Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (268)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267)

Capitolul al III-lea, intitulat „Critica poeziei”, începe cu Eminescu şi opera sa care a fost aşezată de posteritate în 17 volume de „Opere”. Precizează Virgil Diaconu: „De-a lungul scurtei sale vieţi, Eminescu a fost într-o imensă şi diversă emisie spirituală. El a scris mii şi mii de pagini: poeme în mai multe variante sau doar „note” pentru viitoare poeme; proze terminate sau fragmente de proză; articole de ziar, traduceri din operele unor poeţi sau filosofi străini, note de jurnal, scrisori terminate sau doar proiecte de scrisori; însemnări de lectură şi note de curs din anii „studenţiei”, din cele mai variate domenii – biologie, fizică, matematică, economie, geografie, anatomie, istorie, fiziologie, astronomie, sociologie, etnografie, lingvistică, drept, estetică, literatură -, idei duse până la capăt sau întrerupte etc.”

Publicitate

Abordând opera eminesciană din cele 17 volume, Virgil Diaconu descoperă cinci proiecte literare gândite de Mihai Eminescu: 1. un studiu de cultură („ce urma să fie finalizat ca roman pentru care scrisese câteva pagini”); 2. o dramă epică („pentru care n-a scris nici un şir”); 3. un volum de publicistică („articole din ziar revăzute, cu o prefaţă despre xenofobia la români”); 4. un volum de metafizică („încercări de metafizică idealistă a raporturilor constante în mişcarea eternă”); 5. un volum de poezie (Eminescu l-ar fi intitulat „Lumină de lună”).

Aceste proiecte n-au fost realizate niciodată ca opere-cărţi gândite şi alcătuite de Eminescu.

Totuşi, crede Virgil Diaconu, Eminescu, la 20 de ani,  şi-ar fi conceput un posibil volum de versuri atât timp cât printre manuscrisele sale  au fost identificate două caiete legate între ele: „Caietul Elena” şi „Caietul vienez” (sau „Caietul Marta”)  care cuprindeau poeme scrise în perioada 1866 – 1870. Cele două caiete îl obligă pe eseist la a se întreba: „Este oare posibil ca aceste caiete să fi fost chiar un volum, aşadar prima carte în manuscris a poetului?” Deşi nicăieri criticii şi exegeţii  nu confirmă  acest lucru, Virgil Diaconu  plusează: „…este posibil ca ele să fie cartea în manuscris, cartea de la 20 de ani a poetului”.

La 32 de ani ai lui Eminescu (februarie 1882) vine propunerea lui Maiorescu de a scoate o carte de poezii, propunere pe care o acceptă.  Crede Virgil Diaconu: „Poate că tocmai maturitatea de acum l-a determinat pe Eminescu să nu îşi publice manuscrisul din tinereţe, evident depăşit, ci să accepte propunerea pe care i-o făcea Titu Maiorescu”.

Cum cartea de poezie  este altceva decât totalitatea poemelor unui autor, Virgil Diaconu consideră că ceea ce  pune poetul într-o carte  trebuie să stea sub auspiciile unor norme estetice: 1. a unităţii de viziune; 2. a unităţii de expresie; 3. a unităţii muzicale; 4. a unităţii lirice; 5. a unităţii stilistice. Din această perspectivă, cum alţii au alcătuit cuprinsul unor cărţi semnate Eminescu, e şi normal ca cele cinci norme estetice  să concorde cu „gustul” alcătuitorului (Maiorescu, Scurtu, Buşulenga, Mircea Ciobanu etc.) şi să fie, adesea, inegale. O problemă care se pune este dacă Eminescu avea conştiinţă estetică. Citind atent opera eminesciană (cele 17 volume), Virgil Diaconu extrage câteva notaţii care dovedesc faptul că poetul avea totuşi un set de criterii estetice „destul  de puternice cu privire la arta ce l-a consacrat ca poet”: 1. fantezia creatoare („care lucrează cu simţiri, pasiuni şi închipuiri”); 2. reflecţiunea (gândirea); 3. originalitatea operei; 4. universalitatea operei; 5. transformarea estetică a lumii, vieţii şi pasiunilor etc.  Concluzia pe care vrea să ne-o impună (pe drept) Virgil Diaconu este: 1. „Dacă prin cele câteva criterii estetice semnalate, care sunt, în fond, treceri în concept ale harului său poetic, Eminescu putea evalua corect propria poezie şi poezia altora, este de presupus că  pe aceleaşi criterii şi-ar fi construit şi CARTEA sau CĂRŢILE de poezie”; 2. „Avem, aşadar, motive să credem că, dacă poetul şi-ar fi întocmit „LUMINĂ DE LUNĂ” (iată numele cărţii lui Eminescu!), el ar fi îndepărtat poeziile minore pe care le găsim acum în cărţile întocmite de diverşi „autori” – critici, istorici literari sau „iubitori de Eminescu”.

Privind volumul propus de Maiorescu, dintr-o scrisoare către Veronica Micle, Virgil Diaconu poate  conchide:  1. „poetul recunoaşte că Maiorescu are iniţiativa privind ediţia princeps”; 2.      „este de acord cu iniţiativa criticului de a-i edita versurile”; 3. „îşi recunoaşte greşelile de ritm şi de rimă, nonsensurile şi cuvintele stranii (nepotrivite contextului); 4. „nu îşi face nici un fel de probleme în ceea ce priveşte construcţia cărţii”.

Privind ordinea poeziilor în Ediţia princeps, Virgil Diaconu vine cu două puncte de vedere expuse de doi exegeţi cunoscuţi: 1.Nicolae Georgescu – „autorul arhitecturii ediţiei princeps este Eminescu”; 2. Petru Creţia – „organizarea ediţiei princeps  este opera exclusivă a lui Maiorescu”.  După cum se poate observa, avem două aserţiuni diferite, Virgil Diaconu înclinând sensibil către cea de-a doua. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Botoșani: „Lacrimi de Luceafăr” revine pe scenă, la cererea publicului

Publicat

acum 22 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Succesul de care s-a bucurat spectacolul „Lacrimi de Luceafăr” aduce o nouă reprezentație, programată luni, 9 februarie 2026, de la ora 18:30, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Spectacolul este realizat după scenariul și în regia Silviei Răileanu, cu participarea Orchestrei Filarmonicii Botoșani, în colaborare cu Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Distribuție artistică:

  • Scenariu și regie: Răileanu Silvia

  • Dirijor cor: Laurențiu Palade

  • Concept muzical: Andreas Rădoi Mihăiță

  • Dirijor: Bogdan Vodă

    Publicitate

  • Manager Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Alexandru Vasilache

  • General Manager: Mirel Manea

  • Impresar artistic: Liviu Sorinel

Bilete și informații:

Biletele pot fi achiziționate:

  • de la casieria Filarmonicii Botoșani (în incinta Teatrului „Mihai Eminescu”, intrare zona stației de taxi),

  • zilnic între orele 09:00 – 16:00,

  • precum și în ziua spectacolului, la intrarea în sală, în limita locurilor disponibile.

Info & rezervări: 0371 333 350

Preț bilete:

  • 40 lei – preț întreg

  • 20 lei – pensionari

  • 10 lei – studenți și elevi

Citeste mai mult

Eveniment

AVERTISMENT: Mesaje false despre „rovinietă” circulă în numele CNAIR

Publicat

acum 34 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași avertizează șoferii cu privire la apariția unor mesaje false care pretind că sunt transmise în numele „Rovinietei” sau al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Potrivit informațiilor oficiale, aceste mesaje solicită plata urgentă a unei presupuse „taxe de drum restante”, invocând amenințări precum amenzi sau chiar confiscarea vehiculului. Reprezentanții CNAIR subliniază că aceste notificări sunt frauduloase.

Ce trebuie să știe șoferii:

CNAIR NU trimite SMS-uri care conțin link-uri de plată
CNAIR NU solicită achitarea rovinietei prin mesaje text
CNAIR NU confiscă vehicule
Link-urile incluse în aceste mesaje conduc către site-uri false, create special pentru a fura date personale și informații bancare
Recomandările autorităților:
🔴 Nu accesați link-urile primite prin SMS
🔴 Nu introduceți datele cardului sau alte informații personale
🔴 Ștergeți mesajul și blocați sau raportați expeditorul

Pentru informații corecte și actualizate despre rovinietă, șoferii sunt îndemnați să consulte exclusiv canalele oficiale CNAIR și platformele autorizate, precum:
👉 https://www.erovinieta.ro/vignettes-portal-web/#/mobile

Reprezentanții DRDP Iași atrag atenția că distribuirea acestor avertismente poate preveni fraudele financiare și poate proteja alți participanți la trafic de posibile înșelăciuni.

Publicitate

Informați-vă din surse sigure și circulați în siguranță!

Citeste mai mult

Eveniment

Carduri educaționale 2026: Ce sume sunt încărcate pe tichetele sociale pe suport electronic. Peste 620.000 de beneficiari

Publicat

acum 38 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Carduri educaționale 2026: Tichetele sociale pe suport electronic, au fost încărcate cu 310,2 milioane de lei pentru anul școlar 2025-2026.

Datele au fost transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Agerpres.

”Măsura de acordare a tichetelor sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional, destinată preșcolarilor și elevilor dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial, reglementată de OUG nr. 83/2023, cu modificările și completările ulterioare, a inclus plăți aferente atât anului școlar 2024-2025, cât și anului școlar 2025-2026.

Pentru anul școlar 2024-2025 a fost încărcată suma de 57.464.000 lei, corespunzătoare unui număr de 114.928 beneficiari.

Pentru anul școlar 2025-2026 a fost încărcată suma de 310.206.000 lei, aferentă unui număr de 620.412 beneficiari”, precizează ministerul.

Cardurile educaționale sunt finanțate din fonduri europene, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, și continuă măsurile implementate anterior prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020.

Publicitate

Cardurile educaționale trebuie utilizate exclusiv pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentaţie necesare frecventării şcolii şi grădiniţei.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Cât de ușor putem cădea în capcana imaginilor și clipurilor false

Publicat

acum 5 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Reprezentanții Jandarmeriei Române au realizat recent un clip video care demonstrează cât de ușor pot fi create, cu ajutorul inteligenței artificiale, imagini și filmări care par autentice, dar care nu au existat niciodată în realitate. „Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează Jandarmeria.

Inițiativa Jandarmeriei de a prezenta cetățenilor pericolele conținutului generat artificial vine într-un moment în care tehnologia de deepfake și generare de imagini/clipuri video cu ajutorul inteligenței artificiale devine tot mai accesibilă și mai convingătoare.

În era în care granița dintre real și artificial devine din ce în ce mai neclară, responsabilitatea fiecăruia dintre noi este să dezvoltăm abilități de verificare a informațiilor și să nu permitem emoțiilor să ne dicteze comportamentul online.

Verificarea, gândirea critică și consultarea surselor oficiale rămân cele mai puternice arme împotriva dezinformării.

 

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”

În centrul campaniei se află un jandarm, George. La un moment dat, deși imaginea lui George este reală, vocea care îi însoțește prezentarea este generată artificial – o primă demonstrație a capacităților tehnologiei de a manipula percepția noastră.

Publicitate

„Dacă vedeți pe internet o imagine cu forțele de ordine, sunteți siguri că e reală? De cele mai multe ori, avem tendința să credem că da.

Aceasta nu este vocea mea. Deși mă vedeți cu mine, vocea este generat artificial.

Eu sunt George și astăzi vă arăt cât de ușor pot să-i create imagine și clipuri care par reale”, transmite jandarmul, subliniind prima lecție importantă: nu putem avea încredere orbește în ceea ce vedem și auzim online.

Simplitatea înfricoșătoare a manipulării cu ajutorul AI

Clipul continuă cu o demonstrație practică, care arată cât de simplă și accesibilă a devenit tehnologia de generare a conținutului fals.

„Scriu câteva detalii, apăs un buton și iată: o imagine care pare filmată, dar care nu a existat niciodată în realitate. (…)

Astfel, oricine, cu cunoștințe minime de tehnologie, poate genera imagini sau videoclipuri false care să pară autentice, inclusiv materiale care prezintă forțele de ordine în situații fictive.

Arma emoțională a dezinformării

Jandarmeria atrage atenția asupra unui aspect esențial al dezinformării: aceste materiale false nu apar întâmplător.

„De multe ori sunt realizate ca să strânească emoții puterice, frică, furie, panică și să ne facă să reacționăm fără să mai verificăm”, au explicat reprezentanții Jandarmeriei.

Manipularea emoțională este cheia succesului dezinformării. Când suntem copleșiți de emoții intense, capacitatea noastră de gândire critică scade, iar tendința de a distribui informația fără verificare crește dramatic”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei.

Apărarea împotriva dezinformării

Reprezentanții Jandarmeriei au transmis că inteligența artificială (AI) poate fi un instrument util, dar și o armă de manipulare.

De aceea, cetățenii sunt sfătuiți să se informeze doar din surse oficiale și nu distribuie conținut care le ridică semne de întrebare.

Iată trei principii pentru protejarea împotriva conținutului fals:

  • „informația corectă ne protejează” – consumul de informații exclusiv din surse oficiale și verificate reprezintă prima linie de apărare împotriva dezinformării;
  • „verificarea ne apără” – înainte de a distribui orice conținut care ridică semne de întrebare, este esențială verificarea autenticității acestuia prin surse multiple și de încredere;
  • „gândirea critică ne ține în siguranță” – dezvoltarea capacității de a analiza critic informațiile primite și de a pune sub semnul întrebării ceea ce ni se prezintă este fundamentală în era digitală.

Un îndemn la responsabilitate digitală

„Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează reprezentanții Jandarmeriei.

Mesajul final este unul clar și direct: „Nu tot ce pare real, este real. De aceea, consultați doar surse sigure”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending