Publicitate

Mai multe comune din județul Botoșani sunt într-o criză fără precedent de medici de familie, din cauza reticenței doctorilor față de mediul rural. Astfel, comunități sătești întregi au rămas fără asistență medicală, iar sătenii fac zeci de kilometri pentru un simplu consult, scrie ADEVĂRUL.

Multe sate din Botoșani sunt pline de bătrâni bolnavi

Județul Botoșani se află literalmente la capătul României, fiind cea mai nordică regine a țării. Un teritoriu aproape în întregime rural, marginalizat și lăsat să lupte cu sărăcia, depopularea și lipsa perspectivelor.

Publicitate

Poate cea mai grea situație o reprezintă lipsa tot mai acută a serviciilor medicale în satele îndepărtate sau comunele mai izolate. Pentru a primi asistență medicală consistentă, mii de localnici sunt nevoiți să străbată zeci de kilometri. Unii, din cauza sărăciei și a bătrâneții, sunt condamnați să moară cu zile, fără analize, consultații și medicamente. Din cauza condițiilor de trai precare din aceste comunități, medicii nu se înghesuie să vină să ofere asistență medicală.

„Ne rugăm zilnic la Dumnezeu să vină un doctor, că ne dăm duhul”

Comuna Adășeni, situată la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, într-un colț uitat de câmpie, este una dintre comunitățile sărace, fără medic de familie. Comuna are doar 1.200 de suflete, în două sate, majoritatea populației, aproximativ 70% fiind formată din persoane trecute de 70 de ani, majoritatea cu boli cronice. Medic de familie nu există în comună de mai bine de zece ani.

Publicitate

„A fost un doctor, a avut casă aici. Nici nu mai știm când a fost asta, poate acum 10 ani sau mai bine. A plecat. Nu știm de ce. Noi credem că din cauza sărăciei de aici, numai moșnegi. De atunci nu a mai venit nimeni”, spune un sătean.

Oamenii sunt disperați, fiindcă pentru o rețetă trebuie să străbată zece kilometri până în comuna vecină, iar pentru niște analize banale sau o simplă consultație de specialitate, 60 de kilometri până la Botoșani.

„Nu avem mașini, suntem amărâți. Cei mai mulți au pensie de 1.200 de lei, din aceea de CAP. Pleci de la șase dimineața, cu autobuzul și stai toată ziua la Botoșani. Mori cu zile, că nici bani de o plăcintă nu ai acolo la oraș”, adaugă săteanul din Adășeni, relatează ADEVĂRUL.

Publicitate

Tanti Aurica spune că sunt oameni care se lasă păgubași.

„Eu cu soțul adunăm 2.200 de lei pensie. Numai 500 de lei sunt medicamentele, plus transportul. Omul meu este bolnav și nu pot să-l duc cu autobuzul. Trebuie mașină. Costă 200 de lei, domnule!”, mărturisește femeia.

Singura speranță a oamenilor este venirea unui medic de familie în comună. Mulți însă sunt alungați de izolare și infrastructura precară, mai ales drumul care leagă Adășeni de restul lumii, plin de gropi.

Publicitate

„Cine să vină aici? Sfarmă mașina pe drum! Ne rugăm zilnic la Dumnezeu să vină un doctor, că ne dăm duhul aicea”, spune o altă săteancă.

Dispensar medical cu lacătul pe ușă de opt ani
Autoritățile locale recunosc că au o problemă gravă privind asistența medicală în comună.

„Merg la Avrămeni, Mitoc, Săveni, Botoșani. Dar se descurcă greu din cauza pensiilor mici. Trebuie să plătească mereu pe cineva să-i ducă, fiindcă transport la noi nu este, în afară de un microbuz dimineața la 7 și unul seara la 6, la întoarcere”, spune Laurențiu Ciaicovschi, viceprimarul din Adășeni.

Pentru a rezolva problema, în urmă cu opt ani, autoritățile locale din Adășeni au investit, din bugetul local, peste 1.5 milioane de lei pentru a construi de la zero un dispensar medical, dotat cu tot ce trebuie. De atunci și până astăzi a rămas tot cu lacătul pe ușă.

„Nu a venit niciun medic. Nu funcționează pentru că nu vin medici”, adaugă viceprimarul.

Singura mângâiere a oamenilor din comună este un asistent medical comunitar care face tot ce poate pentru a-i ajuta pe vârstnici.

„Este o criză de medici de familie”
Reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani spun că este o adevărată criză de medici de familie. Sunt multe comune ai căror medici de familie sunt în prag de pensionare și nu vine nimeni să le ia locul.

„Este o criză a medicilor de familie, și pe viitor criza se va adânci. Din cei 141 de medici aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate mai multe de jumătate sunt trecuți de 60 de ani. Se pensionează. Sunt patru comune fără medic de familie. Tânăra generație de medici nu-și dorește să profeseze în această specialitate, medicina de familie”, a precizat Alina Mustiață, director CAS Botoșani.

În plus, spitalele din zonele rurale suferă cumplit la capitolul personal, cum este cazul spitalului din Darabani, cel mai nordic oraș din România, unde anul trecut spitalul s-a închis după ce medicul a plecat în concediu de odihnă.

Sursă: ADEVĂRUL

Publicitate

Aproximativ cinci de hectare de vegetație uscată și stuf au ars, seara trecută, în localitatea Tătărășeni din comuna Havârna.Locuitorii priveau înmărmuriți cum focul cuprinde metru cu metru și amenință casele din apropiere.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Havârna, cu două autospeciale de stingere. Aceștia au constatat faptul că incendiul se manifesta violent, în mai multe focare și au intervenit rapid pentru că flăcările să nu se extindă la casele din apropiere.

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind utilizarea focului deschis în spații deschise.

Publicitate

Potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Astfel, cetățenii trebuie să respecte prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui act normativ, proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase.

Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Publicitate

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Publicitate

Un incendiu s-a produs, seara trecută, într-o gospodărie din localitatea Ungureni. Depozitul de gunoi a fost cuprins de flăcări după ce câțiva copii din localitate s-au jocat cu focul în apropierea acestuia.

Proprietarul a observat flăcările și a sunat după ajutor, la pompieri.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, un echipaj din cadrul Stației de Pompieri Săveni și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Ungureni, cu o autospecială de stingere. Aceștia au constatat faptul că ardeau aproximativ trei tone de deșeuri menajere și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se propage la construcțiile din gospodărie.

Publicitate

În scopul preîntâmpinării unor evenimente generate de jocul copiilor cu focul, recomandăm celor care îi au în grijă, însușirea regulilor și măsurilor de prevenire a incendiilor și respectarea strictă a acestora.

Astfel, pentru siguranța copilului dumneavoastră:

▪ înlăturați orice curiozitate în legătură cu focul, explicându-i cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viața lui;

Publicitate

▪ păstrați chibriturile, brichetele și alte surse de foc în locuri în care nu are acces;

▪ nu îi permiteţi accesul, nesupravegheat, în depozite de furaje, șuri, poduri, magazii, grajduri, clădiri dezafectate etc., cu mijloace care pot produce incendii;

▪ nu îl lăsaţi singur în casă cu aragazul, mijloacele de încălzire sau aparatele electrice aflate în funcțiune.

Publicitate

De asemenea, învățaţi copilul următoarele reguli ce îi pot salva viața în situații critice:

▪ dacă este singur acasă, să părăsească imediat locuința și să anunțe un vecin sau primul adult despre izbucnirea incendiului;

▪ dacă nu poate părăsi locuința, să telefoneze, dacă are posibilitatea, la numărul unic pentru urgențe 112 și să anunțe evenimentul precizând adresa, precum și faptul că este blocat în casă, după care să iasă la fereastră și să strige după ajutor;

Publicitate

▪ să nu se ascundă în dulap, sub pat sau în alte locuri în care nu poate fi văzut de persoanele care intră în locuință;

▪ dacă i-au luat foc hainele, trebuie să se lase pe sol și să se rostogolească până la stingerea flăcărilor;

▪ atunci când în încăpere este fum, trebuie să se deplaseze aplecat sau târâș pentru a evita inhalarea acestuia.

Supravegheați copiii în permanenţă!

Publicitate

Sfântul Pahomie este un foarte important organizator al vieții monahale. De numele său se leagă viața monahală de obște sau în comun, în care monahii trăiesc și duc împreună efortul de susținere a comunității atât în plan duhovnicesc, cât și în planul traiului cotidian.
Pahomie s-a născut în anul 287 în localitatea Sne sau Latopolis cum o numeau grecii, din părinți păgâni. A fost înrolat cu forța în armata imperială și în acest context a cunoscut în Teba niște creștini care erau încarcerați. Văzând bunătatea acelor creștini s-a rugat în acea noapte Dumnezeului lor să îl izbăvească de necazul luării sale de acasă cu forța promițând că va servi semenilor pentru tot restul vieții dacă se împlinește dorința sa.
Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea și fiind izbăvit a călătorit spre sud până la comunitatea creștină din satul Seneset sau Khenoboskion, unde a fost catehizat și botezat. A rămas o vreme în acel sat dedicându-se slujirii aproapelui, mai ales în vremea unei epidemii care a afectat acea zonă.
Într-una din zilele în care se depărtase în pustia din Tabennesi să se roage a primit o descoperire de sus să facă acolo o mânăstire. A ascultat și în scurtă vreme i s-au alăturat mai mulți creștini pentru nevoință și rugăciune. Sfântul Pahomie, organizând acea comunitate a pus foarte mult accentul pe viețuirea, munca, masa și rugăciunea în comun.
A scris o serie de reguli după care să fie organizate mânăstirile cu viață de obște adică cu viață în comun. Acestea priveau modul în care monahii trebuiau să trăiască, să lucreze și să aibă grijă de bolnavi.
Atât de mult s-au înmulțit cei care doreau să-și dedice viața lui Dumnezeu după modelul propus de Pahomie încât a fost nevoit să înființeze succesiv opt mânăstiri. A lăsat lui Teodor, discipolul său ales, conducerea comunității monastice din Tabenessi, în vreme ce el a mers la a doua ctitorie la Phoboou.
Sfântul Pahomie a avut o relație foarte frumoasă cu episcopii acelor zone care veneau des în vizită și pentru sfătuiri duhovnicești în mânăstirile pahomiene.
A murit în anul 347 la Phoboou lăsând în zona Egiptului de Sus nouă mânăstiri înfloritoare de bărbați și una de femei.
În perioada în care a trăit Sfântul Pahomie în monahismul egiptean cunoștea câteva comunități semi-anahoretice, adică în care pustnicii, în anumite perioade se întâlneau pentru rugăciunea în comun. Ceea ce Sfântul Pahomie a propus pentru stilul de viață al mânăstirilor sale era ceva nou. Semăna cu cenobitismul sau cu viața în comun a nevoitorilor din Siria și capadocia, în care, frați de asceză și viață duhovnicească trăiau la un loc împărțind efortul muncii și al slujirii aproapelui.