Connect with us

Eveniment

Rezervarea locului la călătoria cu trenul nu mai este obligatorie pentru distanţele sub 40 de kilometri, începând de sâmbătă

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Rezervarea locului la călătoria cu trenul nu mai este obligatorie pentru distanţele sub 40 de kilometri, începând de sâmbătă, 13 iulie, potrivit noilor prevederi în domeniul tarifării transportului de călători, care vor trebui aplicate de toţi cei şase operatori de transport feroviar de călători care activează pe calea ferată din România.

„Ordinul de ministru (OMTI 1039/2024 – n. r.) care intră în vigoare de sâmbătă, 13 iulie, aduce pentru călători, în primul rând, mai multă transparenţă în partea de formare a tarifelor feroviare, în concordanţă cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene. Abonamentele de transport pe calea ferată, suplimentele la vagoanele de dormit, precum şi suplimentele de transport al bicicletelor cu trenul au fost reglementate oficial prin acest ordin al ministrului. Cu această ocazie, tarifele sunt păstrate la nivelul tarifelor deja practicate de operatorul naţional de cale ferată CFR Călători. Deci, nu este vorba de o creştere a costurilor, ci doar de o reglementare oficială şi transparentă a acestor tarife”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF), Ştefan Roşeanu.

Potrivit sursei citate, prin acest mecanism, preţul călătoriei cu un abonament pe o lună ajunge la aproximativ jumătate din preţul unei călătorii individuale dus-întors, timp de 22 de zile dintr-o lună.

În ceea ce priveşte tariful de rezervare a locului în tren, acesta devine opţional pentru călător la distanţe parcurse mai mici de 40 de kilometri. Pentru distanţe mai lungi, tariful se aplică diferenţiat pe patru zone kilometrice, pornind de la 1,5 lei la clasa a doua, 2,50 lei la clasa întâi, ajungând în ambele cazuri la 5,5 lei, cât este în prezent tariful de rezervare loc.

„Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor navetiştilor şi a celor sesizate de-a lungul timpului referitor la faptul că pentru cursele de scurt parcurs tarifele practicate de operatori sunt fie mai mari, fie mai mici pe unele rute, această diferenţă de preţ fiind dată de practicarea neuniformă a tarifului de rezervare a locului la trenuri, s-a reglementat prin acest ordin ca la călătoriile sub 40 de km achiziţia rezervării de loc să fie opţională pentru călător, iar pentru călătoriile în general tariful de rezervare este în acest moment împărţit pe patru zone kilometrice, astfel încât preţul începe de la un 1,5 lei la clasa a 2-a, 2,50 lei la clasa întâi şi ajung în ambele cazuri la 5,50 lei, cât este şi în prezent tariful de rezervare loc. Practic, nu vorbim de o mărire de tarif, ci doar de o adaptare a unor situaţii care deja erau practicate de unii operatori pe calea ferată”, a explicat Roşeanu.

El a admis că această reglementare poate însemna o reducere de preţ pentru navetişti, în special, care merg pe distanţe sub 40 de km.

Publicitate

„Un alt ordin de ministru care stabileşte categoriile de trenuri prevedea încă din 2022 ca rezervările la trenurile de tip regional – Regio – să fie opţionale. A fost interpretată această prevedere ca opţiune pentru operator, nu pentru călător. Astfel, acest ordin de ministru prevede foarte clar că opţiunea este a călătorului, astfel încât călătoria pentru navetist să fie cât mai suportabilă atunci când se decide să meargă cu trenul. Practic, acest ordin, pentru navetişti, în viaţa cotidiană poate să ducă la unele reduceri de costuri”, a menţionat şeful ARF.

Totodată, ordinul reglementează oficial abonamentele pe perioade de 5 zile, 14 zile şi o lună, ultimul tip aducând preţul călătoriei la jumătate din preţul achiziţiei zi de zi a biletelor.

„Şi aceste tarife, iarăşi este foarte important, sunt tarife ale căii ferate, deci valabile la toţi operatorii feroviari, indiferent că sunt operatorii privaţi sau operatorul de stat. Sunt corelate, încă o dată spun, cu tarifele deja practicate. Deci, nu s-a urmărit mărirea acestor tarife, ci doar reglementarea mai corectă a acestora”, a subliniat Roşeanu.

În plus, de sâmbătă, se pot achiziţiona biletul de călătorie metropolitan şi abonamentul de călătorie metropolitan, în prima etapă de implementare, aceste titluri emiţându-se doar online, prin Ghişeul Unic, platforma pusă la dispoziţie de Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Practic, cu acest titlu de călătorie, pasagerii nu mai aşteaptă un anumit tren, la o anumită oră, ci se pot urca în prima garnitură care îi poate duce la destinaţie.

„Tot pentru zona aceasta de navetă – şi insist pe acest segment de călători pentru că, până la urmă, navetiştii reprezintă şi în România deja peste 83-85% din totalul călătoriilor efectuate pe calea ferată – s-a introdus biletul de călătorie metropolitan şi abonamentul de călătorie metropolitan. Începând de mâine, călătorii sau cei care locuiesc în zona periurbană a reşedinţelor de judeţ vor putea să-şi identifice titlurile metropolitane respective. Biletul oferă flexibilitate în a utiliza primul tren pe care ţi-l doreşti, să nu te mai intereseze al cui operator este sau care este rangul de tren. Şi, tot pe zona metropolitană, vin abonamentele care-s valabile pe toate liniile, adică pe toată zona metropolitană respectivă, începând cu 3 ore, ceea ce înseamnă în limbaj colocvial un bilet de 3 ore care îţi permite să îl foloseşti pe mai multe trenuri în acel interval, faţă de biletul simplu, care îţi permite călătoria cu un singur tren. Abonamentul lunar îţi permite să îţi organizezi viaţa în zona aceea metropolitană, în condiţiile în care s-ar putea să ai de schimbat destul de frecvent trenurile de pe două linii de cale ferată”, a susţinut Ştefan Roşeanu.

Cel mai bun exemplu în acest sens este ruta Bucureşti – Ploieşti, unde cinci din cei şase operatori feroviari care operează în România au trenuri.

„Sunt în total în jur de 30 de trenuri toată ziua pe această rută şi, astfel, oferta lor combinată îţi aduce un acces foarte bun la serviciile feroviare şi nu mai eşti obligat să-ţi organizezi viaţa după mersul de tren al unui operator sau altuia sau să fii nevoit să-ţi cumperi abonamente de la doi cel puţin doi operatori. Aceeaşi situaţie o avem şi în zona Timişoara, şi în zona Braşovului, şi în zona Iaşiului, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca. Avem multe municipii reşedinţă de judeţ, indiferent de regiunea istorică în care se află, unde avem mai mult de un operator pe o singură pe o linie. Avem linii unde există un singur operator în continuare, iar acolo astfel de titluri metropolitane vor avea o valoare adăugată mai scăzută, dar, încă o dată, mai ales acolo unde deja avem astfel de servicii prestate cu operatori, beneficiile se vor vedea încă din prima zi de implementare a ordinului de ministru. Începem să avem destul de multe zone prin ţară unde avem o ofertă feroviară destul de consistentă, să putem să folosim din nou oferta combinată a tuturor operatorilor şi cetăţenii să folosească serviciul public feroviar aşa cum a şi fost gândit de Ministerul Transporturilor, de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, ca serviciu public naţional, nu serviciul unui operator sau altui operator”, a precizat preşedintele ARF.

Potrivit acestuia, toate aceste reglementări vor ajuta la îmbunătăţirea ofertei feroviare.

„Practic, şi în momentul în care vom reaşeza mersul de tren, ne va fi mult mai uşor să identificăm unde trebuie să completăm serviciile deja existente, unde trebuie să avem anumite ajustări ale orelor de deservire, astfel încât cetăţenii să găsească într-un mod mai predictibil trenurile. Practic, este şi un început în a implementa aşa-numitul mers cadenţat în jurul marilor oraşe din România. De asemenea, ne va permite atât nouă, autoritate centrală, cât şi autorităţilor locale, să colaborăm mai bine în viitorul apropiat, astfel încât acolo unde începe să se dezvolte sau s-a dezvoltat de câţiva ani aşa-numitul transport metropolitan cu ajutorul autobuzelor şi tramvaielor, după modelul pe care l-am implementa din 2022 ca proiect pilot pentru ruta Bucureşti – Otopeni, combinaţia dintre serviciile feroviare cu transportul public de suprafaţă din Bucureşti şi cu metroul din Bucureşti – să putem să oferim călătorilor accesul şi la titluri de transport metropolitane integrate – şi urban şi feroviar”, a arătat el.

În ceea ce priveşte impactul ordinului de ministru asupra operatorilor, acesta va fi creşterea numărului de călători.

„Pentru operatori, pe de o parte, impactul este clar acela al creşterii numărului de călători. Am văzut în ţări vecine, chiar săptămâna trecută am fost în Ungaria şi am avut o discuţie cu cei de la compania de cale ferată de acolo şi ne-au spus că, după implementarea unei politici similare, acum un an şi câteva luni, numărul călătorilor a crescut semnificativ. Veniturile au rămas relativ constante, existând această fluctuaţie între tarife mai mici şi tarife rămase în acelaşi palier. Deci, practic, pe de o parte, călătorul a câştigat în a avea mai multe trenuri, Autoritatea de Transport a câştigat prin aceea că prestează cetăţenilor un serviciu public de o calitate sporită. Din punct de vedere financiar, nu este un impact direct asupra operatorilor, deoarece şi în România aplicăm legislaţia europeană privind stabilirea nivelului compensaţiilor. Toate solicitările făcute de ARF şi Ministerul Transporturilor în alocarea bugetelor pornesc de la regula europeană – cheltuieli eligibile minus venituri plus o marjă de profit. Deci, chiar dacă unii, normal, ca la orice început de drum, sunt speriaţi că le vor scădea veniturile şi aceasta poate să însemne că nivelul compensaţiei trebuie suplimentat, noi ne aşteptăm să rămânem în palierul financiar care a fost estimat încă de la începutul anului”, a subliniat Ştefan Roşeanu. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

acum 7 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending