Connect with us

Cultura

Cronica săptămânii: „Același Altfel Eminescu” la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

Ne-am obișnuit cu sintagma Caragiale este mai actual ca oricând, iar aleșii noștri nu precupețesc niciun efort pentru  a da perenitate ilustrului dramaturg. Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani,  prin spectacolul aniversar pus în scenă pe 15 ianuarie 2022, același altfel Eminescu, a demonstrat că publicistica poetului, al cărui nume se află pe stindardul instituției, este la fel de actuală și la fel de susținută și în vremurile de acum de mai marii nației fie ei oameni politici, negustori, burghezi etc.

Este știut că presa vremii („Curierul de Iași”, „Timpul”, „România liberă”, „Convorbiri literare” etc .) a publicat articolele revoluționare, patriotice, umaniste ale publicistului Eminescu și că acesta și-a exprimat ideile, opiniile și atitudinile vis-à-vis de toată problematica timpului său: istorie, religie, învățământ, cultură, economie, agricultură, dar mai ales politică.

Greșalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se-mpiedică dezvoltarea unei țări întregi și se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”, scria Eminescu în „Timpul” din 13 februarie 1882.

Dramaturgul Lucian Băleanu, de data aceasta responsabil cu selecția textelor, este primul vinovat pentru contemporaneitatea publicistului cu noi înșine, mesajul antitezei același – altfel fiind, oarecum, descifrat pe măsura derulării spectacolului. Lucian Băleanu, prin selecția făcută, l-a adus pe Eminescu în zilele noastre, prezentând două lumi, care (datorită problematicii lor) parcă sunt trase la xerox. Lui i se poate „reproșa” faptul că a răscolit prin publicistica lui Eminescu, pentru a identifica tematici actuale vremurilor noastre, pentru a le aduce într-un prezent în care singura diferență constă în repoziționarea unui bastonaș într-un șir de cifre romane: sec. XIX –  sec. XXI. În rest, nicio diferență. Astfel încât, ascultând respectivele luări de cuvânt, să avem impresia că actorii imită o conferința de presă a zilelor noastre, în care indivizii parcă sunt blestemați să rămân veșnic în antiteză.

Regizorul artistic Alexandru Vasilache  a gândit acest spectacol ca pe o conferință de presă, la care au fost invitați toți actorii teatrului pentru a multiplica vocea poetului pe scenă. (Grafia afișului, realizată de Lenuș Moraru, chipul poetului vălurit parcă spre un plus infinit sporește această percepție de multiplicare.)

Publicitate

Nimic mai simplu, mai direct, mai relevant, pentru un așa subiect. Astfel, la cele două microfoane, instalate de-a stânga și de-a dreapta meselor de ședință,  prin luările lor de cuvânt, actorii, folosindu-se de diverse registre vocale –  grave, acute, sobre, solemne, profunde, dramatice, fatale, tragice, sentențioase  – , au adus în cotidian nevoia de revoluțiune, generată de nedreptate, hoție, corupție, nepăsare, indolență, îmbuibare, trădare și alte câteva zeci de reproșuri parcă scrise de jurnalistul Eminescu pentru vremurile noastre. Încât ne întrebăm: în situația în care, în sală, s-a simțit careva cu musca pe căciulă a rezistat el oare mai mult de 10 minute? Iar dacă totuși a rezistat până la sfârșit, mesajul scaunelor întoarse posibil că și-a atins ținta. Dacă nu, posibil această cronică, dacă o vor citi,  o să le spună ceva. Spectatorii, în mod sigur, au perceput acest mesaj. Spectatorii, posibil, și ei, la rândul lor, vor întoarce scaunele cândva. O altă interpretare a acestui gest poate fi pusă pe seama scepticismului și nonsensului cu privire la emanciparea socială; prin acest gest colectiv, regizorul, poate, a vrut să spună: Noi ne întoarcem cu spatele, noi ne legăm la ochi dacă este nevoie, faceți ce aveți de făcut atâta timp cât nu mai contăm. Punctum.

Și gestul actorilor de a interpreta rolurile de Eminescu multiplicat, folosind masca chirurgicală, dincolo de protecția impusă SARS-CoV-2, printr-o sigură propoziție este sugestiv:  masca nu ascunde, masca vorbește despre ce ascunde. Iar măștile au vorbit dârz, răspicat, hotărât, revoluționar și chiar instigator. Un plus pentru regie a fost vocea reacționarului din sală, pe care nu l-am văzut, dar l-am auzit, și care suna, oarecum, a la conul Leonida. Oare, să fie vorba doar de intertext, că –  de! –  nenea Iancu nu-i este străin poetului.

Linia melodică posibil să fi pus, la început, în încurcătură spectatorii care se aștepatau, probabil, să aibă ca fond muzical Balada lui Ciprian Porumbescu sau Rapsodia Română a lui George Enescu, în timp ce pe un ecran de fundal se derulau imagini din frumusețile patriei. Însă doar la început, pentru că, pe parcursul demantelării mesajelor, s-a simțit justificată alegerea compoziției lui Maurice Ravel –  Boléro –, care prin linia melodică trebuia să susțină, printr-un crescendo tot mai sonor, tot mai multiplicat, tot mai alert, mesajele. Astfel, sunetele instrumentelor, care se alătură în mod progresiv nucleului orchestrei, completează nevoia de voci multiple. Lectura s-a pliat, în acest mod, pe elementele de variațiune din efectele orchestrei, reliefate printr-un crescendo progresiv și, in extremis, printr-o modulare scurtă în mi major.

În acest spectacol și-au dat silința să-l aducă pe Eminescu pe scenă actorii: Florin Aionițoaei, Cezar Amitroaei, Dana Bucătaru, Petruț Butuman, Lorena-Petronela Chilibuță, Sorin Ciofu, Ioan Crețescu, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Cristina Gheorghe, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Andreea Moțcu, Bogdan Muncaciu, Crenola Muncaciu, Gina Pătrașcu-Zamfirache, Valentin Popa, Silvia Răileanu, Lidia Uja, Alexandra Vicol.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Expoziția „Cromatici ipoteștene”, de Aurel Azamfirei, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vernisează expoziția Secvențe ipoteștene a artistului plastic Aurel Azamfirei. Evenimentul face parte din programul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale și va avea loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la ora 13:00, în Sala Portaluri a Memorialului Ipotești.

Expoziția Secvențe ipoteștene este parte din proiectul „Galeria pictorilor botoșăneni”, prin care Memorialul Ipotești își propune să promoveze artiștii locali.

 

Aurel Azamfirei a absolvit Școala de Arte din Botoșani. A participat la numeroase expoziții colective și saloane de artă organizate la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Lucrează în diverse tehnici – ulei pe pânză, acuarelă, pastel.

 

Pictura mea se naște din dorința de a reda frumusețea discretă a locurilor din jurul meustrăzile vechi ale orașului, arhitectura tradițională, peisajele urbane și colțurile de Botoșani care păstrează farmecul unei lumi de altădată. Îmi place să spun că încerc să surprind „evocări cromatice” ale Botoșaniului, printr-un limbaj plastic ce îmbină emoția, culoarea și memoria locului. – Aurel Azamfirei

Publicitate

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru nord-estul țării, pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului Finanțelor

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.

Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.

În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
„​Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Sergiu Negulici, expoziție interactivă. Eveniment organizat în cadrul Zilelor Eminescu

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” invită, în cadrul Zilelor Eminescu, la o expoziție interactivă. Artistul Sergiu Negulici va transforma holul de la etaj al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani într-un spațiu de traversare și tensiune, situat la granița dintre realități aparent incompatibile.

Instalația propusă funcționează ca o fisură între lumi: un spațiu aparent steril, construit din folii de plastic transparente, care invadează holul teatrului ca un crack house improvizat, fragil și tensionat. Pe această piele artificială, desenele realizate cu spray apar ca niște gesturi brute, personaje și forme care nu caută ordine, ci suprapunere.

Plasticul devine o membrană – vezi prin el, dar nu ești niciodată complet înăuntru sau în afară. Desenele mari, libere se ciocnesc de formele decupate din poliester expandat, pictate agresiv, ca niște relicve ale unei alte realități. Totul există simultan: strada și interiorul, precaritatea și instituția, jocul și ritualul.

Este o estetică a lumii în lume, construită din straturi succesive, unde spațiul nu mai este un fundal, ci un organism traversat de imagini. Practica desenului stradal se mută aici într-un mediu controlat doar aparent, iar transparența nu clarifică, ci amplifică ambiguitatea. Rezultatul este o instalație care nu se privește, ci se traversează – un loc unde lumile mari și mici coexistă în același spațiu, fără să se anuleze.

Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă cu care să realizeze 40 de minute din lungmetrajul animat Muntele magic, o coproducție România-Franța-Polonia, în regia Ancăi Damian. Ulterior, a primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație Splendida moarte accident, film multipremiat internațional (Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, Marele Premiu al orașului Espinho la Festivalul CINANIMA din Portugalia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia etc.). Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.

(comunicat de presa)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending