Connect with us

Eveniment

Rezervarea locului la călătoria cu trenul nu mai este obligatorie pentru distanţele sub 40 de kilometri, începând de sâmbătă

Publicat

Publicitate

Rezervarea locului la călătoria cu trenul nu mai este obligatorie pentru distanţele sub 40 de kilometri, începând de sâmbătă, 13 iulie, potrivit noilor prevederi în domeniul tarifării transportului de călători, care vor trebui aplicate de toţi cei şase operatori de transport feroviar de călători care activează pe calea ferată din România.

„Ordinul de ministru (OMTI 1039/2024 – n. r.) care intră în vigoare de sâmbătă, 13 iulie, aduce pentru călători, în primul rând, mai multă transparenţă în partea de formare a tarifelor feroviare, în concordanţă cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene. Abonamentele de transport pe calea ferată, suplimentele la vagoanele de dormit, precum şi suplimentele de transport al bicicletelor cu trenul au fost reglementate oficial prin acest ordin al ministrului. Cu această ocazie, tarifele sunt păstrate la nivelul tarifelor deja practicate de operatorul naţional de cale ferată CFR Călători. Deci, nu este vorba de o creştere a costurilor, ci doar de o reglementare oficială şi transparentă a acestor tarife”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF), Ştefan Roşeanu.

Potrivit sursei citate, prin acest mecanism, preţul călătoriei cu un abonament pe o lună ajunge la aproximativ jumătate din preţul unei călătorii individuale dus-întors, timp de 22 de zile dintr-o lună.

În ceea ce priveşte tariful de rezervare a locului în tren, acesta devine opţional pentru călător la distanţe parcurse mai mici de 40 de kilometri. Pentru distanţe mai lungi, tariful se aplică diferenţiat pe patru zone kilometrice, pornind de la 1,5 lei la clasa a doua, 2,50 lei la clasa întâi, ajungând în ambele cazuri la 5,5 lei, cât este în prezent tariful de rezervare loc.

„Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor navetiştilor şi a celor sesizate de-a lungul timpului referitor la faptul că pentru cursele de scurt parcurs tarifele practicate de operatori sunt fie mai mari, fie mai mici pe unele rute, această diferenţă de preţ fiind dată de practicarea neuniformă a tarifului de rezervare a locului la trenuri, s-a reglementat prin acest ordin ca la călătoriile sub 40 de km achiziţia rezervării de loc să fie opţională pentru călător, iar pentru călătoriile în general tariful de rezervare este în acest moment împărţit pe patru zone kilometrice, astfel încât preţul începe de la un 1,5 lei la clasa a 2-a, 2,50 lei la clasa întâi şi ajung în ambele cazuri la 5,50 lei, cât este şi în prezent tariful de rezervare loc. Practic, nu vorbim de o mărire de tarif, ci doar de o adaptare a unor situaţii care deja erau practicate de unii operatori pe calea ferată”, a explicat Roşeanu.

El a admis că această reglementare poate însemna o reducere de preţ pentru navetişti, în special, care merg pe distanţe sub 40 de km.

Publicitate

„Un alt ordin de ministru care stabileşte categoriile de trenuri prevedea încă din 2022 ca rezervările la trenurile de tip regional – Regio – să fie opţionale. A fost interpretată această prevedere ca opţiune pentru operator, nu pentru călător. Astfel, acest ordin de ministru prevede foarte clar că opţiunea este a călătorului, astfel încât călătoria pentru navetist să fie cât mai suportabilă atunci când se decide să meargă cu trenul. Practic, acest ordin, pentru navetişti, în viaţa cotidiană poate să ducă la unele reduceri de costuri”, a menţionat şeful ARF.

Totodată, ordinul reglementează oficial abonamentele pe perioade de 5 zile, 14 zile şi o lună, ultimul tip aducând preţul călătoriei la jumătate din preţul achiziţiei zi de zi a biletelor.

„Şi aceste tarife, iarăşi este foarte important, sunt tarife ale căii ferate, deci valabile la toţi operatorii feroviari, indiferent că sunt operatorii privaţi sau operatorul de stat. Sunt corelate, încă o dată spun, cu tarifele deja practicate. Deci, nu s-a urmărit mărirea acestor tarife, ci doar reglementarea mai corectă a acestora”, a subliniat Roşeanu.

În plus, de sâmbătă, se pot achiziţiona biletul de călătorie metropolitan şi abonamentul de călătorie metropolitan, în prima etapă de implementare, aceste titluri emiţându-se doar online, prin Ghişeul Unic, platforma pusă la dispoziţie de Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Practic, cu acest titlu de călătorie, pasagerii nu mai aşteaptă un anumit tren, la o anumită oră, ci se pot urca în prima garnitură care îi poate duce la destinaţie.

„Tot pentru zona aceasta de navetă – şi insist pe acest segment de călători pentru că, până la urmă, navetiştii reprezintă şi în România deja peste 83-85% din totalul călătoriilor efectuate pe calea ferată – s-a introdus biletul de călătorie metropolitan şi abonamentul de călătorie metropolitan. Începând de mâine, călătorii sau cei care locuiesc în zona periurbană a reşedinţelor de judeţ vor putea să-şi identifice titlurile metropolitane respective. Biletul oferă flexibilitate în a utiliza primul tren pe care ţi-l doreşti, să nu te mai intereseze al cui operator este sau care este rangul de tren. Şi, tot pe zona metropolitană, vin abonamentele care-s valabile pe toate liniile, adică pe toată zona metropolitană respectivă, începând cu 3 ore, ceea ce înseamnă în limbaj colocvial un bilet de 3 ore care îţi permite să îl foloseşti pe mai multe trenuri în acel interval, faţă de biletul simplu, care îţi permite călătoria cu un singur tren. Abonamentul lunar îţi permite să îţi organizezi viaţa în zona aceea metropolitană, în condiţiile în care s-ar putea să ai de schimbat destul de frecvent trenurile de pe două linii de cale ferată”, a susţinut Ştefan Roşeanu.

Cel mai bun exemplu în acest sens este ruta Bucureşti – Ploieşti, unde cinci din cei şase operatori feroviari care operează în România au trenuri.

„Sunt în total în jur de 30 de trenuri toată ziua pe această rută şi, astfel, oferta lor combinată îţi aduce un acces foarte bun la serviciile feroviare şi nu mai eşti obligat să-ţi organizezi viaţa după mersul de tren al unui operator sau altuia sau să fii nevoit să-ţi cumperi abonamente de la doi cel puţin doi operatori. Aceeaşi situaţie o avem şi în zona Timişoara, şi în zona Braşovului, şi în zona Iaşiului, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca. Avem multe municipii reşedinţă de judeţ, indiferent de regiunea istorică în care se află, unde avem mai mult de un operator pe o singură pe o linie. Avem linii unde există un singur operator în continuare, iar acolo astfel de titluri metropolitane vor avea o valoare adăugată mai scăzută, dar, încă o dată, mai ales acolo unde deja avem astfel de servicii prestate cu operatori, beneficiile se vor vedea încă din prima zi de implementare a ordinului de ministru. Începem să avem destul de multe zone prin ţară unde avem o ofertă feroviară destul de consistentă, să putem să folosim din nou oferta combinată a tuturor operatorilor şi cetăţenii să folosească serviciul public feroviar aşa cum a şi fost gândit de Ministerul Transporturilor, de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, ca serviciu public naţional, nu serviciul unui operator sau altui operator”, a precizat preşedintele ARF.

Potrivit acestuia, toate aceste reglementări vor ajuta la îmbunătăţirea ofertei feroviare.

„Practic, şi în momentul în care vom reaşeza mersul de tren, ne va fi mult mai uşor să identificăm unde trebuie să completăm serviciile deja existente, unde trebuie să avem anumite ajustări ale orelor de deservire, astfel încât cetăţenii să găsească într-un mod mai predictibil trenurile. Practic, este şi un început în a implementa aşa-numitul mers cadenţat în jurul marilor oraşe din România. De asemenea, ne va permite atât nouă, autoritate centrală, cât şi autorităţilor locale, să colaborăm mai bine în viitorul apropiat, astfel încât acolo unde începe să se dezvolte sau s-a dezvoltat de câţiva ani aşa-numitul transport metropolitan cu ajutorul autobuzelor şi tramvaielor, după modelul pe care l-am implementa din 2022 ca proiect pilot pentru ruta Bucureşti – Otopeni, combinaţia dintre serviciile feroviare cu transportul public de suprafaţă din Bucureşti şi cu metroul din Bucureşti – să putem să oferim călătorilor accesul şi la titluri de transport metropolitane integrate – şi urban şi feroviar”, a arătat el.

În ceea ce priveşte impactul ordinului de ministru asupra operatorilor, acesta va fi creşterea numărului de călători.

„Pentru operatori, pe de o parte, impactul este clar acela al creşterii numărului de călători. Am văzut în ţări vecine, chiar săptămâna trecută am fost în Ungaria şi am avut o discuţie cu cei de la compania de cale ferată de acolo şi ne-au spus că, după implementarea unei politici similare, acum un an şi câteva luni, numărul călătorilor a crescut semnificativ. Veniturile au rămas relativ constante, existând această fluctuaţie între tarife mai mici şi tarife rămase în acelaşi palier. Deci, practic, pe de o parte, călătorul a câştigat în a avea mai multe trenuri, Autoritatea de Transport a câştigat prin aceea că prestează cetăţenilor un serviciu public de o calitate sporită. Din punct de vedere financiar, nu este un impact direct asupra operatorilor, deoarece şi în România aplicăm legislaţia europeană privind stabilirea nivelului compensaţiilor. Toate solicitările făcute de ARF şi Ministerul Transporturilor în alocarea bugetelor pornesc de la regula europeană – cheltuieli eligibile minus venituri plus o marjă de profit. Deci, chiar dacă unii, normal, ca la orice început de drum, sunt speriaţi că le vor scădea veniturile şi aceasta poate să însemne că nivelul compensaţiei trebuie suplimentat, noi ne aşteptăm să rămânem în palierul financiar care a fost estimat încă de la începutul anului”, a subliniat Ştefan Roşeanu. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ajutorul de deces în 2025: Care este valoarea ajutorului, cum se acordă și care sunt actele necesare

Publicat

Publicitate

Ajutorul de deces în 2025. Ajutorul de deces reprezintă o indemnizație unică, acordată prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), destinată acoperirii unei părți din cheltuielile funerare.

Ajutorul de înmormântare poate fi solicitat atât în cazul decesului unui asigurat sau pensionar, cât și pentru un membru de familie neasigurat. În acest an, valoarea ajutorului de deces poate ajunge până la 8.620 de lei.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2025 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2025, cuantumul ajutorului de deces este:

  • în cazul decesului pensionarului sau asiguratului – 8.620 lei;
  • în cazul decesului unui membru de familie neasigurat – 4.310 lei;

Ajutorul de deces în 2025. În ce situație se acordă ajutorul de înmormântare?

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în     sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
  • persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
  • unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

Publicitate
  • soţul supravieţuitor;
  • copilul;
  • părintele;
  • oricare persoană fizică/juridică.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat. În acest caz, membru de familie, în sensul legii, poate fi:

  • soţul/soţia;
  • copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
  • în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor;
  • părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Ajutorul de deces în 2025. Care sunt actele necesare

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de persoana fizică, în cazul decesului asiguratului, pensionarului, unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, actele necesare acordării ajutorului de deces sunt, după caz:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces ( anexa nr. 11 la norme);
  • certificat de deces, în original și copie;
  • act de identitate al solicitantului, în original şi copie;
  • actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
  • dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
  • adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii, în original, după caz;
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
  • declarație olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces că membrul de familie, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar, după caz;
  • procură specială, după caz;
  • extras de cont, după caz.

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de către o persoana juridică, actele necesare sunt:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-a la norme);
  • certificat de deces în original și copie;
  • împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
  • act de identitate al reprezentantului legal/împuternicitului al persoanei juridice;
  • dovada că persoana juridică a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original, după caz;
  • contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
  • procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces, după caz;
  • dovada că persoana care a mandatat persoana juridică a suportat cheltuielile de deces, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat, după caz;
  • extras de cont.

În situația în care ajutorul de deces este solicitat de către o persoana juridică, în cazul decesului unui membru de familie, neasigurat, al pensionarului, al asiguratului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, documentele necesare acordării ajutorului de deces sunt:

  • cerere pentru acordarea ajutorului de deces (anexa nr. 12-b la norme);
  • procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces;
  • certificat de deces în original și copie;
  • împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz;
  • act de identitate reprezentant legal/împuternicit al persoanei juridice;
  • actele de stare civilă ale asiguratului/pensionarului al cărui membru de familie a decedat din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie, după caz;
  • dovada calităţii de asigurat în sistemul public de pensii, după caz;
  • dovada că asiguratul/pensionarul, al cărui membru de familie a decedat, a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original;
  • declaraţie olografă pe propria răspundere că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar;
  • adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original), după caz;
  • act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani, în original, după caz;
  • contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz;
  • extras de cont.

În cât timp și cine achită ajutorul de deces?

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, astfel:

  • în situația decesului asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului de către casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana decedată;
  • în situația decesului unui membru de familie, neasigurat, al asiguratului/pensionarului sau persoanei aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului – de către casa teritorială de pensii  în a cărei rază îşi are domiciliul asiguratul/pensionarul sau persoana aflată în timpul concediului pentru creşterea copilului care solicită ajutor de deces pentru membrul de familie.

Ajutorul de deces poate fi solicitat în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data emiterii certificatului de deces.

Decesul pensionarului în străinătate

Potrivit dispozițiilor legale ajutorul de deces se acordă, pe baza documentelor prevăzute de lege.

În situația în care titularul drepturilor de pensie a decedat în altă țară decât Romania, iar certificatul de deces  a fost emis de autoritățile din statul respectiv, acesta va trebui  înscris/transcris în registrele de stare civilă române.

Ajutorul de deces se acordă de către casa teritorială de pensii în evidența căreia se află persoana decedată la data decesului.

Ajutorul de deces în 2025. Cine poate solicita pensia neîncasată din luna decesului pensionarului?

Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturile restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care poate fi:

  • soţul supravieţuitor;
  • copilul;
  • părintele;
  • în lipsa acestora, moştenitorii, în condiţiile dreptului comun.

Care sunt actele necesare acordării sumelor neîncasate de către pensionarul decedat?

Potrivit CNPP, actele necesare solicitării acestor sume, după caz, sunt:

  • cerere (anexa nr. 8 la norme);
  • certificatul de deces, în original şi copie;
  • actul de identitate al solicitantului, în original şi copie;
  • actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soţ/soţie, respectiv gradul de rudenie cu decedatul, în original şi copie;
  • certificatul de moştenitor, în original şi copie.

În situaţia în care sumele cuvenite şi neîncasate de către pensionarul decedat sunt solicitate de către moştenitori, în condiţiile dreptului comun, plata se face numai în baza certificatului de moştenitor în care aceste drepturi sunt incluse în masa succesorală.

Aceste sume pot fi solicitate în termenul general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data decesului sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a decesului.

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul României a anunțat organizarea ITO 2026, la București

Publicat

Publicitate

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a anunțat, joi, în cadrul ceremoniei de acordare a Ordinului „Credință și Comuniune” celor implicați în sfințirea Catedralei Naționale, că anul viitor, Bucureștiul va fi gazda Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din întreaga lume.

„Următorul eveniment internațional va fi în luna septembrie, anul viitor, începutul lui septembrie, când, pentru vreo 3-4 zile, se va organiza la București Întâlnire Tinerilor Ortodocși din întreaga lume, ITO 2026”, a spus Patriarhul României.

În acest sens, trebuie ca lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului să continue, pentru a fi gata întregul complex.

„Deci trebuie să lucrăm în continuare, să terminăm pictura din Catedrală de la cota zero și să pregătim și paraclisul de la demisolul Catedralei și, desigur, peștera citadină a Sfântului Apostol Andrei, care se află sub esplanada Catedralei și care va fi un spațiu multifuncțional, cultural și chiar pentru evenimente culinare, deoarece arta culinară face parte din cultura tradițională”, a declarat Patriarhul Daniel.

O istorie tânără

Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) este un eveniment organizat de Biserica Ortodoxă Română, dedicat tinerilor credincioși din țară, diaspora și din Bisericile Ortodoxe surori.

Prima ediție a avut loc în 2014, la Baia Mare, iar de atunci evenimentul s-a desfășurat anual în diferite orașe din România: Cluj-Napoca (2015), București (2016), Iași (2017), Sibiu (2018) și Craiova (2019).

Publicitate

După o pauză de patru ani cauzată de pandemie, seria ITO a fost reluată cu entuziasm în 2023.

Cea mai recentă ediție, ITO 2023, s-a desfășurat la Timișoara, între 31 august și 3 septembrie. Tema aleasă a fost „Voi sunteți prietenii Mei”.

FOTO: Basilica

Citeste mai mult

Eveniment

Jandarmii din Darabani au sărit în ajutorul unui bătrân căzut pe trotuar

Publicat

Publicitate

În această după-amiază, în jurul orei 14.00, un echipaj de Jandarmerie a observat un bătrânel căzut pe trotuarul străzii 1 Decembrie din orașul Darabani.

Jandarmii au solicitat sprijinul unei ambulanțe prin apel 112 și, până la venirea acesteia, au discutat cu bărbatul în vârstă de peste 70 de ani, de la care au aflat că locuiește singur și are probleme medicale, dar și o situație financiară precară.

După ce echipajul medical sosit în scurt timp a constatat că bărbatul nu prezintă leziuni sau alte afecțiuni care să necesite transportul acestuia la spital pentru investigații suplimentare de urgență, jandarmii l-au condus cu autospeciala de serviciu până la domiciliu, la aproximativ doi kilometri de locul unde l-au găsit, pentru a-l ști la adăpost de temperatura scăzută.

„Recomandăm celor care observă persoane în situații similare, care au nevoie de ajutorul semenilor, să apeleze numărul unic de urgență 112 și să solicite sprijinul autorităților, pentru a fi evitate posibilele consecințe negative ale expunerii la temperaturile scăzute specifice sezonului rece”, au transmis jandarmii.

Citeste mai mult

Educație

Liceele pot participa la un program pilot de descentralizare a ofertei educaționale și dezvoltare a competențelor elevilor

Publicat

Publicitate

Ministerul Educației a a anunțat că a lansat Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal. Unitățile de învățământ au posibilitatea să-și extindă oferta educațională.

Au acces la program toate liceele de stat, particulare sau confesionale. Condiția este ca acestea să funcționeze la forma de învățământ cu frecvență zi, transmite ministerul.

Sunt incluse unitățile care oferă predare în limbile minorităților naționale, clase cu studiu intensiv sau bilingv, unități care funcționează în baza unor acorduri guvernamentale, unități de învățământ liceal special și cele care implementează diverse alternative educaționale.

Intervențiile pilot pot fi adoptate și adaptate pentru toate filierele, profilurile și specializările/calificările profesionale existente în cadrul unei unități de învățământ sau pentru o parte selectată a acestora, inclusiv o parte selectată a claselor cu același profil sau aceeași specializare/calificare profesională.

Descentralizare în învățământul preuniversitar

„Facem un pas important în zona de descentralizare în învățământul preuniversitar și sper să avem cât mai mulți directori care să-și dorească să facă pasul acesta, testând inovații educaționale și noi modele curriculare.

Avem planuri-cadru noi deja aprobate, însă dăm școlilor posibilitatea să inoveze și să flexibilizeze mai mult oferta proprie, fiind parte din acest program. Avem nevoie să intrăm în logica „școlii pentru copii”.

Publicitate

Această pilotare este una dintre modalitățile prin care putem 1) să dăm sens real școlii, printr-o arhitectură curriculară care să răspundă particularităților copiilor pe care îi are și 2) să avem școli adaptate lumii acesteia, prin flexibilitatea pe care o poate oferi această pilotare”, declară ministrul Educației și Cercetării, Daniel David.

Obiectivele programului

  • pilotarea unui nou model de curriculum național structurat pe opțiuni orizontale echivalente, care urmăresc aceleași finalități ale nivelului de învățământ liceal
  • susținerea unor mecanisme de testare, pilotare și evaluare a intervențiilor curriculare
  • pilotarea unor noi modele de management educațional descentralizat

Durata minimă a pilotării: 5 ani.

Termen limită de înscriere: 15 ianuarie 2026

Toate propunerile trebuie să respecte drepturile elevilor înmatriculați în respectivele unități-pilot, stabilite prin ROFUIP și Statutul elevului: accesul la educație, evaluare, transfer, participare la evaluări și examene naționale.

Calendarul pentru selecția liceelor

  • 5 noiembrie 2025 – Lansarea procedurii de înscriere
  • Până la 15 ianuarie 2026 – Depunerea cererii (în orice moment până la această dată)
  • În maximum 10 zile lucrătoare de la depunere – Analiza preliminară (eligibilitate & oportunitate)
  • În maximum 30 de zile calendaristice de la finalizarea cu „admis” a analizei preliminare – Evaluarea calitativă in extenso. Cu acordul părților, termenul se poate extinde cu numărul de zile necesar unor analize/clarificări, dar nu mai mult de 15 zile.
  • În maximum 10 zile lucrătoare de la finalizarea cu „admis” a evaluării calitative – Verificarea documentelor suport
  • Poate fi extinsă cu perioada necesară transmiterii documentelor suplimentare de către unitatea de învățământ.
  • În termen de 2 zile lucrătoare de la finalizarea fiecărei etape – Comunicarea rezultatelor
  • În termen de 30 de zile calendaristice de la finalizarea evaluării de către Comisie, dar nu mai târziu de 15 martie 2026 – Emiterea ordinului de ministru, publicarea în Monitorul Oficial, cu anexa – planul-cadru aprobat.

Planurile-cadru de liceu

Planurile-cadru de liceu, varianta standard, aprobată recent, include următoarele modificări, potrivit edupedu.ro:

  • accentuează mai bine profilul/specializarea;
  • aduce un modul de cultură națională (readucând gramatica la acest nivel și istoria românilor/României și geografia României ca discipline);
  • asigură un echilibru mai bun între discipline pentru a forma cele opt (8) competențe-cheie;
  • regândește oferta școlii (care trebuie să includă obligatoriu câteva discipline relevante)
  • descentralizează mai mult decizia la nivelul școlii/elevului

Varianta personalizată planuri-cadru liceu permite:

  • flexibilitate și autonomie curriculară mai mari: curriculumul CDEOȘ (până la 2000 ore/arie curriculară pe ciclu); unitățile de învățământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse și oportunități locale
  • personalizarea și diferențierea parcursului educațional: o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare; configurarea unor rute de învățare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocațional sau profesional.
  • conectarea școlii la partenerii externi: deschide școala către comunitate, instituții, operatori economici, ONG-uri și autorități locale, cu scopul de a integra în actul educațional activități de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activități aplicate

Condiția obligatorie este ca planul să includă toate disciplinele din trunchiul comun.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending