Connect with us
Publicitate

Cultura

Cronica săptămânii: “Același Altfel Eminescu” la Teatrul “Mihai Eminescu” din Botoșani

Publicat

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

Ne-am obișnuit cu sintagma Caragiale este mai actual ca oricând, iar aleșii noștri nu precupețesc niciun efort pentru  a da perenitate ilustrului dramaturg. Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani,  prin spectacolul aniversar pus în scenă pe 15 ianuarie 2022, același altfel Eminescu, a demonstrat că publicistica poetului, al cărui nume se află pe stindardul instituției, este la fel de actuală și la fel de susținută și în vremurile de acum de mai marii nației fie ei oameni politici, negustori, burghezi etc.

Este știut că presa vremii („Curierul de Iași”, „Timpul”, „România liberă”, „Convorbiri literare” etc .) a publicat articolele revoluționare, patriotice, umaniste ale publicistului Eminescu și că acesta și-a exprimat ideile, opiniile și atitudinile vis-à-vis de toată problematica timpului său: istorie, religie, învățământ, cultură, economie, agricultură, dar mai ales politică.

Greșalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se-mpiedică dezvoltarea unei țări întregi și se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”, scria Eminescu în „Timpul” din 13 februarie 1882.

Dramaturgul Lucian Băleanu, de data aceasta responsabil cu selecția textelor, este primul vinovat pentru contemporaneitatea publicistului cu noi înșine, mesajul antitezei același – altfel fiind, oarecum, descifrat pe măsura derulării spectacolului. Lucian Băleanu, prin selecția făcută, l-a adus pe Eminescu în zilele noastre, prezentând două lumi, care (datorită problematicii lor) parcă sunt trase la xerox. Lui i se poate „reproșa” faptul că a răscolit prin publicistica lui Eminescu, pentru a identifica tematici actuale vremurilor noastre, pentru a le aduce într-un prezent în care singura diferență constă în repoziționarea unui bastonaș într-un șir de cifre romane: sec. XIX –  sec. XXI. În rest, nicio diferență. Astfel încât, ascultând respectivele luări de cuvânt, să avem impresia că actorii imită o conferința de presă a zilelor noastre, în care indivizii parcă sunt blestemați să rămân veșnic în antiteză.

Regizorul artistic Alexandru Vasilache  a gândit acest spectacol ca pe o conferință de presă, la care au fost invitați toți actorii teatrului pentru a multiplica vocea poetului pe scenă. (Grafia afișului, realizată de Lenuș Moraru, chipul poetului vălurit parcă spre un plus infinit sporește această percepție de multiplicare.)

Nimic mai simplu, mai direct, mai relevant, pentru un așa subiect. Astfel, la cele două microfoane, instalate de-a stânga și de-a dreapta meselor de ședință,  prin luările lor de cuvânt, actorii, folosindu-se de diverse registre vocale –  grave, acute, sobre, solemne, profunde, dramatice, fatale, tragice, sentențioase  – , au adus în cotidian nevoia de revoluțiune, generată de nedreptate, hoție, corupție, nepăsare, indolență, îmbuibare, trădare și alte câteva zeci de reproșuri parcă scrise de jurnalistul Eminescu pentru vremurile noastre. Încât ne întrebăm: în situația în care, în sală, s-a simțit careva cu musca pe căciulă a rezistat el oare mai mult de 10 minute? Iar dacă totuși a rezistat până la sfârșit, mesajul scaunelor întoarse posibil că și-a atins ținta. Dacă nu, posibil această cronică, dacă o vor citi,  o să le spună ceva. Spectatorii, în mod sigur, au perceput acest mesaj. Spectatorii, posibil, și ei, la rândul lor, vor întoarce scaunele cândva. O altă interpretare a acestui gest poate fi pusă pe seama scepticismului și nonsensului cu privire la emanciparea socială; prin acest gest colectiv, regizorul, poate, a vrut să spună: Noi ne întoarcem cu spatele, noi ne legăm la ochi dacă este nevoie, faceți ce aveți de făcut atâta timp cât nu mai contăm. Punctum.

Și gestul actorilor de a interpreta rolurile de Eminescu multiplicat, folosind masca chirurgicală, dincolo de protecția impusă SARS-CoV-2, printr-o sigură propoziție este sugestiv:  masca nu ascunde, masca vorbește despre ce ascunde. Iar măștile au vorbit dârz, răspicat, hotărât, revoluționar și chiar instigator. Un plus pentru regie a fost vocea reacționarului din sală, pe care nu l-am văzut, dar l-am auzit, și care suna, oarecum, a la conul Leonida. Oare, să fie vorba doar de intertext, că –  de! –  nenea Iancu nu-i este străin poetului.

Linia melodică posibil să fi pus, la început, în încurcătură spectatorii care se aștepatau, probabil, să aibă ca fond muzical Balada lui Ciprian Porumbescu sau Rapsodia Română a lui George Enescu, în timp ce pe un ecran de fundal se derulau imagini din frumusețile patriei. Însă doar la început, pentru că, pe parcursul demantelării mesajelor, s-a simțit justificată alegerea compoziției lui Maurice Ravel –  Boléro –, care prin linia melodică trebuia să susțină, printr-un crescendo tot mai sonor, tot mai multiplicat, tot mai alert, mesajele. Astfel, sunetele instrumentelor, care se alătură în mod progresiv nucleului orchestrei, completează nevoia de voci multiple. Lectura s-a pliat, în acest mod, pe elementele de variațiune din efectele orchestrei, reliefate printr-un crescendo progresiv și, in extremis, printr-o modulare scurtă în mi major.

În acest spectacol și-au dat silința să-l aducă pe Eminescu pe scenă actorii: Florin Aionițoaei, Cezar Amitroaei, Dana Bucătaru, Petruț Butuman, Lorena-Petronela Chilibuță, Sorin Ciofu, Ioan Crețescu, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Cristina Gheorghe, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Andreea Moțcu, Bogdan Muncaciu, Crenola Muncaciu, Gina Pătrașcu-Zamfirache, Valentin Popa, Silvia Răileanu, Lidia Uja, Alexandra Vicol.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (222)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DE LA CLARICE, ANNELIESE, MARGARITA LUI BULGAKOV… LA PRINŢESA X

 

Ne  aflăm încă în plină postmodernitate şi scriitorii caută locuri  pentru a se retrage în zone peste care să  plieze  creaţiile lor vizibil neîncadrabile. Gabriel Alexe  o face, deşi  rămâne la un limbaj uşor inaccesibil, adesea venind dinspre un enciclopedism voit. Spun acestea fiindcă aşa s-a întâmplat să fie, ca la momentul citirii volumului “Tango în Braille” (Editura “Pim”, Iaşi, 2021) să nu-i fi citit  celelalte cinci volume de versuri: “Cameră cu păianjen” (1996), “Suflet vândut iubirii” (1998), “Arome târzii” (2000), “Asha” (2004) şi “Calea Soarelui” (2005). Aspectul reprezintă un dezavantaj în preocuparea mea de a scrie despre volumul în discuţie, dar, până la urmă, e şi un mic folos. Tentaţia de a se refugia din chingile postmodernismului este evidentă, pornind şi numai de la crearea unui univers închegat al iubirii pe traseul iniţiatic ce ocupă intervalul timp iniţial – timp final. În primele poeme ale volumului recunoaştem o asiduă pregătire a gradului de intimitate ca echivalent al preludiului prin percepţii extrasenzoriale, poetul adăugând informaţii doar cu ajutorul minţii şi folosindu-se de privire, extrase toate din  contratimpi („jarul din şemineul ochilor tăi topeşte nisipul din clepsidră”), din stările de rubin („prin vitraliile ochilor tăi am văzut prima oară neantul”), din transpoziţii („m-am internat în ochii ei ca-ntr-un azil de noapte”), din forme abia vizibile („ochii tăi  de sub cer – ochii mei de sub apă), din popasuri pline de subînţelesuri („ochii mei au făcut popas precum semnul de carte între paginile roz ale sânilor tăi). Gabriel Alexe îşi ia şi un referenţial, unul  activ, unul ușor inflamabil, nonconformist chiar, și care răspunde la numele de Clarice: „Se lasă seara prin aburi de samovar / Clarice // agonia pluteşte ca o pană de corb şi eu smulg / urzicile năpădite în tine / Clarice // vorbe limpezi spală cascada lunii prinsă în sloi / vântul îşi caută adăpost sub frunze precum răsuflarea mea / în somnul alb al palmelor tale / Clarice //  bănuiam că afară e toamnă după fereastra / în care fâlfâie ciori şi chipul tău în oglindă / Clarice // prin laguna sânilor tăi un fluviu imens se revarsă / în oceanul peste care va creşte o noapte lungă şi albă / Clarice”. Îndrăznesc  să regăsesc în acest referenţial  pe Clarice Orsini, soţia lui Lorenzo de`Medici, o nonconformistă recunoscută.

Intrând  adânc în volum, extrasenzorialul se transformă încet într-o primă formă de contact făcând loc senzorialului. Participă intens două organe de simţ, ochiul şi pielea, care accentuează  o senzaţie  concretizată într-o  metaforă a scurgerii: „noaptea se scurge”, „luna prelinsă pe geam”, „cămaşa mulată pe trup”, „trupul tău lichid ce mă inundă”, „mă scurg ca plumbul topit”, conducând către senzaţia pe care ţi-o dă preumblarea  mâinii pe trupul iubitei sau încleştarea trupurilor, ajungându-se „de la nimic la marele tot”: „Şi cu tine vorbeam despre tine / despre tine vorbeam, nu-i aşa?! / nu se face să nu ne desfacem mi-ai spus // privirile mele îţi hăituiau sânii / şi nurii  tăi vagabonzi mă vânau // cu fruntea lipită de pectorali respiri sacadat / escaladezi Everestul / din Chomolungma te arunc direct în tavan! / de vină nu-s eu ci Şerpaşul // în menghina coapselor tale vibrez / sub coama cailor verzi // iubeşte-mă ca pe un extraterestru!”(„Monolog intim”). Referenţial? Neîmblânzita Anneliese, celebra posedată demonic, dar şi de plăcerea de a se lăsa pradă momentelor de exorcizare („Trupul tău Anneliese / vişin înflorit prin care mă târăsc ca omida…”).

Intrând şi eu în logica lui Gabriel Alexe, una a analogiilor (Clarice, Anneliese, Margarita lui Bulgakov…) şi a tuşelor enciclopedice, asemăn volumul cu o bijuterie gen „Prinţesa X” a lui Brâncuşi. Prin atingeri, printr-o luptă acerbă între extrasenzorial şi senzorial, Gabriel Alexe  sculptează o femeie cu statutul de prinţesă, dar într-o formă uşor modificată celei date de Brâncuşi,  pentru care  femeia nu însemna „un zâmbet între dantele şi fard pe obraji”.  A lui Gabriel Alexe este una încă postmodernă, una  pe care o prezintă în splendoarea goliciunii sale şi gata să permită orice: „Şi ai pătruns o fantomatică dimensiune: / felină albă-n salt invers! /  festin al nopţii ca o pradă pe sânii tăi / ce-n mine cresc. // în verzi pupile mă fixezi flămândă haită de jivine! / eu în echer mă străduiesc / să pun rigla pe tine. // bule de cer şampanie extaz  / într-un miraj şi coapsa ta îmi pare / o ursitoare de cristal. // întorc privirea şi mă pierd în forma / eterului elementar. // atât de dezbrăcată… / meditez: // cât e de stranie Materia!”(”Eterică”). Aşa cum spunea cineva că după ce vezi „Păsările”  lui Brâncuşi, nu mai poţi vedea o pasăre în zbor ca înainte, la fel ţi se va întâmpla şi după ce citeşti poemele lui Gabriel Alexe: nu mai vezi femeia ca înainte.

 

Citeste mai mult

Administratie

Alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale şi vor avea loc în iunie

Publicat

Alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale şi vor avea loc în iunie, iar PSD şi PNL vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare şi separat la alegerile locale, a anunţat, miercuri, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, preşedinte al Senatului.

„Decizia coaliţiei este de a comasa cele două runde de alegeri. Această decizie a urmat unui proces prin care fiecare dintre noi am consultat birourile de conducere politică ale partidelor, ne-am reunit apoi în coaliţie şi suntem prezenţi pentru a prezenta această decizie finală, care, dincolo de comasare, prevede ca la nivelul alegerilor locale fiecare partid să candideze prin forţe proprii iar pentru alegerile europarlamentare să existe o listă comună”, a declarat Ciucă la Palatul Parlamentului. AGERPRES/

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Marcel Ciolacu: Alegerile prezidenţiale vor avea loc în luna septembrie

Publicat

Alegerile prezidenţiale vor avea loc în luna septembrie, a declarat premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, miercuri, după întâlnirea coaliţiei de guvernare.

El s-a referit şi la avantajele comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale.

“Faptul că am decis să facem această comasare nu este ceva împotriva democraţiei, ci, dimpotrivă, un vot în plus pentru democraţie şi pentru a avea o reprezentare corectă pentru români. Am decis, şi le mulţumesc colegilor mei din PSD, astăzi, la fel ca şi colegilor din PNL, să avem şi o alianţă electorală pentru europarlamentare”, a declarat Marcel Ciolacu la finalul şedinţei decisive a coaliţiei privind organizarea alegerilor, desfăşurată, miercuri după-amiază, la Palatul Parlamentului.

Anterior, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a spus că alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale şi vor avea loc în iunie, iar PSD şi PNL vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare şi separat la alegerile locale. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: DIICOT a reținut cinci persoane care au intermediat și comercializat droguri în județul Suceava

Publicat

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Suceava au reținut, luni, 5 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

Din cercetările efectuate a rezultat că,  în perioada ianuarie-februarie 2024, inculpații au deținut, intermediat și comercializat direct, cantități de canabis și rezină de canabis ( drog de risc), către consumatori pe raza județului Suceava.

 

Au fost puse în aplicare 6 mandate de percheziție domiciliară, fiind identificate și ridicate cantitatea de  aproximativ 2, 3 kilograme drog de risc (canabis și rezină de canabis), obiecte purtătoare de urme de substanță, grindere și cântare electronice, telefoane mobile, precum și alte mijloace de probă.

La data de 20.02.2024, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava au formulat propunere de arestare preventivă cu privire la trei dintre inculpați și au dispus măsura controlului judiciar față de un altul.

În aceeași zi, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Suceava  a dispus arestarea preventivă a doi inculpați și cea a controlului judiciar față de al treilea.

Activitățile judiciare au fost realizate  împreună cu polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul IJJ Suceava.

Suportul de specialitate a fost asigurat către  Direcția Operațiuni Speciale din cadrul IGPR.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending