Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (268)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267)

Capitolul al III-lea, intitulat „Critica poeziei”, începe cu Eminescu şi opera sa care a fost aşezată de posteritate în 17 volume de „Opere”. Precizează Virgil Diaconu: „De-a lungul scurtei sale vieţi, Eminescu a fost într-o imensă şi diversă emisie spirituală. El a scris mii şi mii de pagini: poeme în mai multe variante sau doar „note” pentru viitoare poeme; proze terminate sau fragmente de proză; articole de ziar, traduceri din operele unor poeţi sau filosofi străini, note de jurnal, scrisori terminate sau doar proiecte de scrisori; însemnări de lectură şi note de curs din anii „studenţiei”, din cele mai variate domenii – biologie, fizică, matematică, economie, geografie, anatomie, istorie, fiziologie, astronomie, sociologie, etnografie, lingvistică, drept, estetică, literatură -, idei duse până la capăt sau întrerupte etc.”

Publicitate

Abordând opera eminesciană din cele 17 volume, Virgil Diaconu descoperă cinci proiecte literare gândite de Mihai Eminescu: 1. un studiu de cultură („ce urma să fie finalizat ca roman pentru care scrisese câteva pagini”); 2. o dramă epică („pentru care n-a scris nici un şir”); 3. un volum de publicistică („articole din ziar revăzute, cu o prefaţă despre xenofobia la români”); 4. un volum de metafizică („încercări de metafizică idealistă a raporturilor constante în mişcarea eternă”); 5. un volum de poezie (Eminescu l-ar fi intitulat „Lumină de lună”).

Aceste proiecte n-au fost realizate niciodată ca opere-cărţi gândite şi alcătuite de Eminescu.

Totuşi, crede Virgil Diaconu, Eminescu, la 20 de ani,  şi-ar fi conceput un posibil volum de versuri atât timp cât printre manuscrisele sale  au fost identificate două caiete legate între ele: „Caietul Elena” şi „Caietul vienez” (sau „Caietul Marta”)  care cuprindeau poeme scrise în perioada 1866 – 1870. Cele două caiete îl obligă pe eseist la a se întreba: „Este oare posibil ca aceste caiete să fi fost chiar un volum, aşadar prima carte în manuscris a poetului?” Deşi nicăieri criticii şi exegeţii  nu confirmă  acest lucru, Virgil Diaconu  plusează: „…este posibil ca ele să fie cartea în manuscris, cartea de la 20 de ani a poetului”.

La 32 de ani ai lui Eminescu (februarie 1882) vine propunerea lui Maiorescu de a scoate o carte de poezii, propunere pe care o acceptă.  Crede Virgil Diaconu: „Poate că tocmai maturitatea de acum l-a determinat pe Eminescu să nu îşi publice manuscrisul din tinereţe, evident depăşit, ci să accepte propunerea pe care i-o făcea Titu Maiorescu”.

Cum cartea de poezie  este altceva decât totalitatea poemelor unui autor, Virgil Diaconu consideră că ceea ce  pune poetul într-o carte  trebuie să stea sub auspiciile unor norme estetice: 1. a unităţii de viziune; 2. a unităţii de expresie; 3. a unităţii muzicale; 4. a unităţii lirice; 5. a unităţii stilistice. Din această perspectivă, cum alţii au alcătuit cuprinsul unor cărţi semnate Eminescu, e şi normal ca cele cinci norme estetice  să concorde cu „gustul” alcătuitorului (Maiorescu, Scurtu, Buşulenga, Mircea Ciobanu etc.) şi să fie, adesea, inegale. O problemă care se pune este dacă Eminescu avea conştiinţă estetică. Citind atent opera eminesciană (cele 17 volume), Virgil Diaconu extrage câteva notaţii care dovedesc faptul că poetul avea totuşi un set de criterii estetice „destul  de puternice cu privire la arta ce l-a consacrat ca poet”: 1. fantezia creatoare („care lucrează cu simţiri, pasiuni şi închipuiri”); 2. reflecţiunea (gândirea); 3. originalitatea operei; 4. universalitatea operei; 5. transformarea estetică a lumii, vieţii şi pasiunilor etc.  Concluzia pe care vrea să ne-o impună (pe drept) Virgil Diaconu este: 1. „Dacă prin cele câteva criterii estetice semnalate, care sunt, în fond, treceri în concept ale harului său poetic, Eminescu putea evalua corect propria poezie şi poezia altora, este de presupus că  pe aceleaşi criterii şi-ar fi construit şi CARTEA sau CĂRŢILE de poezie”; 2. „Avem, aşadar, motive să credem că, dacă poetul şi-ar fi întocmit „LUMINĂ DE LUNĂ” (iată numele cărţii lui Eminescu!), el ar fi îndepărtat poeziile minore pe care le găsim acum în cărţile întocmite de diverşi „autori” – critici, istorici literari sau „iubitori de Eminescu”.

Privind volumul propus de Maiorescu, dintr-o scrisoare către Veronica Micle, Virgil Diaconu poate  conchide:  1. „poetul recunoaşte că Maiorescu are iniţiativa privind ediţia princeps”; 2.      „este de acord cu iniţiativa criticului de a-i edita versurile”; 3. „îşi recunoaşte greşelile de ritm şi de rimă, nonsensurile şi cuvintele stranii (nepotrivite contextului); 4. „nu îşi face nici un fel de probleme în ceea ce priveşte construcţia cărţii”.

Privind ordinea poeziilor în Ediţia princeps, Virgil Diaconu vine cu două puncte de vedere expuse de doi exegeţi cunoscuţi: 1.Nicolae Georgescu – „autorul arhitecturii ediţiei princeps este Eminescu”; 2. Petru Creţia – „organizarea ediţiei princeps  este opera exclusivă a lui Maiorescu”.  După cum se poate observa, avem două aserţiuni diferite, Virgil Diaconu înclinând sensibil către cea de-a doua. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spectacolul  „Frumoasa și Bestia” de la Teatrul „Vasilache” s-a amânat din cauza îmbolnăvirii unui actor

Publicat

Publicitate

Spectacolul  „Frumoasa și Bestia” programat pentru ziua  de joi, 30 ianuarie 2025 de la ora 18:00 nu se poate susţine din cauza îmbolnăvirii unui actor.

Joi seară, micuții po viziona spectacolul  „Povestea peştişorului de aur”, după Aleksandr Sergheevici Pușkin. Regia artistică, dramatizare şi adaptare scenică de Marius Rogojinschi. Scenografia şi costumele sunt realizate de Mihai Pastramagiu. Din distribuţie fac parte îndrăgiții actori:   Cosmin Tanasă, Adelina Cojocariu, Pavel Petraşi, Oana Asofiei  .

 

Spectacolul este recomandat copiilor cu vârsta peste 5 ani.

Preţ bilet 20  lei

 

Publicitate

Biletele achiziţionate atât online, cât şi fizic de la Agenţia teatrală pot fi folosite pentru spectacolul „Povestea Peştişorului de aur”, pe care îl vom susține în această seară.

Spectatorii care nu doresc participarea la noul spectacol pot solicita returnarea contravalorii biletelor achiziţionate online  la adresa contact@entertix.ro, iar pentru biletele achiziţionate de la sediul Teatrului „Vasilache” vor solicita returnarea contravalorii acestora de la Agenţia teatrală.

 

Vă mulțumim pentru înțelegere și nu uitați… vă așteptăm cu drag la Teatrul Vasilache!

Citeste mai mult

Eveniment

Beat criță, așa a condus un șofer pe străzile municipiului Botoșani până când a dat peste polițiști

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au oprit pentru control, pe strada Sucevei, un autoturism condus de un bărbat, de 45 de ani, din comuna Curtești, care avea o deplasare sinuoasă și a pătruns pe sensul opus de mers.

 

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 1,07 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, conducătorul auto a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

 

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr reținut de polițiștii din Săveni. Acesta nu a oprit la semnalele polițișilor. Era beat și mașina nu avea asigurare și ITP

Publicat

Publicitate

Joi, în jurul orei 02:00, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Săveni au efectuat semnal regulamentar de oprire unui autoturism, al cărui conducător auto nu s-a conformat, continuându-și deplasarea.

 

Polițiștii au procedat la urmărirea acestuia, iar în scurt timp conducătorul auto a pierdut controlul asupra volanului și a intrat într-un șanț, rezultând doar pagube materiale. Ulterior, a fost stabilită identitatea acestuia, în persoana unui tânăr de 28 de ani, din comuna Știubieni. În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 1,01 mg/l alcool pur în aerul expirat.

 

Mai mult decât atât, autoturismul pe care îl conducea nu era asigurat cu poliță obligatorie și nici nu avea efectuată inspecția tehnică periodică.

 

Publicitate

Față de conducătorul auto a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.

FOTO cu caracter ilustrativ

Citeste mai mult

Eveniment

Conducerea sub influența drogurilor. Ce se schimbă pentru șoferi la controalele Poliției și în lege, după decizia ÎCCJ

Publicat

Publicitate

Conducerea sub influența drogurilor, infracțiune doar dacă este afectată capacitatea șoferului de a conduce. Ministrul Justiției, Radu Marinescu și reprezentanții Poliției au făcut precizări despre cum va fi aplicată decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, scrie alba24.ro.

Instanța supremă a stabilit recent că este infracțiune consumul de substanțe psihoactive la volan doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea șoferului de a conduce. Directorul adjunct al Direcției Rutiere, Bogdan Oproiu, spune că aceasta nu schimbă procedurile desfășurate de polițiștii rutieri.

”ÎCCJ a stabilit prin decizia 25 că o persoană se află sub influența substanțelor psihoactive atunci când este depistată această substanță în probele biologice care i-au fost recoltate la unitatea spitalicească și de asemenea concomitent trebuie ca acea substanță să influențeze comportamentul conducătorului auto la volan.

Dar din punct de vedere al activităților de poliție rutieră, această decizie nu schimbă cu nimic activitatea curentă pe acest palier. Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care conduc și care creează un real pericol pe drumul public”, a spus comisarul-șef de poliție Bogdan Oproiu, potrivit Agerpres.

Când se consideră un șofer sub influența drogurilor

El a precizat că Poliția Rutieră a fost dotată cu echipamente moderne pentru depistarea celor care consumă substanțe psihoactive.

”De asemenea, un lucru important de menționat este faptul că prin Ordonanța 97 din 2024 au fost efectuate ultimele modificări pe acest palier și că avem acest termen de 72 de ore în care ar trebui să primim buletinul de analiză toxicologică din partea unităților medico-legale, iar în funcție de rezultatul acestora se dispun măsuri în consecință. În primă fază lucrarea are un caracter general, iar în cazul în care conducătorul auto figurează pozitiv pe acel buletin de analize toxicologice, lucrarea trece în latură penală”, a mai declarat Oproiu.

Publicitate

El a precizat că pentru Poliția Rutieră nu se schimbă modul de lucru. Această decizie stabilește condițiile prin care un conducător auto este considerat sub influența influența substanțelor psihoactive, respectiv că trebuie să se regăsească substanța psihoactivă în probele recoltate la spital și, de asemenea, această substanță identificată în probele biologice trebuie să influențeze comportamentul conducătorului auto.

”Procedura rămâne aceeași pentru Poliția Rutieră – revin la ideea că atunci când un conducător auto este depistat cu dispozitivul Drugtest pozitiv la una din substanțele active pe care le indica aparatul, este condus la o unitate medicală, i se recoltează probe biologice de sânge și se așteaptă rezultatul acestora în cele 72 de ore”, a adăugat Bogdan Oproiu.

Ce prevede legea

Potrivit deciziei luate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, ”în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”.

Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Spre deosebire de infracțiunea de la art. 336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influența alcoolului), în cazul căreia îmbibația alcoolică trebuie să se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită a cantității de substanțe psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penală indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerată sau de efectele acesteia.

Controverse

Controversele au apărut după ce tot mai mulți șoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanțe interzise la volan, deși luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.

Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o mașină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracțiune, așa cum este la alcool.

Au existat instanțe din țară care au dispus condamnarea șoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influența acestor substanțe, iar alte instanțe au dat soluții de achitare.

În practică, au existat situații în care examenele clinice, buletinele toxicologice și expertizele medico-legale au relevat păstrarea capacităților de percepție spațio-temporale, atunci când valoarea substanțelor psihoactive era foarte mic.

De asemenea, au fost și cazuri în care substanțele psihoactive nu au fost introduse recent în organismul persoanei care conducea un vehicul pe drumurile publice, prezența unor substanțe psihoactive în probele biologice, detectată ca urmare a analizelor de laborator, putând rezulta și dintr-un consum anterior, ale căror urme au o persistență în organism mai multe zile sau săptămâni. În acest caz, la data depistării șoferului în trafic, efectele psihoactive specifice fazei de intoxicație acută dispăruseră.

Ce spune ministrul Justiției

Decizia ÎCCJ vine ca o ”normalitate a activității organelor judiciare”, spune ministrul Justiției, Radu Marinescu.

”Această decizie intervine în mecanismul de uniformizare a practicii judiciare, care este prevăzut de Codul de procedură penală. (…) Ce trebuie însă înțeles este faptul că această decizie vine ca o normalitate a activității organelor judiciare, pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție este chemată să folosească aceste instrumente, ori de câte ori se constată în practică faptul că există valențe diferite de interpretare pentru situații care au un caracter similar sau identic.

În această materie a articolului 336 alin. 2, unde s-a conturat această decizie obligatorie din perspectiva cerințelor esențiale ale elementului material al infracțiunii respective, se constata în practică existența unor divergențe de jurisprudență și atunci s-a intervenit prin acest mecanism”, a spus ministrul Justiției, potrivit Agerpres.

Se va decide dacă va fi modificată legea

Radu Marinescu precizează că Ministerul Justiției va analiza dacă este nevoie de o modificare a legislației, dar acest lucru se va realiza în funcție de evoluția jurisprudenței.

”Urmează să vedem la nivelul jurisprudențial și analizăm cu foarte mare atenție aceste posibile evoluții ale jurisprudenței, modul de punere în aplicare, pentru că organele judiciare vor pune în aplicare, această decizie nu va cunoaște norme de interpretare sau altceva. În raport de modul cum se va repercuta asupra jurisprudenței, Ministerul Justiției va analiza prin comunicare, prin dialog, printr-un grup de lucru, pe această chestiune, dacă este nevoie de modificarea legislației și, dacă va fi nevoie, vom face acest lucru.

Important este ca, și este o proiecție a programului nostru de guvernare, toate deciziile – CCR, CJUE, RIL, care au fost pronunțate, să fie raportate la nivelul și conținutul legislației actuale, pentru a le integra, a le absorbi în corpul normelor și astfel a avea o legislație clară, limpede, accesibilă”, susține ministrul Justiției.

Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea șoferului de a conduce, a decis luni Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concret, pentru ca un șofer să fie pus sub acuzare este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și afectarea capacității de a conduce.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending