Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (268)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267)

Capitolul al III-lea, intitulat „Critica poeziei”, începe cu Eminescu şi opera sa care a fost aşezată de posteritate în 17 volume de „Opere”. Precizează Virgil Diaconu: „De-a lungul scurtei sale vieţi, Eminescu a fost într-o imensă şi diversă emisie spirituală. El a scris mii şi mii de pagini: poeme în mai multe variante sau doar „note” pentru viitoare poeme; proze terminate sau fragmente de proză; articole de ziar, traduceri din operele unor poeţi sau filosofi străini, note de jurnal, scrisori terminate sau doar proiecte de scrisori; însemnări de lectură şi note de curs din anii „studenţiei”, din cele mai variate domenii – biologie, fizică, matematică, economie, geografie, anatomie, istorie, fiziologie, astronomie, sociologie, etnografie, lingvistică, drept, estetică, literatură -, idei duse până la capăt sau întrerupte etc.”

Publicitate

Abordând opera eminesciană din cele 17 volume, Virgil Diaconu descoperă cinci proiecte literare gândite de Mihai Eminescu: 1. un studiu de cultură („ce urma să fie finalizat ca roman pentru care scrisese câteva pagini”); 2. o dramă epică („pentru care n-a scris nici un şir”); 3. un volum de publicistică („articole din ziar revăzute, cu o prefaţă despre xenofobia la români”); 4. un volum de metafizică („încercări de metafizică idealistă a raporturilor constante în mişcarea eternă”); 5. un volum de poezie (Eminescu l-ar fi intitulat „Lumină de lună”).

Aceste proiecte n-au fost realizate niciodată ca opere-cărţi gândite şi alcătuite de Eminescu.

Totuşi, crede Virgil Diaconu, Eminescu, la 20 de ani,  şi-ar fi conceput un posibil volum de versuri atât timp cât printre manuscrisele sale  au fost identificate două caiete legate între ele: „Caietul Elena” şi „Caietul vienez” (sau „Caietul Marta”)  care cuprindeau poeme scrise în perioada 1866 – 1870. Cele două caiete îl obligă pe eseist la a se întreba: „Este oare posibil ca aceste caiete să fi fost chiar un volum, aşadar prima carte în manuscris a poetului?” Deşi nicăieri criticii şi exegeţii  nu confirmă  acest lucru, Virgil Diaconu  plusează: „…este posibil ca ele să fie cartea în manuscris, cartea de la 20 de ani a poetului”.

La 32 de ani ai lui Eminescu (februarie 1882) vine propunerea lui Maiorescu de a scoate o carte de poezii, propunere pe care o acceptă.  Crede Virgil Diaconu: „Poate că tocmai maturitatea de acum l-a determinat pe Eminescu să nu îşi publice manuscrisul din tinereţe, evident depăşit, ci să accepte propunerea pe care i-o făcea Titu Maiorescu”.

Cum cartea de poezie  este altceva decât totalitatea poemelor unui autor, Virgil Diaconu consideră că ceea ce  pune poetul într-o carte  trebuie să stea sub auspiciile unor norme estetice: 1. a unităţii de viziune; 2. a unităţii de expresie; 3. a unităţii muzicale; 4. a unităţii lirice; 5. a unităţii stilistice. Din această perspectivă, cum alţii au alcătuit cuprinsul unor cărţi semnate Eminescu, e şi normal ca cele cinci norme estetice  să concorde cu „gustul” alcătuitorului (Maiorescu, Scurtu, Buşulenga, Mircea Ciobanu etc.) şi să fie, adesea, inegale. O problemă care se pune este dacă Eminescu avea conştiinţă estetică. Citind atent opera eminesciană (cele 17 volume), Virgil Diaconu extrage câteva notaţii care dovedesc faptul că poetul avea totuşi un set de criterii estetice „destul  de puternice cu privire la arta ce l-a consacrat ca poet”: 1. fantezia creatoare („care lucrează cu simţiri, pasiuni şi închipuiri”); 2. reflecţiunea (gândirea); 3. originalitatea operei; 4. universalitatea operei; 5. transformarea estetică a lumii, vieţii şi pasiunilor etc.  Concluzia pe care vrea să ne-o impună (pe drept) Virgil Diaconu este: 1. „Dacă prin cele câteva criterii estetice semnalate, care sunt, în fond, treceri în concept ale harului său poetic, Eminescu putea evalua corect propria poezie şi poezia altora, este de presupus că  pe aceleaşi criterii şi-ar fi construit şi CARTEA sau CĂRŢILE de poezie”; 2. „Avem, aşadar, motive să credem că, dacă poetul şi-ar fi întocmit „LUMINĂ DE LUNĂ” (iată numele cărţii lui Eminescu!), el ar fi îndepărtat poeziile minore pe care le găsim acum în cărţile întocmite de diverşi „autori” – critici, istorici literari sau „iubitori de Eminescu”.

Privind volumul propus de Maiorescu, dintr-o scrisoare către Veronica Micle, Virgil Diaconu poate  conchide:  1. „poetul recunoaşte că Maiorescu are iniţiativa privind ediţia princeps”; 2.      „este de acord cu iniţiativa criticului de a-i edita versurile”; 3. „îşi recunoaşte greşelile de ritm şi de rimă, nonsensurile şi cuvintele stranii (nepotrivite contextului); 4. „nu îşi face nici un fel de probleme în ceea ce priveşte construcţia cărţii”.

Privind ordinea poeziilor în Ediţia princeps, Virgil Diaconu vine cu două puncte de vedere expuse de doi exegeţi cunoscuţi: 1.Nicolae Georgescu – „autorul arhitecturii ediţiei princeps este Eminescu”; 2. Petru Creţia – „organizarea ediţiei princeps  este opera exclusivă a lui Maiorescu”.  După cum se poate observa, avem două aserţiuni diferite, Virgil Diaconu înclinând sensibil către cea de-a doua. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO&VIDEO: Elevii Liceului ,,Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Națională

Publicat

Publicitate

Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.

Profesor Cătălina Gania

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Ceremonie impresionantă la Darabani de Ziua Națională

Publicat

Publicitate

Comunitatea din Darabani a demonstrat că știe să prețuiască valorile naționale și au cinstit cum se cuvine sărbătoarea tuturor românilor.

,,1 Decembrie, Ziua Națională, ziua unității, ziua în care ne reamintim cu mândrie de cei care au crezut în unitate, în curaj și în puterea unui popor.

România înseamnă oamenii ei: cei care muncesc, care creează, care ajută, care ridică prin eforturile lor comunități și speranțe.

 

La mulți ani, români! La mulți ani, România! „, a transmis primarul  Mihai Gîrbaci.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Două cutremure de magnitudini 3,8 și 3,3 s-au produs luni dimineața în zona Vrancea

Publicat

Publicitate

Două cutremure cu magnitudini de 3,8 și, respectiv, 3,3 s-au produs luni dimineața în zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Primul seism, de 3,8, s-a produs la ora locală 5:40, în județul Vrancea, la adâncimea de 139,4 km, în apropierea următoarelor orașe: 50 km vest de Focșani, 62 km nord de Buzău, 62 km est de Sfântu-Gheorghe, 72 km est de Brașov și 90 km nord-est de Ploiești.

Al doilea cutremur, de magnitudine 3,3, s-a produs la ora locală 6:46, în județul Buzău, la adâncimea de 114,5 km, în apropierea următoarelor orașe: 54 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 60 km vest de Focșani, 62 km est de Brașov, 65 km nord-vest de Buzău și 84 km nord de Ploiești.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele cu magnitudine 4,4, au avut loc pe data de 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Mesajul premierului Ilie Bolojan, de Ziua Națională. Prezent la Alba Iulia

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Național. El va fi prezent la Alba Iulia, pentru a asista la parada militară programată în oraș. 

Dragi români,

Marea Unire din 1918 este, cred eu, cel mai frumos moment al istoriei noastre naționale. E temelia României de azi, e amintirea marilor sacrificii din Primul Război Mondial și e o lecție permanentă de solidaritate românească.

1 decembrie ne îndeamnă să avem încredere în România și în noi înșine. Românii pot și România poate să treacă peste greutăți, să urce mai sus, să construiască un viitor mai bun.

Unirea din 1918 ne-a dat dreptul de a fi o națiune întreagă, dar și datoria de a munci pentru bunăstarea națională.

Datoria de român și datoria de cetățean merg mână în mână, iar atunci când ne facem această dublă datorie, România merge înainte.

Publicitate

De aceea fiecare serviciu public care funcționează mai eficient, fiecare lucrare bine făcută, fiecare produs de calitate și fiecare investiție de succes, publică sau privată, reprezintă o formă reală de patriotism.

Vă mulțumesc tuturor celor care, prin muncă și decență, faceți o Românie mai bună.

La mulți ani, România! La mulți ani, români din țară și din diaspora!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending