Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (268)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267)

Capitolul al III-lea, intitulat „Critica poeziei”, începe cu Eminescu şi opera sa care a fost aşezată de posteritate în 17 volume de „Opere”. Precizează Virgil Diaconu: „De-a lungul scurtei sale vieţi, Eminescu a fost într-o imensă şi diversă emisie spirituală. El a scris mii şi mii de pagini: poeme în mai multe variante sau doar „note” pentru viitoare poeme; proze terminate sau fragmente de proză; articole de ziar, traduceri din operele unor poeţi sau filosofi străini, note de jurnal, scrisori terminate sau doar proiecte de scrisori; însemnări de lectură şi note de curs din anii „studenţiei”, din cele mai variate domenii – biologie, fizică, matematică, economie, geografie, anatomie, istorie, fiziologie, astronomie, sociologie, etnografie, lingvistică, drept, estetică, literatură -, idei duse până la capăt sau întrerupte etc.”

Publicitate

Abordând opera eminesciană din cele 17 volume, Virgil Diaconu descoperă cinci proiecte literare gândite de Mihai Eminescu: 1. un studiu de cultură („ce urma să fie finalizat ca roman pentru care scrisese câteva pagini”); 2. o dramă epică („pentru care n-a scris nici un şir”); 3. un volum de publicistică („articole din ziar revăzute, cu o prefaţă despre xenofobia la români”); 4. un volum de metafizică („încercări de metafizică idealistă a raporturilor constante în mişcarea eternă”); 5. un volum de poezie (Eminescu l-ar fi intitulat „Lumină de lună”).

Aceste proiecte n-au fost realizate niciodată ca opere-cărţi gândite şi alcătuite de Eminescu.

Totuşi, crede Virgil Diaconu, Eminescu, la 20 de ani,  şi-ar fi conceput un posibil volum de versuri atât timp cât printre manuscrisele sale  au fost identificate două caiete legate între ele: „Caietul Elena” şi „Caietul vienez” (sau „Caietul Marta”)  care cuprindeau poeme scrise în perioada 1866 – 1870. Cele două caiete îl obligă pe eseist la a se întreba: „Este oare posibil ca aceste caiete să fi fost chiar un volum, aşadar prima carte în manuscris a poetului?” Deşi nicăieri criticii şi exegeţii  nu confirmă  acest lucru, Virgil Diaconu  plusează: „…este posibil ca ele să fie cartea în manuscris, cartea de la 20 de ani a poetului”.

La 32 de ani ai lui Eminescu (februarie 1882) vine propunerea lui Maiorescu de a scoate o carte de poezii, propunere pe care o acceptă.  Crede Virgil Diaconu: „Poate că tocmai maturitatea de acum l-a determinat pe Eminescu să nu îşi publice manuscrisul din tinereţe, evident depăşit, ci să accepte propunerea pe care i-o făcea Titu Maiorescu”.

Cum cartea de poezie  este altceva decât totalitatea poemelor unui autor, Virgil Diaconu consideră că ceea ce  pune poetul într-o carte  trebuie să stea sub auspiciile unor norme estetice: 1. a unităţii de viziune; 2. a unităţii de expresie; 3. a unităţii muzicale; 4. a unităţii lirice; 5. a unităţii stilistice. Din această perspectivă, cum alţii au alcătuit cuprinsul unor cărţi semnate Eminescu, e şi normal ca cele cinci norme estetice  să concorde cu „gustul” alcătuitorului (Maiorescu, Scurtu, Buşulenga, Mircea Ciobanu etc.) şi să fie, adesea, inegale. O problemă care se pune este dacă Eminescu avea conştiinţă estetică. Citind atent opera eminesciană (cele 17 volume), Virgil Diaconu extrage câteva notaţii care dovedesc faptul că poetul avea totuşi un set de criterii estetice „destul  de puternice cu privire la arta ce l-a consacrat ca poet”: 1. fantezia creatoare („care lucrează cu simţiri, pasiuni şi închipuiri”); 2. reflecţiunea (gândirea); 3. originalitatea operei; 4. universalitatea operei; 5. transformarea estetică a lumii, vieţii şi pasiunilor etc.  Concluzia pe care vrea să ne-o impună (pe drept) Virgil Diaconu este: 1. „Dacă prin cele câteva criterii estetice semnalate, care sunt, în fond, treceri în concept ale harului său poetic, Eminescu putea evalua corect propria poezie şi poezia altora, este de presupus că  pe aceleaşi criterii şi-ar fi construit şi CARTEA sau CĂRŢILE de poezie”; 2. „Avem, aşadar, motive să credem că, dacă poetul şi-ar fi întocmit „LUMINĂ DE LUNĂ” (iată numele cărţii lui Eminescu!), el ar fi îndepărtat poeziile minore pe care le găsim acum în cărţile întocmite de diverşi „autori” – critici, istorici literari sau „iubitori de Eminescu”.

Privind volumul propus de Maiorescu, dintr-o scrisoare către Veronica Micle, Virgil Diaconu poate  conchide:  1. „poetul recunoaşte că Maiorescu are iniţiativa privind ediţia princeps”; 2.      „este de acord cu iniţiativa criticului de a-i edita versurile”; 3. „îşi recunoaşte greşelile de ritm şi de rimă, nonsensurile şi cuvintele stranii (nepotrivite contextului); 4. „nu îşi face nici un fel de probleme în ceea ce priveşte construcţia cărţii”.

Privind ordinea poeziilor în Ediţia princeps, Virgil Diaconu vine cu două puncte de vedere expuse de doi exegeţi cunoscuţi: 1.Nicolae Georgescu – „autorul arhitecturii ediţiei princeps este Eminescu”; 2. Petru Creţia – „organizarea ediţiei princeps  este opera exclusivă a lui Maiorescu”.  După cum se poate observa, avem două aserţiuni diferite, Virgil Diaconu înclinând sensibil către cea de-a doua. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending