Connect with us

Cultura

Cronica săptămânii: „Același Altfel Eminescu” la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

Ne-am obișnuit cu sintagma Caragiale este mai actual ca oricând, iar aleșii noștri nu precupețesc niciun efort pentru  a da perenitate ilustrului dramaturg. Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani,  prin spectacolul aniversar pus în scenă pe 15 ianuarie 2022, același altfel Eminescu, a demonstrat că publicistica poetului, al cărui nume se află pe stindardul instituției, este la fel de actuală și la fel de susținută și în vremurile de acum de mai marii nației fie ei oameni politici, negustori, burghezi etc.

Este știut că presa vremii („Curierul de Iași”, „Timpul”, „România liberă”, „Convorbiri literare” etc .) a publicat articolele revoluționare, patriotice, umaniste ale publicistului Eminescu și că acesta și-a exprimat ideile, opiniile și atitudinile vis-à-vis de toată problematica timpului său: istorie, religie, învățământ, cultură, economie, agricultură, dar mai ales politică.

Greșalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se-mpiedică dezvoltarea unei țări întregi și se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”, scria Eminescu în „Timpul” din 13 februarie 1882.

Dramaturgul Lucian Băleanu, de data aceasta responsabil cu selecția textelor, este primul vinovat pentru contemporaneitatea publicistului cu noi înșine, mesajul antitezei același – altfel fiind, oarecum, descifrat pe măsura derulării spectacolului. Lucian Băleanu, prin selecția făcută, l-a adus pe Eminescu în zilele noastre, prezentând două lumi, care (datorită problematicii lor) parcă sunt trase la xerox. Lui i se poate „reproșa” faptul că a răscolit prin publicistica lui Eminescu, pentru a identifica tematici actuale vremurilor noastre, pentru a le aduce într-un prezent în care singura diferență constă în repoziționarea unui bastonaș într-un șir de cifre romane: sec. XIX –  sec. XXI. În rest, nicio diferență. Astfel încât, ascultând respectivele luări de cuvânt, să avem impresia că actorii imită o conferința de presă a zilelor noastre, în care indivizii parcă sunt blestemați să rămân veșnic în antiteză.

Regizorul artistic Alexandru Vasilache  a gândit acest spectacol ca pe o conferință de presă, la care au fost invitați toți actorii teatrului pentru a multiplica vocea poetului pe scenă. (Grafia afișului, realizată de Lenuș Moraru, chipul poetului vălurit parcă spre un plus infinit sporește această percepție de multiplicare.)

Publicitate

Nimic mai simplu, mai direct, mai relevant, pentru un așa subiect. Astfel, la cele două microfoane, instalate de-a stânga și de-a dreapta meselor de ședință,  prin luările lor de cuvânt, actorii, folosindu-se de diverse registre vocale –  grave, acute, sobre, solemne, profunde, dramatice, fatale, tragice, sentențioase  – , au adus în cotidian nevoia de revoluțiune, generată de nedreptate, hoție, corupție, nepăsare, indolență, îmbuibare, trădare și alte câteva zeci de reproșuri parcă scrise de jurnalistul Eminescu pentru vremurile noastre. Încât ne întrebăm: în situația în care, în sală, s-a simțit careva cu musca pe căciulă a rezistat el oare mai mult de 10 minute? Iar dacă totuși a rezistat până la sfârșit, mesajul scaunelor întoarse posibil că și-a atins ținta. Dacă nu, posibil această cronică, dacă o vor citi,  o să le spună ceva. Spectatorii, în mod sigur, au perceput acest mesaj. Spectatorii, posibil, și ei, la rândul lor, vor întoarce scaunele cândva. O altă interpretare a acestui gest poate fi pusă pe seama scepticismului și nonsensului cu privire la emanciparea socială; prin acest gest colectiv, regizorul, poate, a vrut să spună: Noi ne întoarcem cu spatele, noi ne legăm la ochi dacă este nevoie, faceți ce aveți de făcut atâta timp cât nu mai contăm. Punctum.

Și gestul actorilor de a interpreta rolurile de Eminescu multiplicat, folosind masca chirurgicală, dincolo de protecția impusă SARS-CoV-2, printr-o sigură propoziție este sugestiv:  masca nu ascunde, masca vorbește despre ce ascunde. Iar măștile au vorbit dârz, răspicat, hotărât, revoluționar și chiar instigator. Un plus pentru regie a fost vocea reacționarului din sală, pe care nu l-am văzut, dar l-am auzit, și care suna, oarecum, a la conul Leonida. Oare, să fie vorba doar de intertext, că –  de! –  nenea Iancu nu-i este străin poetului.

Linia melodică posibil să fi pus, la început, în încurcătură spectatorii care se aștepatau, probabil, să aibă ca fond muzical Balada lui Ciprian Porumbescu sau Rapsodia Română a lui George Enescu, în timp ce pe un ecran de fundal se derulau imagini din frumusețile patriei. Însă doar la început, pentru că, pe parcursul demantelării mesajelor, s-a simțit justificată alegerea compoziției lui Maurice Ravel –  Boléro –, care prin linia melodică trebuia să susțină, printr-un crescendo tot mai sonor, tot mai multiplicat, tot mai alert, mesajele. Astfel, sunetele instrumentelor, care se alătură în mod progresiv nucleului orchestrei, completează nevoia de voci multiple. Lectura s-a pliat, în acest mod, pe elementele de variațiune din efectele orchestrei, reliefate printr-un crescendo progresiv și, in extremis, printr-o modulare scurtă în mi major.

În acest spectacol și-au dat silința să-l aducă pe Eminescu pe scenă actorii: Florin Aionițoaei, Cezar Amitroaei, Dana Bucătaru, Petruț Butuman, Lorena-Petronela Chilibuță, Sorin Ciofu, Ioan Crețescu, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Cristina Gheorghe, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Andreea Moțcu, Bogdan Muncaciu, Crenola Muncaciu, Gina Pătrașcu-Zamfirache, Valentin Popa, Silvia Răileanu, Lidia Uja, Alexandra Vicol.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending