Connect with us

Eveniment

Rezervarea locului la călătoria cu trenul nu mai este obligatorie pentru distanţele sub 40 de kilometri, începând de sâmbătă

Publicat

Publicitate

Rezervarea locului la călătoria cu trenul nu mai este obligatorie pentru distanţele sub 40 de kilometri, începând de sâmbătă, 13 iulie, potrivit noilor prevederi în domeniul tarifării transportului de călători, care vor trebui aplicate de toţi cei şase operatori de transport feroviar de călători care activează pe calea ferată din România.

„Ordinul de ministru (OMTI 1039/2024 – n. r.) care intră în vigoare de sâmbătă, 13 iulie, aduce pentru călători, în primul rând, mai multă transparenţă în partea de formare a tarifelor feroviare, în concordanţă cu prevederile legislaţiei naţionale şi europene. Abonamentele de transport pe calea ferată, suplimentele la vagoanele de dormit, precum şi suplimentele de transport al bicicletelor cu trenul au fost reglementate oficial prin acest ordin al ministrului. Cu această ocazie, tarifele sunt păstrate la nivelul tarifelor deja practicate de operatorul naţional de cale ferată CFR Călători. Deci, nu este vorba de o creştere a costurilor, ci doar de o reglementare oficială şi transparentă a acestor tarife”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF), Ştefan Roşeanu.

Potrivit sursei citate, prin acest mecanism, preţul călătoriei cu un abonament pe o lună ajunge la aproximativ jumătate din preţul unei călătorii individuale dus-întors, timp de 22 de zile dintr-o lună.

În ceea ce priveşte tariful de rezervare a locului în tren, acesta devine opţional pentru călător la distanţe parcurse mai mici de 40 de kilometri. Pentru distanţe mai lungi, tariful se aplică diferenţiat pe patru zone kilometrice, pornind de la 1,5 lei la clasa a doua, 2,50 lei la clasa întâi, ajungând în ambele cazuri la 5,5 lei, cât este în prezent tariful de rezervare loc.

„Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor navetiştilor şi a celor sesizate de-a lungul timpului referitor la faptul că pentru cursele de scurt parcurs tarifele practicate de operatori sunt fie mai mari, fie mai mici pe unele rute, această diferenţă de preţ fiind dată de practicarea neuniformă a tarifului de rezervare a locului la trenuri, s-a reglementat prin acest ordin ca la călătoriile sub 40 de km achiziţia rezervării de loc să fie opţională pentru călător, iar pentru călătoriile în general tariful de rezervare este în acest moment împărţit pe patru zone kilometrice, astfel încât preţul începe de la un 1,5 lei la clasa a 2-a, 2,50 lei la clasa întâi şi ajung în ambele cazuri la 5,50 lei, cât este şi în prezent tariful de rezervare loc. Practic, nu vorbim de o mărire de tarif, ci doar de o adaptare a unor situaţii care deja erau practicate de unii operatori pe calea ferată”, a explicat Roşeanu.

El a admis că această reglementare poate însemna o reducere de preţ pentru navetişti, în special, care merg pe distanţe sub 40 de km.

Publicitate

„Un alt ordin de ministru care stabileşte categoriile de trenuri prevedea încă din 2022 ca rezervările la trenurile de tip regional – Regio – să fie opţionale. A fost interpretată această prevedere ca opţiune pentru operator, nu pentru călător. Astfel, acest ordin de ministru prevede foarte clar că opţiunea este a călătorului, astfel încât călătoria pentru navetist să fie cât mai suportabilă atunci când se decide să meargă cu trenul. Practic, acest ordin, pentru navetişti, în viaţa cotidiană poate să ducă la unele reduceri de costuri”, a menţionat şeful ARF.

Totodată, ordinul reglementează oficial abonamentele pe perioade de 5 zile, 14 zile şi o lună, ultimul tip aducând preţul călătoriei la jumătate din preţul achiziţiei zi de zi a biletelor.

„Şi aceste tarife, iarăşi este foarte important, sunt tarife ale căii ferate, deci valabile la toţi operatorii feroviari, indiferent că sunt operatorii privaţi sau operatorul de stat. Sunt corelate, încă o dată spun, cu tarifele deja practicate. Deci, nu s-a urmărit mărirea acestor tarife, ci doar reglementarea mai corectă a acestora”, a subliniat Roşeanu.

În plus, de sâmbătă, se pot achiziţiona biletul de călătorie metropolitan şi abonamentul de călătorie metropolitan, în prima etapă de implementare, aceste titluri emiţându-se doar online, prin Ghişeul Unic, platforma pusă la dispoziţie de Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Practic, cu acest titlu de călătorie, pasagerii nu mai aşteaptă un anumit tren, la o anumită oră, ci se pot urca în prima garnitură care îi poate duce la destinaţie.

„Tot pentru zona aceasta de navetă – şi insist pe acest segment de călători pentru că, până la urmă, navetiştii reprezintă şi în România deja peste 83-85% din totalul călătoriilor efectuate pe calea ferată – s-a introdus biletul de călătorie metropolitan şi abonamentul de călătorie metropolitan. Începând de mâine, călătorii sau cei care locuiesc în zona periurbană a reşedinţelor de judeţ vor putea să-şi identifice titlurile metropolitane respective. Biletul oferă flexibilitate în a utiliza primul tren pe care ţi-l doreşti, să nu te mai intereseze al cui operator este sau care este rangul de tren. Şi, tot pe zona metropolitană, vin abonamentele care-s valabile pe toate liniile, adică pe toată zona metropolitană respectivă, începând cu 3 ore, ceea ce înseamnă în limbaj colocvial un bilet de 3 ore care îţi permite să îl foloseşti pe mai multe trenuri în acel interval, faţă de biletul simplu, care îţi permite călătoria cu un singur tren. Abonamentul lunar îţi permite să îţi organizezi viaţa în zona aceea metropolitană, în condiţiile în care s-ar putea să ai de schimbat destul de frecvent trenurile de pe două linii de cale ferată”, a susţinut Ştefan Roşeanu.

Cel mai bun exemplu în acest sens este ruta Bucureşti – Ploieşti, unde cinci din cei şase operatori feroviari care operează în România au trenuri.

„Sunt în total în jur de 30 de trenuri toată ziua pe această rută şi, astfel, oferta lor combinată îţi aduce un acces foarte bun la serviciile feroviare şi nu mai eşti obligat să-ţi organizezi viaţa după mersul de tren al unui operator sau altuia sau să fii nevoit să-ţi cumperi abonamente de la doi cel puţin doi operatori. Aceeaşi situaţie o avem şi în zona Timişoara, şi în zona Braşovului, şi în zona Iaşiului, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca. Avem multe municipii reşedinţă de judeţ, indiferent de regiunea istorică în care se află, unde avem mai mult de un operator pe o singură pe o linie. Avem linii unde există un singur operator în continuare, iar acolo astfel de titluri metropolitane vor avea o valoare adăugată mai scăzută, dar, încă o dată, mai ales acolo unde deja avem astfel de servicii prestate cu operatori, beneficiile se vor vedea încă din prima zi de implementare a ordinului de ministru. Începem să avem destul de multe zone prin ţară unde avem o ofertă feroviară destul de consistentă, să putem să folosim din nou oferta combinată a tuturor operatorilor şi cetăţenii să folosească serviciul public feroviar aşa cum a şi fost gândit de Ministerul Transporturilor, de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, ca serviciu public naţional, nu serviciul unui operator sau altui operator”, a precizat preşedintele ARF.

Potrivit acestuia, toate aceste reglementări vor ajuta la îmbunătăţirea ofertei feroviare.

„Practic, şi în momentul în care vom reaşeza mersul de tren, ne va fi mult mai uşor să identificăm unde trebuie să completăm serviciile deja existente, unde trebuie să avem anumite ajustări ale orelor de deservire, astfel încât cetăţenii să găsească într-un mod mai predictibil trenurile. Practic, este şi un început în a implementa aşa-numitul mers cadenţat în jurul marilor oraşe din România. De asemenea, ne va permite atât nouă, autoritate centrală, cât şi autorităţilor locale, să colaborăm mai bine în viitorul apropiat, astfel încât acolo unde începe să se dezvolte sau s-a dezvoltat de câţiva ani aşa-numitul transport metropolitan cu ajutorul autobuzelor şi tramvaielor, după modelul pe care l-am implementa din 2022 ca proiect pilot pentru ruta Bucureşti – Otopeni, combinaţia dintre serviciile feroviare cu transportul public de suprafaţă din Bucureşti şi cu metroul din Bucureşti – să putem să oferim călătorilor accesul şi la titluri de transport metropolitane integrate – şi urban şi feroviar”, a arătat el.

În ceea ce priveşte impactul ordinului de ministru asupra operatorilor, acesta va fi creşterea numărului de călători.

„Pentru operatori, pe de o parte, impactul este clar acela al creşterii numărului de călători. Am văzut în ţări vecine, chiar săptămâna trecută am fost în Ungaria şi am avut o discuţie cu cei de la compania de cale ferată de acolo şi ne-au spus că, după implementarea unei politici similare, acum un an şi câteva luni, numărul călătorilor a crescut semnificativ. Veniturile au rămas relativ constante, existând această fluctuaţie între tarife mai mici şi tarife rămase în acelaşi palier. Deci, practic, pe de o parte, călătorul a câştigat în a avea mai multe trenuri, Autoritatea de Transport a câştigat prin aceea că prestează cetăţenilor un serviciu public de o calitate sporită. Din punct de vedere financiar, nu este un impact direct asupra operatorilor, deoarece şi în România aplicăm legislaţia europeană privind stabilirea nivelului compensaţiilor. Toate solicitările făcute de ARF şi Ministerul Transporturilor în alocarea bugetelor pornesc de la regula europeană – cheltuieli eligibile minus venituri plus o marjă de profit. Deci, chiar dacă unii, normal, ca la orice început de drum, sunt speriaţi că le vor scădea veniturile şi aceasta poate să însemne că nivelul compensaţiei trebuie suplimentat, noi ne aşteptăm să rămânem în palierul financiar care a fost estimat încă de la începutul anului”, a subliniat Ştefan Roşeanu. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Lucrări de pietruire realizate în funcție de condițiile meteorologice, la Vorona

Publicat

Publicitate

Ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea cetățenilor, administrația locală din Comuna Vorona a demarat în aceste zile lucrări de întreținere și pietruire a drumurilor sătești, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trafic și de a asigura accesul în siguranță către gospodării.

Reprezentanții Primăriei precizează că intervențiile sunt realizate etapizat, în funcție de priorități și de condițiile meteorologice, astfel încât lucrările să fie eficiente și durabile.

Condițiile meteo, factor decisiv în execuția lucrărilor

Autoritățile locale atrag atenția asupra unor aspecte tehnice importante privind pietruirea drumurilor în perioadele ploioase sau cu umiditate ridicată:

  • Sol instabil în condiții de ploaie: atunci când pietrișul este așternut pe un teren îmbibat cu apă, stratul de bază devine moale, iar materialul se poate afunda în noroi, fără a forma o fundație solidă și rezistentă.

  • Probleme de drenaj: aplicarea pietrișului pe teren umed poate afecta scurgerea naturală a apei, favorizând apariția denivelărilor și a gropilor într-un timp scurt.

  • Intervenții în condiții optime: lucrările pot fi realizate și în condiții de umiditate redusă sau ploi ușoare, însă doar acolo unde există deja un strat de fundație stabil, bine compactat anterior.

    Publicitate

Potrivit administrației locale, scopul este ca fiecare intervenție să aibă un rezultat durabil, evitând risipa de materiale și costuri suplimentare pentru reparații ulterioare.

Apel la înțelegere din partea cetățenilor

Primăria face apel la răbdare și înțelegere din partea locuitorilor, subliniind că echipele vor interveni ori de câte ori este nevoie, în funcție de evoluția vremii și de starea drumurilor.

„Ne dorim să oferim condiții cât mai bune de circulație pentru toți cetățenii comunei. Intervențiile vor continua pe măsură ce vremea va permite desfășurarea lucrărilor în condiții optime”, au transmis reprezentanții administrației locale.

Citeste mai mult

Eveniment

Cât este salariul mediu net în România. A crescut dar nu a putut ține pasul cu inflația

Publicat

Publicitate

Cât este salariul mediu net în România: Acest indicator a ajuns la finalul anului trecut la 5.914 lei. A crescut față de anul precedent, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația. 

Câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 299 lei, adică +5,3% față de luna noiembrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia.

La o rată a inflației de 9.7%, românii care încasează un salariu mediu au pierdut 4,8% din puterea de cumpărare  4,8%.

În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei (+5,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2025.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.914 lei, în creştere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (13012 lei) și în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12588 lei).

Publicitate

Cele mai mici salarii sunt cele ale oamenilor care lucrează în hoteluri şi restaurante (3557 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3581 lei).

     

Citeste mai mult

Eveniment

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană

Publicat

Publicitate

Prima lună în care profesorii cu salarii mai mari de 6.000 de lei nu mai iau indemnizația de hrană: vineri, 13 februarie, se dau salariile în învățământ. 

De regulă, aceștia iau salariile în ziua de 14 a lunii, doar că 14 februarie pică sâmbăta, așa că vineri, 13 februarie, este zi de salariu, scrie Edupedu.ro.

Este prima lună în care doar profesorii și angajații din învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, mai primesc indemnizație de hrană.

Reglementarea apare într-un ordin publicat în Monitorul Oficial în 6 februarie 2026.

Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: Recesiunea tehnică este prețul tranziției către o economie solidă, nu o criză

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziției către o economie solidă.

România nu traversează ‘o criză’, ci o perioadă de corecție economică ‘necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică’, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.

El analizează comparativ anii 2024 și 2025, menționând că în 2024 a existat un deficit bugetar ‘ridicat’, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern ‘semnificativ’, de 8,2% din PIB, dar cu o creștere economică reală ‘modestă’, sub 1%.

Publicitate

‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.

Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din ‘tot mai multe’ importuri, iar inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.

În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat ‘fundamental’, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.

‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.

Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creștere similară, ‘susținută de investiții reale și factori structurali’, precizează premierul.

‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending