artistică, în spirit educațional și competitiv, care să permită descoperirea, formarea, promovarea și valorificarea disponibilităților culturale, artistice, estetice, interpretative și de creație ale preșcolarilor, elevilor, tinerilor și ale tuturor celor care îndrăgesc arta și literatura. Activitățile desfășurate în cadrul platformei încurajează realizarea de lucrări, materiale didactice și momente artistice inspirate din opera eminesciană, abordată într-o varietate de forme de expresie: poezie, proză scurtă, eseu, critică și creație literară, teatru scurt, desen, fotografie și film.

Prin extinderea manifestărilor la nivel local, regional, național și internațional, „Eminescu fără frontiere” contribuie la democratizarea accesului la cultură, la stimularea participării comunităților locale și la valorizarea inițiativelor educaționale și culturale din teritoriu. Programul încurajează implicarea activă a elevilor, tinerilor, profesorilor, artiștilor și comunităților locale, consolidând sentimentul de apartenență culturală și respectul față de patrimoniul literar românesc.

Totodată, platforma facilitează conectarea comunităților românești din diaspora la spațiul cultural național, prin promovarea și susținerea unor activități dedicate operei lui Eminescu în afara granițelor României. Prin parteneriate educaționale și culturale, programul sprijină cercetarea, studiul și reinterpretarea operei eminesciene în contexte contemporane, educaționale și interculturale.

Publicitate

Participanții la evenimentele incluse în cadrul programului „Eminescu fără frontiere” au posibilitatea de a transmite lucrări, materiale și momente artistice și de a participa, în condițiile stabilite prin regulament, la activitățile și secțiunile Festivalului Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”. În acest mod, platforma consolidează caracterul deschis, colaborativ și formativ al întregului demers cultural.

Prin acest model de organizare, „Eminescu fără frontiere” funcționează ca o rețea de bune practici în domeniul educației culturale și al parteneriatului instituțional, în care Festivalul Național rămâne nucleul de referință, iar platforma devine instrumentul de extindere, adaptare și conectare a inițiativelor dedicate operei eminesciene. Astfel, programul depășește statutul unui simplu cadru de promovare și se afirmă ca un instrument de dezvoltare culturală comunitară, contribuind la consolidarea identității culturale, la formarea publicului tânăr și la promovarea valorilor naționale în contexte educaționale, artistice și interculturale.

Flavius Damean, CEO Asociația cultural artistică Arlechin, inițiator și coordonator al platformei „Eminescu fără frontiere”, a subliniat: „Ideea de a promova opera lui Mihai Eminescu într-un cadru deschis, viu și accesibil a apărut din convingerea că aceasta trebuie nu doar comemorată, ci trăită, reinterpretată și transmisă noilor generații prin artă, educație și dialog cultural, dincolo de formele strict academice. Momentul de reflecție care a stat la baza acestui demers a apărut încă din 2009, cu prilejul organizării, de către Asociația Culturală Arlechin, a ediției a XVII-a a Festivalului „Tinere Speranțe”, desfășurată la Casa Tineretului din Botoșani și la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”.

Contactul direct cu aceste spații culturale și conștientizarea potențialului Casei Memoriale, arealului eminescian și al amfiteatrului exterior au generat ideea inițierii unui concurs național de muzică folk pentru copii și tineri, primul de acest gen din România la acel moment, ca formă vie și accesibilă de apropiere a tinerilor de opera eminesciană.

Astfel, începând cu 2010, împreună cu conducerea Memorialului Ipotești și cu referentul cultural Relu Oneaga din acea perioadă, a fost inițiat Festivalul Național de Muzică Folk „Seri melancolice eminesciene”, prima ediție fiind susținută integral din resursele Asociației „Arlechin”, cu sprijinul Memorialului Ipotești prin punerea la dispoziție a spațiilor de desfășurare. Ulterior, proiectul s-a consolidat prin parteneriate cu Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Primăria Orașului Săveni, Primăria Orașului Bucecea, Primăria Municipiului Botoșani și Consiliul Județean Botoșani devenind un reper cultural național.

În același spirit de valorizare educațională și comunitară a patrimoniului eminescian, a fost dezvoltat Festivalul Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”, inițiat de Asociația Județeană a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani și Asociația Culturală „Arlechin”, împreună cu partenerii instituționali – Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani – ca răspuns firesc la interesul și impactul tot mai mare al activităților dedicate operei poetului Mihai Eminescu în rândul elevilor și tinerilor.

Un moment fondator în acest parcurs l-a reprezentat anul 2012, când Ziua Limbii Române a fost celebrată pentru prima dată în România în spațiul public urban, printr-o amplă manifestare culturală organizată la Botoșani. În organizarea manifestărilor dedicate Zilei Limbii Române s-au alăturat Asociației Județene a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani și Asociației Culturală „Arlechin”, partenerii instituționali – Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani – precum și Asociația Județeană a Organizatorilor de Evenimente Botoșani, Coaliția Civică 2012, Biblioteca Județeană Botoșani, Muzeul Județean Botoșani și Primăria Municipiului Botoșani care a finanțat întregul proiect, manifestarea demonstrând, pentru prima dată la nivel național, potențialul culturii de a funcționa ca instrument de coeziune comunitară.

Această evoluție a condus, în 2014, la lansarea platformei culturale și educaționale Eminescu fără frontiere, concepută ca program complementar și interdependent Festivalului Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”, Festivalului „Tinere Speranțe”, singurul festival organizat în Botoșani, înainte de 1989, Festivalului de muzică folk„Seri melancolice eminesciene” și al Festivalului de cultură și artă „Limba Română – Tezaur al neamului românesc”, având rolul de a extinde și conecta inițiativele literar-artistice dedicate operei eminesciene în România, în Republica Moldova și în diaspora românească.

Procesul de internaționalizare a platformei Eminescu fără frontiere a cunoscut o etapă semnificativă în Republica Moldova, începând cu anul 2022, când proiectul a fost lansat la Bălți, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, prin spectacole și activități culturale dedicate operei lui Mihai Eminescu. Evenimentele din municipiul Bălți au fost realizate în parteneriat cu Primăria municipiului Bălți, reprezentată de doamna Tatiana Dubițkaia, viceprimar al municipiului, Direcția Învățământ, Tineret și Sport a municipiului Bălți, precum și Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bălți, care au asigurat coordonarea instituțională și educațională a manifestărilor. Această etapă a consacrat caracterul transfrontalier al platformei și a reafirmat ideea de patrimoniu literar comun, dincolo de granițe.

Extinderea platformei în Republica Moldova a continuat în mod constant începând cu anul 2023, prin dezvoltarea unor inițiative culturale și educaționale desfășurate în mai multe localități. Un exemplu relevant este proiectul „Eminescu etern”, spectacol–concurs inițiat și organizat la Centrul de Creație și Agrement pentru Copii și Adolescenți Chișcăreni, în localitatea Chișcăreni, raionul Sîngerei, sub coordonarea doamnei director Natalia Mereuță. Totodată, în 2024 și 2025, platforma s-a consolidat prin organizarea „Zilelor Eminescu” la IPLT „Mihai Eminescu” Edineț, în municipiul Edineț, în coordonarea doamnei Mariana Odobescu, Șef al Direcției Educație din cadrul Consiliului Raional Edineț, și a doamnei Natalia Cojocari, director al instituției de învățământ. Prin aceste inițiative succesive, desfășurate în Bălți, Chișcăreni și Edineț, platforma Eminescu fără frontiere a depășit cadrul unor evenimente punctuale, transformându-se într-o rețea activă de cooperare culturală și educațională, prezentă în comunități diverse din Republica Moldova și capabilă să se extindă organic, în parteneriat cu autorități locale, instituții de învățământ și centre culturale.

În acest context, anul 2026 marchează o nouă etapă de maturitate a platformei Eminescu fără frontiere, care, prin extinderea sa în Republica Turcia, își afirmă rolul de instrument de dialog intercultural, diplomație culturală și cooperare educațională. Această etapă este susținută de cooperarea cu Asociația de Prietenie Interculturală Româno–Turcă Ankara (ARKADD), reprezentată de doamna Adina Vasilica Çelik, și de sprijinul Ambasada României în Republica Turcia. La primul eveniment cultural organizat în 2024 la Muzeul și Parcul de Istorie al Turciei din Bağlıca – Etimesgut, au fost prezenți excelența sa Doru Liciu, Ambasador al României în Republica Turcia, alături de reprezentanți ai corpului diplomatic român – Laura Dumbrăveanu, Consul, Mihaela Deaconu, Consul, și Lucian Dobrogeanu, Viceconsul – precum și Luminița Dorina Ivanov, reprezentantă a diasporei românești din Turcia. Totodată, au participat reprezentanți ai mediului universitar, respectiv Universitatea din Ankara, prin doamna Alina Iftime, profesor universitar și domnul Cem Babadoğan, profesor universitar, cadre didactice universitare (Öğretim Üyesi) și fondatori (Kurucu Ortak) ai Babadogan Tech and Edu, a căror implicare a contribuit la consolidarea dimensiunii academice, educaționale și interculturale a festivalului, prin dialog intelectual și cooperare internațională. Prezența oficialilor români, a reprezentanților comunității românești din diaspora și a mediului academic a subliniat importanța acestui demers în contextul diplomației culturale și al promovării valorilor și tradițiilor românești în plan international, precum și sprijinul constant acordat inițiativelor care consolidează relațiile de prietenie și cooperare dintre România și Turcia. Astfel, s-a conturat o nouă oportunitate pentru programul cultural=educativ „Eminescu fără frontiere” să își continue misiunea de a facilita circulația operei eminesciene prin organizarea unui simpozion și a unui concurs literar-artistic în Republica Turcia, precum și a patrimoniului cultural românesc în contexte educaționale și comunitare internaționale, dincolo de granite.”

În perspectiva dezvoltării sale viitoare, programul cultural-educativ Eminescu fără frontiere rămâne deschis colaborării cu ambasade, institute culturale, universități, organizații neguvernamentale și alte instituții educaționale și culturale din țară și din străinătate, interesate de promovarea dialogului intercultural, a educației prin cultură și a valorilor patrimoniului românesc în contexte internaționale.

Echipa de coordonare a programului cultural-educativ Eminescu fără frontiere este formată din: Damean Flavius Alin, CEO – Asociația: Societatea cultural artistică Arlechin, Săveni-Botoșani, România și vicepreșeidnte al Fundației Județene pentru Tineret Botoșani; Adina Vasilica Çelik, președinte Asociația de Prietenie Interculturală Româno–Turcă Ankara (ARKADD); Oana Avătămăniței, director Biblioteca Orașului Bucecea – Liceul Tehnologic Bucecea; Natalia Mereuță, director Centrul de Creație și Agrement pentru Copii și Adolescenți Chișcăreni, în localitatea Chișcăreni, raionul Sîngerei – Republica Moldova; Pleșu Constantin Corneliu, prof. Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu, Bârlad – Vaslui și coordonator al Grupului artistic „Dacii liberi”; Felicia Napîrcă, prof. Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă”, Săveni și director executiv al Asociației Județene a Profesorilor de Limba și Literatura Română, Botoșani – România; Drasleucă Mihaela, prof. Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă”, Săveni; Bianca Chiorescu, director al Departamentului artele spectacolului din cadrul Asociației: Societatea cultural artistică Arlechin, Săveni-Botoșani, România; Moroșanu Marian – Promotor Ziarul Curierul Satelor; Sebastian Stanciu, președinte Centrul local „Aventura” Pitești – Organizația Națională „Cercetașii României”; Damian Iuliana, prof. Palatul Copiilor Botoșani și Maria Duduc, înv. Școala Gimnazială nr.7 Botoșani, lideri ai Centrului local „Cutezătorii” Botoșani – Organizația Națională „Cercetașii României”.

Informații cu privire la proiectele, evenimentele și activitățile realizate în cadrul programului cultural-educativ Eminescu fără frontiere pot fi solicitate la adresa de email concurs.eminescu@gmail.com / arlechinromania@gmail.com sau de la reprezentanții instituțiilor și organizațiilor partenere.
Info line: www.arlechinromania.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Amenzi drastice pentru munca la negru: Până la 40.000 de lei pentru fiecare angajat fără contract. Ce prevede noua lege

Publicat

Publicitate

Angajatorii care folosesc muncă nedeclarată riscă sancțiuni mult mai dure, în urma modificărilor aduse Codului Muncii prin Legea nr. 239/2025. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României la data de 15 decembrie 2025 și se aplică începând cu 18 decembrie 2025, aducând schimbări semnificative în domeniul relațiilor de muncă.

Potrivit noilor prevederi, primirea la muncă a uneia sau mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată în această situație. Măsura vizează direct încălcarea art. 16 alin. (1) din Codul Muncii și are ca scop descurajarea muncii la negru.

În același timp, legea introduce și un plafon maxim al sancțiunilor contravenționale. Conform art. 260 alin. (1) lit. e), valoarea totală a amenzilor aplicate unui angajator nu poate depăși suma de 1.000.000 de lei, indiferent de numărul persoanelor descoperite fără contract individual de muncă.

Reprezentanții Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani atrag atenția că prevenirea și combaterea muncii nedeclarate rămâne unul dintre obiectivele principale ale instituției. Inspectorul-șef Daniela Petronela Lozneanu și inspectorul-șef adjunct pe relații de muncă, Alina Pahone, subliniază riscurile majore la care se expun atât angajatorii, cât și angajații care acceptă să lucreze fără forme legale.

Munca la negru afectează direct bugetul de stat și sistemul de protecție socială, dar are consecințe grave și pentru lucrători. Persoanele fără contract individual de muncă nu sunt asigurate pentru accidente de muncă, boli profesionale, invaliditate, maternitate sau deces, nu beneficiază de vechime în muncă și nici de servicii medicale gratuite sau compensate. De asemenea, acestea nu vor avea dreptul la pensie și la indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă.

Reprezentanții ITM Botoșani transmit că instituția rămâne un partener deschis pentru angajatorii și angajații care respectă legislația muncii, dar va acționa ferm și fără compromisuri împotriva celor care încalcă legea.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Viscol în toată Moldova: Trafic îngreunat pe drumuri naționale din Botoșani, Suceava și Bacău

Publicat

Publicitate

Viscolul afectează în aceste ore întreaga regiune a Moldovei, provocând dificultăți majore de trafic pe mai multe drumuri naționale. Potrivit informării transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, utilajele de deszăpezire sunt mobilizate pe teren pentru menținerea circulației, însă condițiile meteo rămân dificile.

Situația este dificilă în județul Botoșani, pe DN 29, pe tronsonul Răchiți – Ungureni, unde viscolul puternic și vizibilitatea redusă îngreunează circulația. Echipele Secției Drumuri Naționale Botoșani sunt la fața locului și depun eforturi pentru menținerea drumului în stare de viabilitate.

Probleme sunt semnalate și pe DN 2, dar și pe anumite sectoare ale Variantei Ocolitoare Suceava (VO2P), unde traficul se desfășoară cu viteză redusă. Intervențiile sunt realizate de echipele Secției Drumuri Naționale Suceava, care acționează cu lame și material antiderapant, pe un carosabil acoperit cu zăpadă frământată.

În județul Bacău, viscolul la sol s-a intensificat, iar echipele DRDP Iași acționează în permanență pentru asigurarea viabilității principalelor artere rutiere. Șoferii sunt sfătuiți să circule cu prudență, în condițiile în care ninsoarea viscolită reduce semnificativ vizibilitatea.

Reprezentanții DRDP Iași recomandă conducătorilor auto să circule cu maximă atenție, să adapteze viteza la condițiile de drum și, pe cât posibil, să limiteze deplasările până la ameliorarea condițiilor meteorologice.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Fost manager al Spitalului Județean de Urgență Botoșani, trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență

Publicat

Publicitate

Procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a unui fost manager al Spitalului Județean de Urgență ”Mavromati” Botoșani într-un dosar de corupție, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de DNA, relatează agerpres.ro.

Medicul Livia Mihalache, care a fost președintele unor comisii de concurs privind angajările la spitalul din Botoșani, este acuzată de săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.

Potrivit procurorilor DNA, în calitate de manager al spitalului, Mihalache ar fi primit, pe 3 decembrie 2019, de la o persoană, martor în acest dosar, suma de 5.000 de lei, în schimbul îndeplinirii promisiunii că va interveni pe lângă funcționari din cadrul spitalului pe care îl conducea, membri ai comisiei de concurs, asupra cărora avea o influență reală, astfel încât o anumită candidată, apropiată a martorului, să ocupe un post de operator controlor date la ambulatoriul integrat al unei secții a spitalului.

De asemenea, în perioada decembrie 2019- ianuarie 2020, în aceeași calitate, Livia Mihalache ar fi primit de la o altă persoană, suma totală de 5.000 de euro, în două tranșe, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv să aprobe modificarea statului de funcții al spitalului, astfel încât un post vacant de merceolog să fie transformat într-un post de inginer debutant, care să corespundă studiilor unei anumite candidate, să aprobe scoaterea la concurs a respectivului post și să intervină pe lângă președintele comisiei de concurs, asupra căruia avea o influență reală, în scopul asigurării promovării candidatei pe postul nou creat de inginer debutant. Fostul manager ar fi primit prima tranșă de bani, în valoare de 2.000 de euro, în luna decembrie 2019, înainte de organizarea concursului, iar a doua tranșă de bani, în valoare de 3.000 de euro, în jurul datei de 16 ianuarie 2020, prin intermediul unei angajate la Registratura spitalului, după perfectarea formelor de angajare.

Totodată, în jurul datei de 16 ianuarie 2020, Mihalache ar fi primit suma de 3.000 de euro, de la o altă persoană, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcționarii din cadrul comisiei concursului pe care a promis că-l va organiza, asupra cărora avea o influență reală, astfel încât persoana respectivă să ocupe un post de medic la UPU-SMURD. Promisiunea nu a mai fost îndeplinită, întrucât între timp aceasta a fost suspendată din funcție, începând cu data de 24 aprilie 2020. Fostul manager ar fi aprobat totuși, în data de 10 martie 2020, încheierea unui contract de prestări-servicii cu persoana respectivă, pe un post ne-medical, în cadrul Serviciului de Management al Calității, pentru perioadă determinată, ca o soluție provizorie și rapidă până urma să dispună organizarea concursului.

Procurorii DNA au dispus măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 10.000 euro, ridicată cu prilejul efectuării percheziției domiciliare, de la locuința Liviei Mihalache.

Publicitate

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani. 

Citeste mai mult

Eveniment

Ajutorul de 50 de lei pentru energie ar putea fi scăzut direct din factură. Guvernul vrea să elimine înscrierea pe platformă

Publicat

Publicitate

Consumatorii vulnerabili declarați eligibili pentru sprijinul de 50 de lei acordat de stat ar putea beneficia de această reducere direct pe factură, fără a mai fi obligați să se înscrie pe platforma online sau să ridice carduri fizice. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, joi, la finalul ședinței Comandamentului energetic național, relatează mediafax.ro.

Oficialul a explicat că autoritățile lucrează împreună cu operatorii de distribuție și furnizare la un mecanism automat de verificare a veniturilor, astfel încât reducerea să fie aplicată direct pe factură persoanelor eligibile. Măsura ar urma să intre în vigoare după 1 aprilie 2026, odată cu încheierea actualei scheme.

„Lucrăm la un sistem de cross-check în bazele de date, astfel încât oamenii cu venituri mici să primească automat cei 50 de lei, fără drumuri inutile, fără înscriere pe platformă și fără carduri ridicate de la poștă. Este o variantă mult mai simplă și mai practică”, a declarat ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, noua formulă ar putea proteja aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, ceea ce înseamnă circa 3,5 milioane de persoane considerate consumatori vulnerabili.

Schema de sprijin, inițial valabilă până la 31 martie, a fost prelungită pentru întreg anul 2026, în contextul în care numărul beneficiarilor reali a fost mult sub așteptări. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declara în decembrie că programul va continua, cu obiectivul de a accelera ritmul de accesare.

Datele furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială arată însă că, deși aproape un milion de români au depus cereri pentru acest sprijin, doar o parte dintre beneficiari au reușit să utilizeze efectiv ajutorul. Din cele 990.279 de solicitări înregistrate, 708.794 au fost aprobate, peste 133.000 anulate, iar aproape 99.000 invalidate. În plus, până la începutul lunii decembrie fuseseră emise efectiv aproximativ 350.000 de carduri fizice, adică aproape jumătate din cele validate.

Publicitate

Conform estimărilor inițiale ale Ministerului Energiei, aproximativ 2,1 milioane de gospodării, însumând peste 4 milioane de români, ar fi trebuit să beneficieze de voucherele de 50 de lei, impactul bugetar al măsurii fiind estimat la aproape un miliard de lei.

Voucherele sunt acordate persoanelor singure cu venituri nete lunare de maximum 1.940 de lei și familiilor cu un venit net lunar pe membru de familie de cel mult 1.784 de lei.

În acest context, autoritățile reamintesc că, deși schema de plafonare a prețurilor la energie a expirat, statul mai are datorii semnificative către furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Potrivit estimărilor Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, sumele restante se ridică la aproximativ 8 miliarde de lei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending