Centrul Vechi al municipiului Botoșani dar și străzile din  municipiuul Botoșani s-au transformat, duminică, 21 decembrie 2025, într-o adevărată scenă a tradițiilor românești, unde mii de tineri și iubitori ai folclorului au participat la cea de-a 50-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”.

Evenimentul a fost organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, marcând o ediție jubiliară cu o încărcătură simbolică aparte.

Numeroase formații de datini și obiceiuri de iarnă din județul Botoșani, dar și din alte zone ale țării, au adus în centrul orașului obiceiuri străvechi, costume populare spectaculoase și momente artistice autentice, care au reînviat spiritul sărbătorilor de iarnă.

Manifestările au debutat la ora 10:30 cu tradiționalul Dans al căiuților, susținut de formațiile participante din județ, urmat, la ora 11:30, de parada formațiilor. Alaiurile populare au străbătut un traseu amplu prin oraș, pe rutele Centrul Istoric – Strada 1 Decembrie 1918 – Calea Națională – Direcția Muncii – Strada Cuza Vodă – Strada Nicolae Iorga – Podul de Piatră, revenind ulterior pe Calea Națională și Strada 1 Decembrie 1918.

Pentru buna desfășurare a evenimentului, circulația rutieră a fost restricționată temporar pe aceste tronsoane, măsură respectată de participanți și șoferi.

De la ora 12:00, scena festivalului a fost ocupată de evoluțiile artistice ale formațiilor din numeroase localități botoșănene, printre care Avrămeni, Broscăuți, Bucecea, Corlăteni, Corni, Coșula, Curtești, Dobârceni, Durnești, Havârna, Hănești, Hlipiceni, Ibănești, Manoleasa, Negreni, Oneaga, Pomârla, Sarafinești, Săveni, Știubieni, Suharău, Sulița, Todireni, Tudora, Vârfu Câmpului și Vorona.

Ediția aniversară a fost completată de prezența unor formații invitate din județele Bacău, Iași, Neamț, Suceava și Vrancea, care au adus un plus de diversitate și culoare evenimentului.

După 50 de ediții, Festivalul „Din străbuni, din oameni buni…” rămâne un reper major al vieții culturale botoșănene, demonstrând că tradițiile populare sunt vii și continuă să atragă generații întregi, în special tineri dornici să păstreze legătura cu valorile autentice românești.

Iată și câteva imagini surprinse astăzi:

Sărbătorile de iarnă îi vor găsi în spatele gratiilor pe doi tineri din județul Botoșani, condamnați definitiv la pedepse cu închisoarea pentru conducerea unui vehicul fără permis. Polițiștii botoșăneni au pus în aplicare, în ultimele zile, două mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, emise de instanțele de judecată.

Primul caz a fost înregistrat la data de 20 decembrie 2025, când polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au identificat un tânăr de 27 de ani, din comuna Albești, pe numele căruia exista un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Acesta a fost condamnat la un an și 9 luni de închisoare cu executare, după ce a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis. Tânărul a fost depistat în localitatea de domiciliu, reținut de polițiști și escortat ulterior către Penitenciarul Botoșani, unde a fost încarcerat.

Un al doilea mandat a fost pus în aplicare la data de 19 decembrie 2025 de către polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale. De această dată, a fost identificat un tânăr de 29 de ani, din municipiul Botoșani, condamnat definitiv pentru aceeași infracțiune.

Instanța a dispus în cazul acestuia o pedeapsă de un an de închisoare cu executare. Bărbatul a fost depistat pe raza municipiului Botoșani, reținut și escortat către Penitenciarul Botoșani pentru executarea pedepsei.

Reprezentanții Poliției reamintesc faptul că conducerea unui vehicul fără permis este o infracțiune gravă, sancționată penal, iar astfel de fapte pot avea consecințe serioase, atât pentru siguranța rutieră, cât și pentru viitorul celor implicați.

Centrul Infotrafic din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române informează că, la această oră, nu sunt semnalate drumuri naționale sau autostrăzi cu traficul oprit ca urmare a unor accidente rutiere.

În schimb, șoferii trebuie să țină cont de condițiile meteo dificile. La nivel național, în special în zonele de câmpie, se circulă preponderent pe un carosabil umed, fără precipitații, însă în condiții de ceață, care reduc semnificativ vizibilitatea. În majoritatea zonelor, vizibilitatea este sub 200 de metri, iar izolat poate coborî chiar sub 50 de metri, situație ce poate favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului.

Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București – Constanța și A3 București – Ploiești, traficul rutier se desfășoară fluent, însă tot în condiții de ceață, cu vizibilitate cuprinsă între 100 și 300 de metri.

Polițiștii le recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență sporită și să își adapteze conduita la condițiile de drum. Șoferii sunt sfătuiți să curețe geamurile și farurile pentru o bună vizibilitate, să reducă viteza, să păstreze o distanță mai mare între autovehicule și să evite depășirile riscante.

De asemenea, autoritățile atrag atenția că oprirea pe carosabil, pe benzile de rulare sau pe banda de urgență a autostrăzilor este extrem de periculoasă, mai ales în condiții de ceață densă.

Avertismentele vizează și pietonii. Aceștia sunt sfătuiți să evite deplasarea pe partea carosabilă, mai ales pe timpul nopții sau atunci când vizibilitatea este redusă. „Asigurați-vă că intenția de traversare a fost observată de conducătorul auto”, transmit reprezentanții Infotrafic.

În România este marcată, în fiecare an, la 21 decembrie, Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, stabilită prin Legea nr. 198/2011, relatează agerpres.ro.

Un proiect de lege privind declararea zilei de 23 august ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” și a zilei de 21 decembrie ”Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost inițiat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în primăvara anului 2010. ”El asigură coerența unei politici de memorie la nivelul statului român, oferind posibilitatea constituirii unei pedagogii destinate să educe tinerele generații în spiritul respectului profund față de toate victimele regimurilor totalitare”, se menționa într-un comunicat de presă al IICCMER din 21 decembrie 2011.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 12 octombrie 2011 proiectul de lege privind declararea datei de 23 august ”Ziua comemorării victimelor fascismului și comunismului” și a celei de 21 decembrie drept ”Ziua memoriei victimelor comunismului în România”. Decizia a fost luată cu 120 de voturi favorabile, 94 împotrivă și opt abțineri, conform site-ului www.cdep.ro. Proiectul de lege a fost respins la 30 mai 2011 de Senat, însă Camera Deputaților a fost for decizional în acest caz.

La 7 noiembrie 2011, președintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 23 august ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” și a zilei de 21 decembrie ”Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România”, informa un comunicat de presă al Președinției din 7 noiembrie 2011.

Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011 privind declararea zilei de 23 august ”Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” și a zilei de 21 decembrie ”Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 799 din 11 noiembrie 2011, menționa comunicatul de presă al IICCMER din 21 decembrie 2011.

Revoluția din Decembrie 1989

Revoluția din Decembrie 1989 s-a născut ca o explozie de revoltă populară împotriva unei dictaturi totalitare aflate în criză terminală, scrie politologul Vladimir Tismăneanu în cartea sa ”Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, București, 2009). ”Ceaușescu era izolat pe plan internațional și detestat de o populație disperată. Revolta de la Timișoara din 15 decembrie 1989 a fost momentul inaugural al seriei de acțiuni care aveau să culmineze la București și în alte orașe în zilele de 21 și 22 decembrie și care au constituit efectiv o revoluție ca modalitate de întemeiere a libertății (…) Născut din violență și brutalitate, regimul pierea în chip violent și brutal. Își dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate și proba natura ilegală, criminală, a existenței sale”, arată Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menționată.

În ediția sa din 23 decembrie 1989, ziarul ”Scânteia Poporului” avea să scrie: ”Dictatura a luat sfârșit. Vineri, 22 decembrie, în jurul amiezii, trupele armatei române au fraternizat cu demonstranții din Capitală, care aveau în stăpânire, încă din ziua precedentă, principalele artere din centrul Bucureștilor. Desfășurarea memorabilelor evenimente din Capitala României, a căror rapiditate a surprins și uluit și pe cei mai optimiști observatori politici, s-a întins pe mai bine de 24 ore. Începute joi, 21 decembrie 1989, prin ”marea adunare populară” din Piața Palatului Republicii, convocată de Ceaușescu, pentru a arăta lumii întregi cât de mult este iubit și sprijinit de oamenii muncii din Capitală, adunarea s-a transformat într-un miting de protest împotriva represiunilor sângeroase de la Timișoara, împotriva dictaturii și a spolierii, pentru democrație și libertate (…) Peste 20.000 de oameni, având în suflete durerea pentru martirii Timișoarei, ura față de cei 24 de ani de regim totalitar, în care au suferit de foame și de frig, în care au fost spoliați de orice drepturi, au scandat: ”Jos Ceaușescu!”, ”Jos dictatura!”, ”Timișoara plânge”, ”Pedeapsă pentru criminali!” ”

***

În ziua de 21 decembrie 1989, autoritățile se confruntau cu o criză în creștere, pe măsură ce tulburările din Timișoara se extindeau. În această zi, tulburările au izbucnit și în București ”care, din acel moment, a devenit principalul punct al demonstrațiilor”, se arată în volumul ”Revoluția română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies (apărută în versiunea românească la Editura Humanitas, București, 2006). Tot la 21 decembrie 1989, la Timișoara au avut loc manifestații pentru a șasea zi consecutiv, iar demonstrații au avut loc și în alte orașe mari ale țării.

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, Comitetul Municipal PCR hotărăște organizarea la București, în Piața Republicii (Piața Palatului) din fața sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare ”miting popular” care să condamne ”acțiunile huliganice” de la Timișoara, se arată în lucrarea ”România. Date și fapte. 1989-2009”, editată de Agenția Națională de Presă AGERPRES (2010).

Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES

Mitingul uriaș din Piața Palatului, care urma să fie transmis în direct la radio și televiziune, trebuia să demonstreze publicului din România sprijinul larg de care continua să se bucure regimul și, în consecință, să legitimeze reprimarea demonstrațiilor de la Timișoara. ”Dată fiind tensiunea în creștere, aceasta era o strategie foarte riscantă (…) Dar Ceaușescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori”, arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferențiar la University College din Londra.

La 21 decembrie 1989, la sediul Comitetului Central al PCR din București, s-a desfășurat o ședință a Comitetului Politic Executiv în cadrul căreia s-a discutat situația de la Timișoara. Nicolae Ceaușescu a propus cu acest prilej mărirea unor retribuții și ajutoare sociale. În jurul orei 12.00 a început marele miting din Piața Palatului. Participanților le-au fost distribuite numeroase pancarte prin care erau condamnate manifestațiile de la Timișoara și se exprima solidaritatea cu conducerea de partid și de stat. Desfășurarea mitingului era transmisă în direct de televiziune și radio.

Foto: (c) VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES

La balconul Comitetului Central al PCR se aflau Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, înconjurați de mulți dintre conducătorii de partid. Cuvântarea lui Nicolae Ceaușescu a fost întreruptă de grupuri de protestatari, constituite spontan. S-au auzit huiduieli, s-a creat panică, iar cea mai mare parte a manifestanților s-a dispersat din Piața Palatului. Panica s-a generalizat, iar Nicolae Ceaușescu a părăsit microfonul și a plecat din balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio și televiziune a fost întreruptă. (”România. Date și fapte. 1989-2009”, lucrare editată de Agenția Națională de Presă AGERPRES, 2010)

După câteva momente, Nicolae Ceaușescu a reapărut în balconul Comitetului Central și a reînceput cuvântarea, transmisiile de televiziune și radio fiind reluate. Nicolae Ceaușescu a promis luarea unor măsuri de îmbunătățire a nivelului de trai și protecție socială. Spre sfârșitul discursului, a fost din nou întrerupt de scandări neclare, astfel încât mitingul s-a terminat mai devreme decât fusese planificat. Mulțimea s-a grăbit să plece, piața s-a golit, iar pe pavaj au rămas grămezi de pancarte. Totodată au început primele desfășurări de trupe.