Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României în semn de respect față de memoria fostului președinte Ion Iliescu, a stabilit Guvernul, marți seară, într-o ședință extraordinară, relatează agerpres.ro.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.

Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile.

Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în mandatele 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004, fiind o personalitate marcantă în viața politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziție de la regimul comunist la democrație, fiind primul președinte ales după Revoluția din 1989.

În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituție (1991), au fost puse bazele instituțiilor democratice și au fost inițiate reforme politice și economice.

Șapte vulcani au devenit activi simultan, pentru prima dată în aproape 300 de ani, în Peninsula Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, după cutremurul cu magnitudinea 8,8 produs săptămâna trecută. Potrivit oamenilor de știință ruși, seismul a provocat o deplasare cu doi metri a sudului peninsulei, transmite marți agenția EFE, citată de agerpres.ro.

Vulcanii Bezimianîi, Kambalnîi, Karimski, Kliucevskaia, Krașeninnikov, Mutnovski și Avacinski, nu au mai fost activi simultan din 1737, când regiunea a fost lovită de asemenea un cutremur, potrivit media locale.

Cazul lui Krașeninnikov este unul aparte, acest vulcan expulzând lavă pentru prima dată după anul 1463. Din craterul său au ieșit zilele acestea coloane de cenușă care au ajuns până la șase kilometri altitudine.

Un alt caz care îi îngrijorează pe oamenii de știință este cel al vulcanului Kambalnîi, inactiv timp de mai multe decenii.

Între timp, fluxul de lavă care curge din vulcanul Kliucevskaia a atins trei kilometri lungime, apropiindu-se de ghețarul Bogdanovici, care a început deja să se topească.

Activitatea vulcanică afectează turismul din regiunea în care excursiile la vulcanii Mutnovski și Avacinski sunt foarte populare și unde în prezent cutremurele și alunecările de teren sunt deosebit de periculoase.

Peninsula a fost lovită miercuri de cel mai puternic cutremur înregistrat în ultimii 70 de ani, seismul provocând de asemenea un tsunami care a lovit coasta Pacificului din zonă.

Autoritățile ruse au avertizat că s-ar putea înregistra replici timp de cel puțin o lună.

Filiala locală a Serviciului Geofizic Unificat al Academiei Ruse de Științe a raportat pe Telegram că sudul Peninsulei Kamceatka s-a deplasat cu aproape doi metri spre sud-est după acest cutremur.

Parte a Cercului de Foc al Pacificului, Kamceatka are circa 30 de vulcani activi dintr-un total de aproape 130, înscriși pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1996.

Pe lângă activitatea vulcanică intensă, regiunea este afectată de cutremure constante, fiind situată la marginea plăcii tectonice nord-americane, la granița dintre plăcile eurasiatică și pacifică și foarte aproape de placa filipineză, motiv pentru care aceasta este una dintre cele mai active zone seismice de pe planetă.

Federațiile sindicale din educație trag un nou semnal de alarmă și îi solicită ministrului Educației, Daniel David, clarificări imediate privind finanțarea sistemului de învățământ în 2025, după ce au aflat că profesorii au fost excluși de la acordarea voucherelor de vacanță.

După vestea că nu sunt suficiente fonduri pentru plata salariilor până la finalul anului, cadrele didactice au aflat că rămân și fără alte drepturi salariale – în timp ce restul bugetarilor beneficiază în continuare de aceste compensații.

Proteste în fața Ministerului Educației

Pentru a cincea zi consecutiv, profesorii protestează în fața Ministerului Educației. Pe lângă nemulțumirile legate de modificările fiscale și creșterea normei didactice, aceștia contestă și eliminarea voucherelor de vacanță, considerate un drept salarial garantat.

Reprezentanții Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Cluj (SLIPC) susțin că toate federațiile sindicale au cerut oficial Ministerului Educației copia proiectului de buget pentru anul 2025 trimis Ministerului Finanțelor, precum și o confirmare că sumele prevăzute includ toate drepturile salariale – inclusiv voucherele de vacanță.

În paralel, liderii sindicatelor au transmis și o solicitare Ministerului Finanțelor pentru alocarea de urgență a fondurilor necesare, subliniind că învățământul este singurul sector bugetar care a fost lăsat fără acest drept în 2025.

„Ministerul Finanțelor nu a alocat fonduri”

Potrivit liderilor sindicali, reprezentanții Ministerului Educației au explicat că lipsa voucherelor nu este cauzată de minister, ci de nealocarea fondurilor necesare din partea Ministerului Finanțelor. În aceste condiții, sindicatele cer intervenția imediată a Guvernului pentru rezolvarea situației.

Ministrul Educației, Daniel David, s-a întâlnit luni cu sindicaliștii în cadrul celei de-a patra zile de proteste. Acesta a avertizat că, în absența măsurilor fiscal-bugetare propuse de Guvern, sistemul de învățământ va avea nevoie de o suplimentare de aproximativ 2 miliarde de lei pentru a funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului.

Un nou Punct de Trecere a Frontierei între România și Ucraina ar putea deveni realitate în județul Botoșani, în zona Darabani – Teioasa (RO) – Mamalyha (UA), în urma unei întâlniri bilaterale desfășurate luni, 5 august 2025, în orașul Darabani.

Evenimentul a fost găzduit de Consiliul Județean Botoșani și a reunit oficiali de rang înalt din România și Ucraina, scopul principal fiind discutarea priorităților comune privind dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei și a infrastructurii rutiere adiacente. Deschiderea unui nou punct de frontieră în nordul județului Botoșani este considerată o măsură strategică, care va facilita relațiile economice, sociale și administrative între cele două state vecine.

La întâlnire au participat Secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, Ambasadorul României la Kiev, Alexandru Victor Micula, Președintele CJ Botoșani Valeriu Iftime, vicepreședintele CJ Constantin Bursuc, prefectul județului Dan Nechifor, alături de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Poliției de Frontieră, Vămii, și ai consiliilor județene din Satu Mare și Maramureș.

De partea ucraineană, delegația a fost condusă de Serhiy Derkach, ministru adjunct al Dezvoltării Comunitare și Teritoriale, și a inclus conducători din regiunile Zakarpattia, Cernăuți și Odessa, precum și oficiali implicați în gestionarea frontierelor și dezvoltarea infrastructurii.

Discuțiile au vizat, printre altele perspectivele deschiderii noului punct de frontieră Darabani – Mamalyha; construcția podului peste Tisa la Sighetu Marmației; realizarea liniei ferate europene Vadu Siret – Cernăuți; lansarea trenului de noapte Kiev – București; dar și încheierea Acordului privind controlul comun la frontieră și vamal.

„Avem mult de lucrat împreună deoarece Ucraina are nevoie de asistență tehnică în perioada postbelică, iar România are posibilitatea de a primi investitori din Ucraina. Astfel, interesul de a dezvolta zona este atât de mare, încât putem depăși provocările care pot apărea”, a explicat Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani.

Noul punct de frontieră este văzut ca un pas esențial pentru integrarea regională, securitate și dezvoltare durabilă, cu impact direct asupra economiei locale, mobilității și colaborării transfrontaliere. Proiectul face parte din Strategia Comună privind dezvoltarea punctelor rutiere de trecere a frontierei între România și Ucraina, susținută de un acord de parteneriat semnat în februarie 2025 între județul Botoșani și regiunea Cernăuți.