Connect with us

Cultura

Cronica săptămânii: „Același Altfel Eminescu” la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

Ne-am obișnuit cu sintagma Caragiale este mai actual ca oricând, iar aleșii noștri nu precupețesc niciun efort pentru  a da perenitate ilustrului dramaturg. Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani,  prin spectacolul aniversar pus în scenă pe 15 ianuarie 2022, același altfel Eminescu, a demonstrat că publicistica poetului, al cărui nume se află pe stindardul instituției, este la fel de actuală și la fel de susținută și în vremurile de acum de mai marii nației fie ei oameni politici, negustori, burghezi etc.

Este știut că presa vremii („Curierul de Iași”, „Timpul”, „România liberă”, „Convorbiri literare” etc .) a publicat articolele revoluționare, patriotice, umaniste ale publicistului Eminescu și că acesta și-a exprimat ideile, opiniile și atitudinile vis-à-vis de toată problematica timpului său: istorie, religie, învățământ, cultură, economie, agricultură, dar mai ales politică.

Greșalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se-mpiedică dezvoltarea unei țări întregi și se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”, scria Eminescu în „Timpul” din 13 februarie 1882.

Dramaturgul Lucian Băleanu, de data aceasta responsabil cu selecția textelor, este primul vinovat pentru contemporaneitatea publicistului cu noi înșine, mesajul antitezei același – altfel fiind, oarecum, descifrat pe măsura derulării spectacolului. Lucian Băleanu, prin selecția făcută, l-a adus pe Eminescu în zilele noastre, prezentând două lumi, care (datorită problematicii lor) parcă sunt trase la xerox. Lui i se poate „reproșa” faptul că a răscolit prin publicistica lui Eminescu, pentru a identifica tematici actuale vremurilor noastre, pentru a le aduce într-un prezent în care singura diferență constă în repoziționarea unui bastonaș într-un șir de cifre romane: sec. XIX –  sec. XXI. În rest, nicio diferență. Astfel încât, ascultând respectivele luări de cuvânt, să avem impresia că actorii imită o conferința de presă a zilelor noastre, în care indivizii parcă sunt blestemați să rămân veșnic în antiteză.

Regizorul artistic Alexandru Vasilache  a gândit acest spectacol ca pe o conferință de presă, la care au fost invitați toți actorii teatrului pentru a multiplica vocea poetului pe scenă. (Grafia afișului, realizată de Lenuș Moraru, chipul poetului vălurit parcă spre un plus infinit sporește această percepție de multiplicare.)

Publicitate

Nimic mai simplu, mai direct, mai relevant, pentru un așa subiect. Astfel, la cele două microfoane, instalate de-a stânga și de-a dreapta meselor de ședință,  prin luările lor de cuvânt, actorii, folosindu-se de diverse registre vocale –  grave, acute, sobre, solemne, profunde, dramatice, fatale, tragice, sentențioase  – , au adus în cotidian nevoia de revoluțiune, generată de nedreptate, hoție, corupție, nepăsare, indolență, îmbuibare, trădare și alte câteva zeci de reproșuri parcă scrise de jurnalistul Eminescu pentru vremurile noastre. Încât ne întrebăm: în situația în care, în sală, s-a simțit careva cu musca pe căciulă a rezistat el oare mai mult de 10 minute? Iar dacă totuși a rezistat până la sfârșit, mesajul scaunelor întoarse posibil că și-a atins ținta. Dacă nu, posibil această cronică, dacă o vor citi,  o să le spună ceva. Spectatorii, în mod sigur, au perceput acest mesaj. Spectatorii, posibil, și ei, la rândul lor, vor întoarce scaunele cândva. O altă interpretare a acestui gest poate fi pusă pe seama scepticismului și nonsensului cu privire la emanciparea socială; prin acest gest colectiv, regizorul, poate, a vrut să spună: Noi ne întoarcem cu spatele, noi ne legăm la ochi dacă este nevoie, faceți ce aveți de făcut atâta timp cât nu mai contăm. Punctum.

Și gestul actorilor de a interpreta rolurile de Eminescu multiplicat, folosind masca chirurgicală, dincolo de protecția impusă SARS-CoV-2, printr-o sigură propoziție este sugestiv:  masca nu ascunde, masca vorbește despre ce ascunde. Iar măștile au vorbit dârz, răspicat, hotărât, revoluționar și chiar instigator. Un plus pentru regie a fost vocea reacționarului din sală, pe care nu l-am văzut, dar l-am auzit, și care suna, oarecum, a la conul Leonida. Oare, să fie vorba doar de intertext, că –  de! –  nenea Iancu nu-i este străin poetului.

Linia melodică posibil să fi pus, la început, în încurcătură spectatorii care se aștepatau, probabil, să aibă ca fond muzical Balada lui Ciprian Porumbescu sau Rapsodia Română a lui George Enescu, în timp ce pe un ecran de fundal se derulau imagini din frumusețile patriei. Însă doar la început, pentru că, pe parcursul demantelării mesajelor, s-a simțit justificată alegerea compoziției lui Maurice Ravel –  Boléro –, care prin linia melodică trebuia să susțină, printr-un crescendo tot mai sonor, tot mai multiplicat, tot mai alert, mesajele. Astfel, sunetele instrumentelor, care se alătură în mod progresiv nucleului orchestrei, completează nevoia de voci multiple. Lectura s-a pliat, în acest mod, pe elementele de variațiune din efectele orchestrei, reliefate printr-un crescendo progresiv și, in extremis, printr-o modulare scurtă în mi major.

În acest spectacol și-au dat silința să-l aducă pe Eminescu pe scenă actorii: Florin Aionițoaei, Cezar Amitroaei, Dana Bucătaru, Petruț Butuman, Lorena-Petronela Chilibuță, Sorin Ciofu, Ioan Crețescu, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Cristina Gheorghe, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Andreea Moțcu, Bogdan Muncaciu, Crenola Muncaciu, Gina Pătrașcu-Zamfirache, Valentin Popa, Silvia Răileanu, Lidia Uja, Alexandra Vicol.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending