Connect with us

Actualitate

Legea europeană privind libertatea mass-media se aplică integral în spațiul comunitar din 8 august

Publicat

Publicitate

O nouă legislație menită să reglementeze mass-media în Uniunea Europeană (UE) va intra pe deplin în vigoare la 8 august. Este vorba de Legea europeană privind libertatea mass-media (The European Media Freedom Act, EMFA), ce consacră principiul informării ca bun public și protejează și promovează libertatea, independența și pluralismul presei în cadrul pieței interne, conform site-ului Comisiei Europene.

Digitalizarea și globalizarea au revoluționat sectorul media, permițând publicului să aibă acces la o ofertă mai diversificată prin intermediul platformelor digitale, eliminând frontierele naționale. Acest context a creat totodată și noi provocări. Platformele globale precum rețelele sociale și serviciile de streaming au dobândit o putere semnificativă asupra distribuției conținutului, devenind principalii intermediari între mass-media și public. Acest nou mediu depinde de algoritmi și politici interne care pot afecta pluralitatea informațiilor și favoriza diseminarea dezinformării. În plus, concentrarea tot mai mare a veniturilor din publicitate în mâinile acestor platforme a pus în pericol sustenabilitatea economică a multor media tradiționale.

Confruntată cu această situație și susținând că libertatea editorială și independența și puterea mass-media ca actori importanți în sistemul democratic trebuie protejate, UE a adoptat acest nou cadru comun cu scopul de a armoniza normele la nivel european. Deși legislația privind mass-media este în primul rând o competență națională, Comisia și-a justificat legislația în acest domeniu în temeiul articolului 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta permite UE să adopte măsuri de apropiere a dispozițiilor statelor membre privind instituirea și funcționarea pieței interne.

Textul reglementează furnizarea de servicii media în întreaga Uniune, cu scopul de a crea o piață integrată care să protejeze pluralismul mass-media, să limiteze concentrarea excesivă a proprietății, să combată dezinformarea și să prevină interferența, atât publică, cât și privată, politică sau economică, în activitatea editorială a mass-media.

Astfel, deciziile editoriale vor beneficia de o protecție mai bună împotriva ingerințelor și presiunilor nejustificate și, în cazul mass-media publice, jurnaliștii vor avea garanția că angajatorul lor are acces la finanțe adecvate, sustenabile și previzibile, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.

EMFA prevede, de asemenea, garanții solide pentru confidențialitatea surselor, inclusiv în ceea ce privește utilizarea de software de supraveghere intruziv împotriva jurnaliștilor și a celor aflați în relații profesionale cu jurnaliștii.

Publicitate

Regulamentul european privind libertatea mijloacelor de informare în masă (Legea 8470/2024) se aplică tuturor furnizorilor de servicii media din Uniunea Europeană publice și private – televiziuni, radiouri, publicații și mijloace digitale, cum ar fi podcasturile și serviciile audiovizuale la cerere. De asemenea, platformele de partajare video și marile platforme online, chiar dacă nu au responsabilitate editorială directă, fac, de asemenea, obiectul acestui regulament. Aceste platforme joacă un rol esențial în organizarea conținutului media și pot influența expunerea anumitor subiecte sau știri, ceea ce justifică includerea lor în regulament.

Prezentat de Comisia Europeană la 16 septembrie 2022, regulamentul privind libertatea presei a fost adoptat la 26 martie 2024, după un an și jumătate de negocieri, marcând o etapă importantă în armonizarea reglementărilor privind mass-media în Uniunea Europeană și oferind un cadru ce promovează libertatea, independența și pluralitatea mass-media și combate dezinformarea și interferența nejustificată.

Principalele prevederi ale EMFA

EMFA introduce mai multe elemente noi în regimul juridic aplicabil sectorului mass-media, dintre care unele dintre cele mai importante sunt următoarele:

* Transparența proprietății în mass-media: Companiile media ar trebui să facă publică identitatea proprietarilor lor și a oricărei persoane sau entități care deține un control semnificativ asupra procesului decizional (inclusiv atât proprietarii direcți, cât și cei care dețin o participație semnificativă, cum ar fi grupurile de investitori). În plus, ar trebui furnizate informații privind sursele de venit, subliniind în mod clar dacă primește finanțare de la entități guvernamentale sau beneficiază de publicitate de stat. Pentru a asigura transparența în această privință, autoritatea națională corespunzătoare din fiecare stat membru va trebui să creeze o bază de date accesibilă publicului în care să fie publicate aceste informații.

* Protecția independenței editoriale: Sunt introduse garanții stricte pentru a se asigura că mass-media își păstrează independența în ceea ce privește deciziile editoriale, protejând jurnaliștii de interferențe externe. În acest sens, sunt prevăzute mecanisme de control și supraveghere, cum ar fi audituri interne și externe, pentru a se asigura că nu este manipulat conținutul, precum și sancțiuni pentru cei care nu respectă aceste norme.

* Măsurarea audienței: normele pentru sistemele de măsurare a audienței în toate mijloacele de comunicare în masă, atât tradiționale, cât și digitale, sunt unificate. Sistemele trebuie să fie transparente și verificabile, asigurându-se că rezultatele nu favorizează niciun mijloc sau platformă de informare.

* Reglementarea publicității de stat: Se introduce o reglementare specifică pentru a obliga guvernele și entitățile publice să se asigure că alocarea de publicitate nu este utilizată ca un mecanism de influențare a liniei editoriale a mijloacelor de informare în masă. În acest fel, deciziile privind distribuirea publicității de stat ar trebui să fie transparente și bazate pe criterii obiective.

* Protecția surselor jurnalistice: Pentru a proteja jurnalismul de investigație, sunt introduse standarde minime pentru protecția surselor jurnalistice și a comunicațiilor confidențiale.
Orice încercare de a obține informații despre o sursă sau de a intercepta comunicații trebuie să fie justificată de un motiv imperativ de interes public și autorizată de o autoritate judiciară independentă.

* Dreptul de a personaliza ofertele media: Utilizatorii au dreptul de a modifica cu ușurință setările, inclusiv setările implicite, ale oricărui dispozitiv sau interfață de utilizator care controlează sau gestionează accesul și utilizarea serviciilor media oferite de programe, pentru a personaliza oferta media în conformitate cu interesele sau preferințele lor. Producătorii, dezvoltatorii și importatorii ar trebui să se asigure că aceste dispozitive permit ca această personalizare să fie liber disponibilă, vizibilă și accesibilă în orice moment. În plus, aceștia ar trebui să se asigure că identitatea vizuală a mijloacelor de informare accesate de aceste dispozitive este clară și coerentă.

* Înființarea unui Comitet european pentru servicii mass-media: Se înființează la nivelul UE un organism consultativ independent, care reunește autoritățile naționale de reglementare și care va coordona și monitoriza aplicarea corectă a Regulamentului european privind libertatea mass-media în toate statele membre.

* Libertatea de a îmbunătăți reglementările: Statele membre pot adopta norme mai detaliate sau mai stricte în domeniile reglementate, cu condiția ca normele respective să asigure un nivel mai ridicat de protecție a pluralismului mass-media sau a independenței editoriale, să fie în conformitate cu EMFA și să respecte dreptul Uniunii.

Alte norme europene care reglementează mass-media în Uniunea Europeană

* Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (SMAV) coordonează reglementarea mass-media audiovizuale la nivel național. Revizuită în 2018, aceasta enumeră condițiile pe care statele membre trebuie să le garanteze pentru autoritățile lor de reglementare: independență față de autoritățile publice, imparțialitate, transparență, responsabilitate, resurse, proceduri de numire și demitere și mecanisme de recurs.

* Directiva europeană privind drepturile de autor, adoptată în 2019, reglementează proprietatea literară și artistică. Aceasta a introdus un drept conex, ce recompensează mass-media atunci când articolele lor sunt reutilizate de agregatoare de știri online, cum ar fi Google News. Normele europene în materie de concurență garantează că, în sectorul presei, ca și în alte sectoare, niciun actor nu deține monopolul. Cu toate acestea, ele nu abordează în mod direct consecințele fuziunilor asupra pluralismului și independenței mass-media și nu reglementează alocarea resurselor de stat.

* Legea privind serviciile digitale (DSA), intrată în vigoare în august 2023, obligă platformele să elimine conținutul ilegal online, inclusiv atunci când acesta provine din mass-media. Un cod de practici împotriva dezinformării încurajează platformele și rețelele sociale să colaboreze cu mass-media pentru a garanta calitatea conținutului pe care îl publică.

* Directiva europeană anti-SLAPP reprezintă un alt pas întreprins de UE în direcția protejării presei. Este vorba despre un mecanism menit să ofere garanții procesuale sporite persoanelor care se exprimă deschis în legătură cu chestiuni de interes public (în general, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului) și care sunt vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Aceste proceduri judiciare cunoscute sub denumirea generică de acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (Strategic Lawsuit Against Public Participation, SLAPP), reprezintă un fenomen recent, dar tot mai răspândit la nivelul Uniunii Europene.

Scopul SLAPP-urilor este acela de a hărțui, de a cenzura, de a intimida și de a reduce la tăcere persoanele care expun informații de interes public, prin diferite conduite care pot lua forma unor pretenții financiare vădit excesive cu titlu de despăgubiri sau prin împovărarea lor cu litigii numeroase și complexe, care, prin costurile presupuse de asigurare a unei apărări în instanță, le pot aduce până în punctul în care acestea ajung să renunțe la critici sau la opoziție. Directiva europeană anti-SLAPP a intrat în vigoare pe 20 mai 2024, după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre au obligația să o transpună în legislația națională până la data de 7 mai 2026. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor Ioan Cobâlă” anunță: Concert extraordinar „Femeia, suflet de sărbătoare”

Publicat

Publicitate

Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor Ioan Cobâlă” instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vă invită la spectacolul „Femeia, suflet de sărbătoare”, ce va avea loc în data de 7 martie 2026, începând cu ora 18:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor ’’Nicolae Iorga’’ din Botoșani.

Va fi un eveniment de excepție, dedicat întru totul celebrării feminității, o experiență muzicală unică, menită să atingă inima fiecărei mame și femei. Vă propunem o călătorie sonoră plină de însemnătate, un cadou simbolic prin care celebrăm eleganța și iubirea lor.

Spectacolul va fi onorat de prezența unor invitate de excepție: îndrăgitele artiste Adriana Ochișanu și Natalia Barbu din Republica Moldova, alături de Viorica Macovei și Ancuța Corlățan,  care ne vor aduce cântecul drag din Bucovina.

Alături de invitate, scena va fi înnobilată de măiestria soliștilor și instrumentiștilor orchestrei. Într-un dialog armonios al talentului, îi vom regăsi pe Dan DoboșAlina HuțuConstantin Petrescu,

Ionuț Scripcariu (trompetă), Alexandru Todirel Marin (clarinet) și Petrică Oloieru (țambal).

Conducerea muzicală este asigurată de maestrul dirijor Ion Oloieru. Manager Dan Doboș.

Publicitate

Rezervați-vă locurile și alăturați-vă nouă la acest spectacol de neuitat, sub semnul reînnoirii și al entuziasmului primăverii.

Să celebrăm împreună puterea și frumusețea celor care ne încălzesc sufletele și ne luminează zilele!

Biletele pentru spectacol se pot achiziționa de la sediul orchestrei : Str. Unirii nr. 10 din Botoșani, începând din data de 9 februarie 2026. Telefon : 0231511002

Citeste mai mult

Cultura

O nouă întâlnire a Cercului de lectură, la Cabinetul de psihologie și psihoterapie Andreea Ciobanu, Botoșani

Publicat

Publicitate

O nouă întâlnire a Cercului de lectură (adulți) va avea loc miercuri, 18 februarie 2026, începând cu ora 17.00, la Cabinetul de psihologie și psihoterapie Andreea Ciobanu, Botoșani. Pornind de la poveștile personajelor din romanul Povestea Astei, scris de Jόn Kalman Stefánsson (important scriitor contemporan islandez), participanții vor avea ocazia unui schimb de opinii privitoare la frumusețea vieții și la misterele existenței omului, raportând propriile păreri la modul în care reușește – în stilul său poetic inconfundabil – să le surprindă romancierul.

Subiectul „cercetării” îl va constitui sufletul uman cu dorințele și nevoile lui, subiect ilustrat convingător de Stefánsson într-o serie de romane care ne spun „povești” desfășurate într-o lume a frigului, în Islanda cea frumoasă, dar aspră, care-și lasă amprenta asupra sufletelor personajelor acestor povești, suflete mereu în căutarea sensului existenței, iubirea, care au de dus lupte cu ele însele și cu ceilalți, cu greșelile și cu părțile întunecate ale vieții. Atât Povestea Astei, cât și romanele din trilogia lui Stefánsson (Între cer și pământ, Tristețea îngerilor și Inima omului) sunt povești-poezii despre tainele sufletului, foarte frumoase și, deopotrivă, dureroase.

Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și este moderat de prof. Loredana Carcea. Invitata acestei întâlniri va fi d-na psiholog Andreea Ciobanu.

 

Citeste mai mult

Cultura

Festivalul – Concurs de Ouă Încondeiate 14-15 martie 2026, ediţia a X-a, Rogojești, Botoșani

Publicat

Publicitate

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, în colaborare cu Parohia „Nașterii Maicii Domnului” Rogojești, organizează Festivalul-Concurs de Ouă Încondeiate, ediţia a X-a, în perioada 14-15 martie 2026.                                                              

        Înscrierile au loc începând de astăzi și până la data de 20 februarie 2026. Fișele de participare se trimit pe adresa de e-mail: etnografie.cjcpctbt@yahoo.com.                   

   Concursul cuprinde două secțiuni:

​Adulţi;

​Copii (10-18 ani

​           Condiţii generale de participare:

Publicitate

– ​Expoziţie personală de ouă închistrite care să includă cel puţin 25-30 de ouă (secțiunea adulți) sau 10-15 ouă (secțiunea copii);

– ​Ouăle expuse trebuie să se încadreze în următoarele categorii: monocrome, policrome, ouă cu ornamente din ceară în relief sau ouă pictate;

– ​Prezentarea cu un număr de 2-3 ouă golite de conţinut (nevopsite/nescrise), pentru a fi finalizate în timpul concursului;

– ​Fiecare concurent trebuie să aibă asupra sa chişiţa şi propriul aparat de încălzit ceară;

– ​Respectarea particularităților specifice zonei de proveniență este obligatorie;

La secţiunea copii, se acceptă pentru fiecare instructor un grup de maximum 10 copii.

Citeste mai mult

Eveniment

Salvați Copiii recomandă interdicția totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani

Publicat

Publicitate

Organizația Salvați Copiii România recomandă interzicerea totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și permiterea accesului pentru cei cu vârste între 13 și 15 ani doar cu acordul explicit al părinților. De asemenea, organizația solicită sancțiuni ‘reale’ pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificarea vârstei, precum și introducerea obligatorie în curriculumul școlar a educației digitale și a siguranței online.

‘Accesul necontrolat al copiilor la rețelele sociale este una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului. În lipsa unui cadru legislativ adecvat și a unor mecanisme eficiente de aplicare, generațiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătății mintale, al securității și al dezvoltării lor armonioase. Astfel, Salvați Copiii România recomandă măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților’, se arată într-un comunicat transmis vineri de organizație, citat de AGERPRES.

Organizația invocă un studiu realizat în decembrie 2025, potrivit căruia rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani. Peste o treime dintre aceștia dețin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator.

‘Conform studiului Organizației Mondiale a Sănătății din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenței. Meta-analizele publicate în perioada 2022-2025 evidențiază corelații consistente între utilizarea problematică a rețelelor sociale și indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare și, în cazurile severe, comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideație și comportament suicidar’, se mai arată în comunicat.

În anul 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii România în cadrul programului ‘Ora de Net’ a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale care conțin abuz sexual asupra copiilor.

Potrivit datelor europene, între 80% și 90% dintre cele aproximativ 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate chiar de copii.

Publicitate

‘Vorbim despre imagini și videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaștere a consecințelor, care ajung să circule în rețelele de exploatare. De asemenea, nu trebuie să ignorăm vulnerabilitățile reale, în sensul că, în absența oricărei restricții, copiii defavorizați – din mediul rural, care au abandonat școala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie și excluziune socială – pot deveni ținte mai ușoare ale riscurilor create de folosirea rețelelor sociale’, avertizează organizația.

Salvați Copiii România atrage atenția și asupra jocurilor video online care permit comunicarea liberă între jucători, prin chat text sau audio. Deși acestea pot fi distractive, ele ‘expun copiii la riscuri similare’ celor asociate rețelelor sociale, inclusiv solicitări de imagini cu caracter abuziv.

Totodată, jocurile video includ mecanisme de captare a atenției – notificări, recompense virtuale sau sisteme de progres – care pot ‘amplifica’ dependența digitală. În acest context, reprezentanții organizației subliniază necesitatea unor reglementări și măsuri de siguranță specifice și pentru mediul jocurilor online.

‘Guvernul trebuie să își asume rolul de reglementator al pieței digitale în ceea ce privește protecția minorilor. Aceasta implică certificarea platformelor care respectă standardele de siguranță și sancționarea celor care nu le îndeplinesc’, se mai precizează în comunicat.

Organizația pledează pentru colaborarea cu marile companii tehnologice, sub coordonarea Comisiei Europene, pentru implementarea unor caracteristici implicite de siguranță, precum: metode de verificare a vârstei cât mai puțin invazive; interfețe adaptate vârstei utilizatorilor; limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale; restricționarea notificărilor în anumite intervale orare; reducerea vizibilității numărului de aprecieri sau vizualizări pentru copiii sub 15 ani; control parental integrat; sisteme de raportare a abuzului cu un singur click; detectarea proactivă a conținutului ilegal; setarea automată a conturilor ca private pentru utilizatorii sub 18 ani; confirmarea prietenilor de către părinți în cazul copiilor între 13 și 15 ani; precum și eliminarea algoritmilor care favorizează dependența sau promovarea conținutului toxic.

De asemenea, Salvați Copiii propune dezvoltarea unor alternative offline atractive și accesibile pentru toți copiii, precum activități extracurriculare, cluburi educaționale, terenuri de sport și spații comunitare deschise.

Organizația amintește că Australia a interzis deținerea de conturi pe platformele de socializare pentru copiii sub 16 ani. În Spania, guvernul a anunțat recent un proiect de lege care prevede interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.

În ianuarie 2026, autoritățile austriece au propus interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani, cu aplicare de la începutul anului școlar următor. În Franța, în 2023, a fost promulgată Legea ‘majoratului digital’, care prevede că doar de la 15 ani copiii pot crea conturi pe rețelele sociale fără consimțământul părinților.

În Portugalia, a fost depus în Parlament un proiect de lege care stabilește 16 ani ca vârstă a ‘majoratului digital’. Grecia nu are încă o legislație în acest sens, însă autoritățile au anunțat intenția de a adopta o interdicție națională a rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Totodată, în noiembrie 2025, Danemarca a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat un acord politic amplu pentru restricționarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. AGERPRES

Sursa foto: Salvati Copiii Romania/Facebook.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending