Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (291)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista  “Apostrof”  nr. 9 din 2024.  Anchetei revistei, având ca temă “ierarhiile literare”, răspunde şi botoşăneanul Gellu Dorian. Reţinem: 1. “Într-un act cultural cum este literatura, normal nu ar trebui să se facă ierarhii în timpul cât scriitorii îşi realizează opera, cât timp şi-o consolidează şi o face consacrată”; 2. “Literatura nu este o competiţie sportivă, în care clasamentele chiar fac ierarhiile necesare. Acestea, în literatură, eventual le face timpul printr-un canon care este construit numai şi numai pe criterii de valoare…”; 3. “Este adevărat că un scriitor poate evolua de la prima la ultima sa carte, cum la fel de adevărat este că poate involua sau stagna”; 4. “S-a văzut în ultima vreme la noi că scriitori despre care se credea că nu vor putea fi daţi niciodată jos de pe piedestal au fost coborâţi, fie scoşi din manual,  fie abandonaţi la periferia istoriilor literare, iar în locul lor, noua critică, una de conjunctureă, plină de parti –pris-uri, de grup, a pus în loc pe noii “mari scriitori”, încât, pentru cine poate să facă o comparaţie reală se poate constata degradarea nu doar a literaturii în sine , ci a celor care cred că sunt specialist în fenomenul literar…”; 5. “Nu există literatură critică fără subiectivitate”; 6. “Subiectivitatea este utilă unui critic literar când se apleacă asupra unei cărţi cu dragostea şi plăcerea cititorului care caută în acea carte chiar şi cele mai mici satisfacţii, bucurii estetice, emoţii, în aşa fel  ca tratarea subiectului să fie una ce sudează obiectivitatea sentinţei justificate”; 7. “A fi obiectiv în critica literară înseamnă a fi tehnic bine  aşezat în decriptarea unui text literar…”; 8. “Cum critica de întâmpinare a devenit critică de cumetrie, selecţia literaturii de calitate a devenit una imposibil de realizat”;

Revista „Apostrof” nr. 9 din 2024. Ion Buzaşi publică un eseu despre  teza de doctorat a lui Ioan Alexandru, susţinută în 1973 şi intitiulată „PATRIA LA PINDAR ŞI EMINESCU”.  Lucrând la traducerea lui Pindar, Ioan Alexandru a putut constata posibilitatea realizării unei paralele cu Eminescu, observând un motiv central la ambii poeţi: PATRIA. Mai mult, Eminescu n-a cunoscut opera lui Pindar şi nici, ca Holderlin,  n-a  cutreierat Elada pe urmele acestuia.  Ion Buzaşi reţine câteva pasaje din  textul tezei:  1. „Gândul că Eminescu face parte din aceeaşi familie spirituală ca poet, cu Pindar s-a ivit şi a prins consistenţă lucrând  la traducerea în româneşte a „Imnelor” şi a fragmentelor rămase nouă de la acest poet elen din veacul al cincilea, socotit încă singular în timpul vieţii”; 2. „Eminescu nu face acel drum iniţiatic pe urmele lui Pindar. El este un om al locului , ce ţine de un loc arhaic, ce-l captează şi-l farmecă, într-atât încât nu poate hălădui nicicum din raza ochiului acestuia. Marea conversiune, evenimentul vieţii lui Eminescu nu-i IEŞIREA, descoperirea în străini şi departe, un alt cer şi seminţie a slavei reale ce-i dă omului s-o poarte şi îmbrace, ci tocmai LOCUL DE AICI, acest TOPOS cu felul său de vieţuire şi măreţia faptei cuvântului în acest loc alcătuiesc EVENIMENTUL VIEŢII POETULU”; 3. „Organic legat de cetatea sa patrie, Pindar nu va descoperi nici o altă lume decât cea în care a venit. Ca şi Eminescu, va fi plecat o perioadă în străini, dar lucrând pentru ACASĂ, se va întoarce, va vieţui trecând prin nevoiri şi el de tot felul, dar rămânând fidel rostitor al  patriei elene al cărei înţeles se va lămuri pe parcurs”; 4. „Această STATORNICIE ÎN PATRIE , această fidelitate absolută faţă de tradiţie şi profunzimea explorării tradiţiilor acestei PATRII face posibilă evocarea lui Eminescu nefiind vorba de influenţe, ci de comunitate spirituală”; 5. „Doi poeţi în toposuri şi veacuri diferite, necunoscându-se, în momente cruciale ale cântului lor, au atitudini civice (şi poetice) asemănătoare: sunt refractari faţă de străini, , închişi în matca lor, ospitalieri, dar nu iubitori de obiceiuri străine ( Pindar: „Este însă de neamul omenesc cel mai nebun / Cel ce ruşinându-se în Patrie, priveşte la străini”; Eminescu: „Cine-a îndrăgit străinii / Mânca-i-ar inima câinii”). 6. „Poeţi ca Eminescu nu scriu pentru filologi sau filozofi care cugetă în grai desluşit durata şi soarta lor în cosmos: problematica lor este a noastră, a tuturor”; 7. „Înalta moralitate a acestor doi poeţi, organicul lor patriotism, evlavia şi hărnicia lor sunt vertebre de aur în osatura fiecărei făpturi rupte din huma arsă a acestui statornicit topos, ctitorit aici între Carpaţi şi Dodona, peste care şerpuieşte  puterea Ictrosului”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

VIDEO: Gerul putea fi fatal: O femeie fără adăpost, salvată de jandarmii botoșăneni

Publicat

acum 5 minute

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

În ziua de luni, 12 ianuarie, în jurul orei 23.30, un echipaj de jandarmerie a observat, pe Bulevardul George Enescu din municipiul Botoșani, o femeie întinsă pe trotuar.

Jandarmii au solicitat sprijinul unei ambulanțe pentru acordarea de îngrijiri medicale, având în vedere și temperatura scăzută, care creștea riscul instalării în scurt timp a hipotermiei.

Femeia, cunoscută ca persoană fără adăpost, a fost preluată de ambulanță și transportată la Unitatea de Primire a Urgențelor din cadrul Spitalului Mavromati, iar ulterior a fost internată la Secția de Psihiatrie pentru îngrijirile de specialitate.
Jandarmii botoșăneni vor acorda în continuare atenție persoanelor vulnerabile, în contextul temperaturilor scăzute prognozate în această perioadă, în vederea prevenirii unor posibile cazuri medicale grave, care le-ar putea pune în pericol viața.

Citeste mai mult

Eveniment

Intervenții ale polițiștilor botoșăneni, 116 amenzi aplicate, în ultimele 24 de ore

Publicat

acum 10 minute

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au intervenit la peste 40 de solicitări ale cetățenilor, dintre care 37 au fost semnalate prin apel 112.

 

În urma activităților desfășurate, pe raza întregului județ, au fost aplicate 116 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 40.000 lei.

 

Totodată, pentru abaterile înregistrate la regimul rutier, au fost reținute 7 permise de conducere și retras un certificat de înmatriculare.

 

Publicitate

Polițiștii botoșăneni vor fi în continuare la datorie pentru siguranța cetățenilor !

 

Citeste mai mult

Eveniment

Legalizarea prostituției. Un proiect de lege inițiat de liberali stârnește controverse: Am ales reglementarea în locul ipocriziei

Publicat

acum o oră

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Mai precis, proiectul vrea reglementarea și autorizarea activităților de natură sexuală, precum și instituirea unui cadru de control privind desfășurarea acestora, potrivit Mediafax.

Documentul introduce obligații medicale, fiscale și administrative și stabilește reguli stricte pentru exercitarea activității.

”Știu că este un subiect sensibil, dar am ales asumarea. În România, aceste activități există, însă astăzi se desfășoară în „zona neagră”: fără control sanitar, fără protecție juridică și sub dominația rețelelor de trafic de persoane.

Am ales reglementarea în locul ipocriziei. Mulți vor spune că există „alte priorități”.

Însă protejarea sănătății publice și combaterea sclaviei moderne nu pot fi niciodată priorități secundare. Statul are obligația să reglementeze realitatea, nu să se prefacă că nu o vede în timp ce victimele sunt exploatate în umbră”, a spus liberalul.

Publicitate

Activitatea ar urma să fie permisă doar în baza unor autorizații emise de autoritățile locale și condiționată de efectuarea unor controale medicale periodice.

Iordache susține că măsura ar permite un control sanitar mai eficient și ar oferi autorităților instrumente suplimentare pentru combaterea traficului de persoane și a exploatării, precizând că, în România, „activitățile de natură sexuală se desfășoară în zona neagră”.

Legalizarea prostituției: PSD nu vrea

Social democrații au reacționat vehement prin vocea deputatei PSD Diana Tușa. Potrivit acesteia, statul român a eșuat în protejarea copiilor și a victimelor traficului de persoane.

„Cu un stat incapabil să-și protejeze copiii de rețelele de droguri și de trafic de persoane, un deputat din partidul condus de premierul Bolojan vine în Parlament cu un proiect de lege prin care ne spune că legalizarea prostituției reprezintă soluția”, afirmă Diana Tușa, într-o postare publicată luni pe rețelele sociale.

Aceasta atrage atenția că, în România, problema majoră o reprezintă traficul de minori și nu lipsa unei reglementări a prostituției.

„În fapt, vorbim despre traficul de minori, pentru că în România mai mult de jumătate din victimele traficului de persoane sunt copii”, susține aceasta.

În opinia sa, soluțiile ar trebui să vizeze educația și politicile sociale, nu legalizarea sau autorizarea unor activități controversate, precum cele de natură sexuală.

„Pentru a-i feri de rețelele de traficanți, copiii României au nevoie de educație și de locuri de muncă aici, în țară”, a transmis Diana Tușa, criticând politicile guvernamentale din domeniul educației și al pieței muncii.

Deputata respinge ferm ideea că proiectul ar putea contribui la protejarea minorilor. „În niciun caz copiii României nu trebuie să se prostitueze legal, așa cum se propune în proiect”, a subliniat aceasta.

Diana Tușa contestă și argumentul potrivit căruia reglementarea prostituției ar reduce traficul de persoane, invocând exemple din alte state europene.

„Legalizarea prostituției în țări precum Germania, Olanda, Austria, Elveția sau Grecia nu a redus traficul de persoane, ci doar i-a schimbat dinamica și locația”, a explicat ea.

Citeste mai mult

Eveniment

Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale la Ipotești: Programul zilei de miercuri, 14 ianuarie 2026

Publicat

acum o oră

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă manifestările dedicate Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale pe 14 ianuarie 2026, printr-un program complex de dezbateri, ateliere, expoziții și evenimente artistice, desfășurate la Botoșani și Ipotești.

Ziua începe la ora 09:30, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești, cu evenimentul „Proiectul Legii managementului cultural”, discuții cu ministrul Culturii, András István Demeter, la care participă manageri ai instituțiilor de cultură, alături de alți invitați. Întâlnirea va fi moderată de Ștefan Teișanu.

Între 11:00 și 12:30, în același spațiu, vor avea loc atelierele colaborative „Cuvinte care ne transformă: Literatura ca emancipare individuală și colectivă”, dedicate profesioniștilor din domeniul cultural. Activitatea reunește scriitori, critici literari și specialiști în educație culturală, printre care: Ștefan Teișanu, Andreea Mercea, Carmen Ion, Octavian Popa, Eugenia Bejan, Mona Timofte, Adina Rosetti, Dan Lungu, Dana Lungu, Constantin Iftime. Evenimentul va fi moderat de Corina Bucea și Raluca Iacob.

De la ora 12:00, la sediul Inspectoratului Școlar Botoșani, se va desfășura dezbaterea „15 minute cu Eminescu. O actualitate în criză?”, care va aduce împreună personalități ale vieții literare și academice – Ion Pop, Bogdan Crețu, Adrian Popescu, Matei Vișniec, Iulian Costache –, într-un dialog moderat de Mircea A. Diaconu.

Programul după-amiezii include mai multe vernisaje de expoziții, organizate la Memorialul Ipotești și în spațiul public botoșănean: „Secvențe ipoteștene” de Aurel Azamfirei, deschisă în Sala „Portaluri” a Memorialului Ipotești (ora 13:00); „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”, prezentată de Doru Ionescu în Parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani (ora 13:30).

Începând cu ora 14:00, la Casa Corpului Didactic Botoșani va avea loc discuția deschisă „Autorii de literatură pentru copii și relația lor cu publicul”, cu participarea scriitorilor Iulia Iordan, Dan Lungu și Adina Rosetti.

Publicitate

Atelierele de poezie „Sburătorul”, coordonate de poetul Vasile Iftime, vor continua la Școala Gimnazială nr. 1 Bălușeni (ora 13:00) și la Școala Gimnazială „Octav Băncilă” din Corni (ora 15:00). La Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, va fi deschisă publicului expoziția interactivă cu artistul digital și regizorul de animație Sergiu Negulici (începând cu ora 14:30, în Holul teatrului) și se va ține a doua parte a atelierelor „Povești din Ipotești”, coordonate de scriitoarea Adina Popescu și regizorul Iulian Manuel Ghervas (Sala de marmură, ora 16:00).

Programul zilei de 14 ianuarie se va încheia cu spectacolul „Cabaretul Cuvintelor”, în regia lui Matei Vișniec, susținut de trupa Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava, începând cu ora 18:00, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Intrarea la toate evenimentele este liberă. Intrarea la spectacolul „cabaretul Cuvintelor” se va face pe bază de invitații, care pot fi ridicate de la impresariatul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani.

Programul detaliat al Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale poate fi consultat pe site-ul Memorialului Ipotești: https://eminescuipotesti.ro/posts/Zilele%20Eminescu.

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” este organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending