Connect with us

Actualitate

Programul „Eminescu fără frontiere”: 25 de ani de dialog cultural, marcați de Ziua Culturii Naționale și în Republica Turcia

Publicat

Publicitate

Programul cultural-educativ Eminescu fără frontiere marchează, în anul 2026, o nouă etapă de dezvoltare prin extinderea sa în Republica Turcia, consolidându-și statutul de platformă internațională de cooperare culturală și educațională. Demersul deschide noi perspective de dialog intercultural și diplomație culturală, aducând opera lui Mihai Eminescu mai aproape de publicuri diverse, dincolo de granițe.

Inițiat în anul 2014, programul cultural-educativ „Eminescu fără frontiere” s-a dezvoltat ca o platformă deschisă de cooperare culturală, menită să extindă și să diversifice manifestările dedicate operei și personalității lui Mihai Eminescu, dincolo de cadrul unui eveniment singular. Programul a fost inițiat de Asociația Județeană a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani și Asociația Culturală „Arlechin”, împreună cu partenerii lor instituționali, Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani, ca răspuns firesc la amploarea și impactul crescând al Festivalului Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”.

Conceput ca un program complementar și interdependent Festivalului Național de poezie și proză „Mihai Eminescu”, programul cultural-educativ „Eminescu fără frontiere” oferă un cadru flexibil de inițiere, conectare și promovare a unor evenimente literar-artistice autonome, concursuri, spectacole, expoziții și manifestări tematice dedicate operei eminesciene. Acestea sunt organizate de instituții publice și private, unități de învățământ, organizații neguvernamentale sau comunități culturale din România, Republica Moldova și diaspora românească, fără a afecta structura, regulamentul sau procesul de jurizare ale Festivalului Național.

Programul își propune să creeze și să asigure un cadru optim de manifestare cultural-artistică, în spirit educațional și competitiv, care să permită descoperirea, formarea, promovarea și valorificarea disponibilităților culturale, artistice, estetice, interpretative și de creație ale preșcolarilor, elevilor, tinerilor și ale tuturor celor care îndrăgesc arta și literatura. Activitățile desfășurate în cadrul platformei încurajează realizarea de lucrări, materiale didactice și momente artistice inspirate din opera eminesciană, abordată într-o varietate de forme de expresie: poezie, proză scurtă, eseu, critică și creație literară, teatru scurt, desen, fotografie și film.

Prin extinderea manifestărilor la nivel local, regional, național și internațional, „Eminescu fără frontiere” contribuie la democratizarea accesului la cultură, la stimularea participării comunităților locale și la valorizarea inițiativelor educaționale și culturale din teritoriu. Programul încurajează implicarea activă a elevilor, tinerilor, profesorilor, artiștilor și comunităților locale, consolidând sentimentul de apartenență culturală și respectul față de patrimoniul literar românesc.

Totodată, platforma facilitează conectarea comunităților românești din diaspora la spațiul cultural național, prin promovarea și susținerea unor activități dedicate operei lui Eminescu în afara granițelor României. Prin parteneriate educaționale și culturale, programul sprijină cercetarea, studiul și reinterpretarea operei eminesciene în contexte contemporane, educaționale și interculturale.

Publicitate

Participanții la evenimentele incluse în cadrul programului „Eminescu fără frontiere” au posibilitatea de a transmite lucrări, materiale și momente artistice și de a participa, în condițiile stabilite prin regulament, la activitățile și secțiunile Festivalului Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”. În acest mod, platforma consolidează caracterul deschis, colaborativ și formativ al întregului demers cultural.

Prin acest model de organizare, „Eminescu fără frontiere” funcționează ca o rețea de bune practici în domeniul educației culturale și al parteneriatului instituțional, în care Festivalul Național rămâne nucleul de referință, iar platforma devine instrumentul de extindere, adaptare și conectare a inițiativelor dedicate operei eminesciene. Astfel, programul depășește statutul unui simplu cadru de promovare și se afirmă ca un instrument de dezvoltare culturală comunitară, contribuind la consolidarea identității culturale, la formarea publicului tânăr și la promovarea valorilor naționale în contexte educaționale, artistice și interculturale.

Flavius Damean, CEO Asociația cultural artistică Arlechin, inițiator și coordonator al platformei „Eminescu fără frontiere”, a subliniat: „Ideea de a promova opera lui Mihai Eminescu într-un cadru deschis, viu și accesibil a apărut din convingerea că aceasta trebuie nu doar comemorată, ci trăită, reinterpretată și transmisă noilor generații prin artă, educație și dialog cultural, dincolo de formele strict academice. Momentul de reflecție care a stat la baza acestui demers a apărut încă din 2009, cu prilejul organizării, de către Asociația Culturală Arlechin, a ediției a XVII-a a Festivalului „Tinere Speranțe”, desfășurată la Casa Tineretului din Botoșani și la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”.

Contactul direct cu aceste spații culturale și conștientizarea potențialului Casei Memoriale, arealului eminescian și al amfiteatrului exterior au generat ideea inițierii unui concurs național de muzică folk pentru copii și tineri, primul de acest gen din România la acel moment, ca formă vie și accesibilă de apropiere a tinerilor de opera eminesciană.

Astfel, începând cu 2010, împreună cu conducerea Memorialului Ipotești și cu referentul cultural Relu Oneaga din acea perioadă, a fost inițiat Festivalul Național de Muzică Folk „Seri melancolice eminesciene”, prima ediție fiind susținută integral din resursele Asociației „Arlechin”, cu sprijinul Memorialului Ipotești prin punerea la dispoziție a spațiilor de desfășurare. Ulterior, proiectul s-a consolidat prin parteneriate cu Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Primăria Orașului Săveni, Primăria Orașului Bucecea, Primăria Municipiului Botoșani și Consiliul Județean Botoșani devenind un reper cultural național.

În același spirit de valorizare educațională și comunitară a patrimoniului eminescian, a fost dezvoltat Festivalul Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”, inițiat de Asociația Județeană a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani și Asociația Culturală „Arlechin”, împreună cu partenerii instituționali – Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani – ca răspuns firesc la interesul și impactul tot mai mare al activităților dedicate operei poetului Mihai Eminescu în rândul elevilor și tinerilor.

Un moment fondator în acest parcurs l-a reprezentat anul 2012, când Ziua Limbii Române a fost celebrată pentru prima dată în România în spațiul public urban, printr-o amplă manifestare culturală organizată la Botoșani. În organizarea manifestărilor dedicate Zilei Limbii Române s-au alăturat Asociației Județene a Profesorilor de Limba și Literatura Română Botoșani și Asociației Culturală „Arlechin”, partenerii instituționali – Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani și Centrul Județean de Voluntariat Botoșani – precum și Asociația Județeană a Organizatorilor de Evenimente Botoșani, Coaliția Civică 2012, Biblioteca Județeană Botoșani, Muzeul Județean Botoșani și Primăria Municipiului Botoșani care a finanțat întregul proiect, manifestarea demonstrând, pentru prima dată la nivel național, potențialul culturii de a funcționa ca instrument de coeziune comunitară.

Această evoluție a condus, în 2014, la lansarea platformei culturale și educaționale Eminescu fără frontiere, concepută ca program complementar și interdependent Festivalului Național de Poezie și Proză „Mihai Eminescu”, Festivalului „Tinere Speranțe”, singurul festival organizat în Botoșani, înainte de 1989, Festivalului de muzică folk„Seri melancolice eminesciene” și al Festivalului de cultură și artă „Limba Română – Tezaur al neamului românesc”, având rolul de a extinde și conecta inițiativele literar-artistice dedicate operei eminesciene în România, în Republica Moldova și în diaspora românească.

Procesul de internaționalizare a platformei Eminescu fără frontiere a cunoscut o etapă semnificativă în Republica Moldova, începând cu anul 2022, când proiectul a fost lansat la Bălți, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, prin spectacole și activități culturale dedicate operei lui Mihai Eminescu. Evenimentele din municipiul Bălți au fost realizate în parteneriat cu Primăria municipiului Bălți, reprezentată de doamna Tatiana Dubițkaia, viceprimar al municipiului, Direcția Învățământ, Tineret și Sport a municipiului Bălți, precum și Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bălți, care au asigurat coordonarea instituțională și educațională a manifestărilor. Această etapă a consacrat caracterul transfrontalier al platformei și a reafirmat ideea de patrimoniu literar comun, dincolo de granițe.

Extinderea platformei în Republica Moldova a continuat în mod constant începând cu anul 2023, prin dezvoltarea unor inițiative culturale și educaționale desfășurate în mai multe localități. Un exemplu relevant este proiectul „Eminescu etern”, spectacol–concurs inițiat și organizat la Centrul de Creație și Agrement pentru Copii și Adolescenți Chișcăreni, în localitatea Chișcăreni, raionul Sîngerei, sub coordonarea doamnei director Natalia Mereuță. Totodată, în 2024 și 2025, platforma s-a consolidat prin organizarea „Zilelor Eminescu” la IPLT „Mihai Eminescu” Edineț, în municipiul Edineț, în coordonarea doamnei Mariana Odobescu, Șef al Direcției Educație din cadrul Consiliului Raional Edineț, și a doamnei Natalia Cojocari, director al instituției de învățământ. Prin aceste inițiative succesive, desfășurate în Bălți, Chișcăreni și Edineț, platforma Eminescu fără frontiere a depășit cadrul unor evenimente punctuale, transformându-se într-o rețea activă de cooperare culturală și educațională, prezentă în comunități diverse din Republica Moldova și capabilă să se extindă organic, în parteneriat cu autorități locale, instituții de învățământ și centre culturale.

În acest context, anul 2026 marchează o nouă etapă de maturitate a platformei Eminescu fără frontiere, care, prin extinderea sa în Republica Turcia, își afirmă rolul de instrument de dialog intercultural, diplomație culturală și cooperare educațională. Această etapă este susținută de cooperarea cu Asociația de Prietenie Interculturală Româno–Turcă Ankara (ARKADD), reprezentată de doamna Adina Vasilica Çelik, și de sprijinul Ambasada României în Republica Turcia. La primul eveniment cultural organizat în 2024 la Muzeul și Parcul de Istorie al Turciei din Bağlıca – Etimesgut, au fost prezenți excelența sa Doru Liciu, Ambasador al României în Republica Turcia, alături de reprezentanți ai corpului diplomatic român – Laura Dumbrăveanu, Consul, Mihaela Deaconu, Consul, și Lucian Dobrogeanu, Viceconsul – precum și Luminița Dorina Ivanov, reprezentantă a diasporei românești din Turcia. Totodată, au participat reprezentanți ai mediului universitar, respectiv Universitatea din Ankara, prin doamna Alina Iftime, profesor universitar și domnul Cem Babadoğan, profesor universitar, cadre didactice universitare (Öğretim Üyesi) și fondatori (Kurucu Ortak) ai Babadogan Tech and Edu, a căror implicare a contribuit la consolidarea dimensiunii academice, educaționale și interculturale a festivalului, prin dialog intelectual și cooperare internațională. Prezența oficialilor români, a reprezentanților comunității românești din diaspora și a mediului academic a subliniat importanța acestui demers în contextul diplomației culturale și al promovării valorilor și tradițiilor românești în plan international, precum și sprijinul constant acordat inițiativelor care consolidează relațiile de prietenie și cooperare dintre România și Turcia. Astfel, s-a conturat o nouă oportunitate pentru programul cultural=educativ „Eminescu fără frontiere” să își continue misiunea de a facilita circulația operei eminesciene prin organizarea unui simpozion și a unui concurs literar-artistic în Republica Turcia, precum și a patrimoniului cultural românesc în contexte educaționale și comunitare internaționale, dincolo de granite.”

În perspectiva dezvoltării sale viitoare, programul cultural-educativ Eminescu fără frontiere rămâne deschis colaborării cu ambasade, institute culturale, universități, organizații neguvernamentale și alte instituții educaționale și culturale din țară și din străinătate, interesate de promovarea dialogului intercultural, a educației prin cultură și a valorilor patrimoniului românesc în contexte internaționale.

Echipa de coordonare a programului cultural-educativ Eminescu fără frontiere este formată din: Damean Flavius Alin, CEO – Asociația: Societatea cultural artistică Arlechin, Săveni-Botoșani, România și vicepreșeidnte al Fundației Județene pentru Tineret Botoșani; Adina Vasilica Çelik, președinte Asociația de Prietenie Interculturală Româno–Turcă Ankara (ARKADD); Oana Avătămăniței, director Biblioteca Orașului Bucecea – Liceul Tehnologic Bucecea; Natalia Mereuță, director Centrul de Creație și Agrement pentru Copii și Adolescenți Chișcăreni, în localitatea Chișcăreni, raionul Sîngerei – Republica Moldova; Pleșu Constantin Corneliu, prof. Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu, Bârlad – Vaslui și coordonator al Grupului artistic „Dacii liberi”; Felicia Napîrcă, prof. Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă”, Săveni și director executiv al Asociației Județene a Profesorilor de Limba și Literatura Română, Botoșani – România; Drasleucă Mihaela, prof. Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă”, Săveni; Bianca Chiorescu, director al Departamentului artele spectacolului din cadrul Asociației: Societatea cultural artistică Arlechin, Săveni-Botoșani, România; Moroșanu Marian – Promotor Ziarul Curierul Satelor; Sebastian Stanciu, președinte Centrul local „Aventura” Pitești – Organizația Națională „Cercetașii României”; Damian Iuliana, prof. Palatul Copiilor Botoșani și Maria Duduc, înv. Școala Gimnazială nr.7 Botoșani, lideri ai Centrului local „Cutezătorii” Botoșani – Organizația Națională „Cercetașii României”.

Informații cu privire la proiectele, evenimentele și activitățile realizate în cadrul programului cultural-educativ Eminescu fără frontiere pot fi solicitate la adresa de email concurs.eminescu@gmail.com / arlechinromania@gmail.com sau de la reprezentanții instituțiilor și organizațiilor partenere.
Info line: www.arlechinromania.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

FOTO: Ședința lunară a Protopopiatului Dorohoi, sub semnul rugăciunii și al culturii creștine

Publicat

Publicitate

Într-o atmosferă de rugăciune și comuniune frățească, ședința lunară a Protopopiatului Dorohoi s-a desfășurat în data de 19 ianuarie 2025, fiind găzduită de Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Dorohoi.

Programul zilei a debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii, oficiată de preoții din cercul pastoral-misionar „Acoperământul Maicii Domnului” Dorohoi. În timpul slujbei, au fost înălțate rugăciuni pentru odihna Poetului Mihail Eminescu și a membrilor familiei sale, precum și pentru poetul național Grigore Vieru, de la a cărui plecare la cele veșnice s-au împlinit 17 ani. La finalul Sfintei Liturghii, a fost săvârșit parastasul pentru pomenirea celor doi poeți, alături de preoții adormiți din Protopopiatul Dorohoi, ca semn de recunoștință față de cei care au îmbogățit viața culturală și bisericească a neamului nostru.

Partea a doua a ședinței a început cu un moment artistic emoționant, prezentat de elevii clasei a II-a B de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Dorohoi, coordonați de doamna profesor pentru învățământ primar Iuliana Mândrescu. Copiii au recitat poezii reprezentative din creația lui Mihail Eminescu, oferind celor prezenți un prilej de bucurie și aducere-aminte a valorilor perene ale literaturii române.

A urmat prezentarea temei „Sfânta Scriptură în viața și lucrarea preotului”, susținută de Preacuviosul Părinte Profesor Hrisostom Ciuciu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași, în calitate de delegat al Centrului eparhial. În cuvântul său, părintele profesor a subliniat rolul esențial al Sfintei Scripturi în slujirea preoțească, amintind cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, care numea Biblia „Scrisoarea de iubire adresată de Dumnezeu oamenilor”. În încheiere, a îndemnat clericii să acorde o atenție deosebită lucrării de luminare a inimilor credincioșilor, prin adâncirea propriei vieți de credință, pentru a putea oferi, cu timp și fără de timp, sprijin și îndrumare celor încredințați spre păstorire, preotul fiind chemat să devină mâinile și buzele prin care Dumnezeu Se face prezent în viața celor care Îl caută.

În continuare, Părintele Profesor Cosmin Constantin Pristavu a prezentat cel mai recent număr al revistei „Slova creștină de Dorohoi”, care cuprinde activitățile Protopopiatului desfășurate în lunile octombrie–decembrie 2025, precum și articole, predici și cateheze realizate cu prilejul diferitelor evenimente din perioada amintită.

După prezentarea adreselor administrative, preoții participanți au avut ocazia să vizioneze Expoziție de fotografie și poezie dedicată poetului Grigore Vieru, completând în mod armonios desfășurarea întâlnirii. Întregul program a fost însoțit de intervenții și răspunsuri oferite de părintele profesor, pornind de la tema prezentată, contribuind la îmbogățirea cunoștințelor și a perspectivei pastorale a celor prezenți.

Publicitate

Pr. Ionuț-Silviu Butnariu

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Prelipca

Citeste mai mult

Eveniment

Părintele Ioan Istrati denunță drama pensionarilor: „Nu mai vorbim de cazuri izolate, ci de un genocid sistematic”

Publicat

Publicitate

Un mesaj dur, cu o încărcătură emoțională puternică, publicat recent de preotul Ioan Istrati,  una dintre cele mai cunoscute și apreciate voci ale Bisericii din Botoșani, dar și la nivel național,  a reaprins dezbaterea despre condițiile de trai ale pensionarilor din România. Pornind de la o întâlnire aparent banală, părintele a descris o realitate care, spune el, nu mai poate fi ignorată.

După Sfânta Liturghie, preotul Ioan Istrati s-a întâlnit pe drum cu o bătrână credincioasă, care i-a mărturisit că nu a putut ajunge la biserică deoarece a fost la medic. Rețeta primită a costat-o șase milioane de lei vechi, aproape jumătate din pensia sa lunară de 15 milioane. După plata medicamentelor și a cheltuielilor cu încălzirea, femeia rămâne fără niciun ban pentru traiul zilnic.

„Pensia de 15 milioane este o rușine imensă, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă”, scrie preotul, subliniind că pensia nu este un ajutor social, ci un drept câștigat prin zeci de ani de muncă și contribuții plătite statului.

În postarea sa, părintele Ioan Istrati folosește un limbaj extrem de tranșant la adresa clasei politice, acuzând lipsa de empatie față de suferința celor mai vulnerabili. El atrage atenția asupra contrastului dintre pensiile mici și veniturile uriașe ale unor decidenți, despre care spune că nu pot înțelege realitatea celor care trăiesc la limita subzistenței.

Totodată, preotul propune soluții concrete: protejarea celor vulnerabili prin taxe suplimentare aplicate marilor averi și menținerea unor prețuri accesibile pentru alimentele de bază,  făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi și fasole, într-un context marcat de creșterea accentuată a costului vieții.

Mesajul se transformă într-un apel direct către societate. „Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape și să facem presiune pe politicieni”, afirmă părintele, explicând că, deși comunitatea pe care o coordonează sprijină câteva zeci de bătrâni săraci, nevoia reală este incomparabil mai mare.

Publicitate

Concluzia mesajului este una gravă și tulburătoare: nu mai este vorba despre drame individuale, ci despre un fenomen de amploare națională. „Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință”, avertizează preotul Ioan Istrati, încheind cu un îndemn la solidaritate și responsabilitate morală: „Dumnezeu să ne deschidă inima”.

Mesajul său a fost intens distribuit în mediul online, stârnind reacții puternice și readucând în atenția publică o problemă socială profundă, care continuă să afecteze o mare parte a populației vârstnice din România.

Mai jos redăm postarea integral:

„Genocid

Azi, după Sfânta Liturghie, m-am întâlnit pe drum cu o băbuță foarte credincioasă. Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am fost la doctor. A oftat. Am luat rețeta de medicamente. Am plătit 6 milioane pe pastile. O căruță de bani.
Mămăiță, suma e enormă.
Da, părinte, da am și la inimă, și cu diabetul, mai multe. Și ne dă reducere doar jumate. Restul trebuie plătit.
Eu am pensia 15 milioane. După pastile și căldură, rămân fără niciun ban.
M-am crucit. Într-adevăr, pensia de 15 milioane e o rușine imensă, o blasfemie îngrozitoare, o umilință supremă la adresa unui om care a muncit o viață întreagă și a plătit contribuții la pensie. Pensia nu e un dar al statului către bătrâni, e dreptul fundamental, pe care l-au plătit în 40 de ani de muncă.
E un furt suprem, o blestemăție ce se întâmplă cu bătrânii noștri scumpi. Sunt condamnați la moarte.
Politicienii cu salarii enorme, hoți de meserie, sunt de fapt niște psihopați, care nu pot simți durerea enormă a milioane de oameni.
Ar trebui o dată cu această dublare aberantă a costului vital, să fie protejați cei mai vulnerabili.
În primul rând cu o taxă peste cei foarte bogați.
În al doilea rând, printr-o politică de păstrare a prețului mic pentru câteva alimente de bază: făină, ulei, lapte, carne, orez, cartofi, fasole.
Ce putem face fiecare dintre noi? Să ajutăm pe cei de aproape. Să facem presiune pe politicieni pentru a realiza această prăpastie de suferință. Noi ajutăm câteva zeci de bătrâni foarte săraci, dar e foarte foarte puțin, față de oceanul de durere și sărăcie.
Aici nu mai vorbim de tragedia unei persoane, ci de un genocid sistematic al unor milioane de oameni care tremură de durere, frig, foame și umilință.
Dumnezeu să ne deschidă inima”, a scris părintele Ioan Istrati pe pagina sa de Facebook

Citeste mai mult

Eveniment

MAE confirmă prezența a doi români printre persoanele afectate de accidentul feroviar din Spania

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează luni că în accidentul feroviar petrecut în regiunea Cordoba, Regatul Spaniei, au fost răniți ușor doi cetățeni români.

Reprezentanții Consulatului General al României la Sevilla au comunicat telefonic cu cele două persoane de cetățenie română, acestea confirmând că se află în afara oricărui pericol, conform unui comunicat al MAE.

La nivelul oficiului consular nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară legate de acest accident, potrivit sursei citate.

MAE informează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Consulatului General al României la Sevilla: +34 954 233 243; +34 954 230 947; +34 954 624 053, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.

MAE amintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Sevilla: +34 648 212 169.

Un tren Iryo care se deplasa de la Malaga la Madrid a deraiat duminică și a intrat pe șinele pe care un tren Alvia circula cu 200 de kilometri pe oră în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva. Un total de 484 de pasageri din ambele trenuri au fost afectați. Numărul morților a ajuns la 39, potrivit unor surse apropiate anchetei care au discutat luni cu agenția EFE. Un total de 73 de persoane sunt încă spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Eroii tăcuți ai unei intervenții decisive: Jandarmii care au salvat o familie la Vatra Dornei

Publicat

Publicitate

Un grav accident petrecut acum două săptămâni, la Vatra Dornei, a pus la încercare nu doar limitele unei intervenții de urgență, ci și forța umană a celor care au fost chemați să acționeze atunci când fiecare secundă conta. În mijlocul haosului și al disperării, patru jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava au demonstrat ce înseamnă curajul, profesionalismul și stăpânirea de sine.

Este vorba despre:

  • sergent-major Ioan Mihnea Nicolescu,
  • plutonier adjutant-șef Vangu-Hunea Toma,
  • plutonier adjutant-șef Cristea Cătălin-Bogdan,
  • plutonier Jureschi Laurențiu-Florentin,

care, alături de colegii lor, au intervenit prompt și eficient, reușind să salveze familia părintelui Ioan Cozma, aflată într-o situație limită.

Operațiunea de salvare a fost una complexă și a presupus o coordonare exemplară între mai multe structuri de intervenție. Alături de jandarmi, la fața locului au acționat echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ale Serviciului Județean de Ambulanță, profesioniști care și-au făcut datoria nu doar respectând proceduri, ci punând suflet în fiecare gest.

„Astfel de momente scot la iveală adevărații eroi, oameni care nu caută recunoaștere publică și nu cer aplauze, dar care, prin faptele lor, devin un sprijin vital pentru cei aflați în suferință. În clipele în care speranța pare să se stingă, salvatorii sunt cei care o reaprind prin acțiuni concrete, calme și decisive. Cinste tuturor celor implicați pentru viețile salvate, pentru luciditatea din mijlocul pericolului și pentru devotamentul față de semeni” notează presa locală.

FOTO: Bogdan Blog

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending