Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (268)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267)

Capitolul al III-lea, intitulat „Critica poeziei”, începe cu Eminescu şi opera sa care a fost aşezată de posteritate în 17 volume de „Opere”. Precizează Virgil Diaconu: „De-a lungul scurtei sale vieţi, Eminescu a fost într-o imensă şi diversă emisie spirituală. El a scris mii şi mii de pagini: poeme în mai multe variante sau doar „note” pentru viitoare poeme; proze terminate sau fragmente de proză; articole de ziar, traduceri din operele unor poeţi sau filosofi străini, note de jurnal, scrisori terminate sau doar proiecte de scrisori; însemnări de lectură şi note de curs din anii „studenţiei”, din cele mai variate domenii – biologie, fizică, matematică, economie, geografie, anatomie, istorie, fiziologie, astronomie, sociologie, etnografie, lingvistică, drept, estetică, literatură -, idei duse până la capăt sau întrerupte etc.”

Publicitate

Abordând opera eminesciană din cele 17 volume, Virgil Diaconu descoperă cinci proiecte literare gândite de Mihai Eminescu: 1. un studiu de cultură („ce urma să fie finalizat ca roman pentru care scrisese câteva pagini”); 2. o dramă epică („pentru care n-a scris nici un şir”); 3. un volum de publicistică („articole din ziar revăzute, cu o prefaţă despre xenofobia la români”); 4. un volum de metafizică („încercări de metafizică idealistă a raporturilor constante în mişcarea eternă”); 5. un volum de poezie (Eminescu l-ar fi intitulat „Lumină de lună”).

Aceste proiecte n-au fost realizate niciodată ca opere-cărţi gândite şi alcătuite de Eminescu.

Totuşi, crede Virgil Diaconu, Eminescu, la 20 de ani,  şi-ar fi conceput un posibil volum de versuri atât timp cât printre manuscrisele sale  au fost identificate două caiete legate între ele: „Caietul Elena” şi „Caietul vienez” (sau „Caietul Marta”)  care cuprindeau poeme scrise în perioada 1866 – 1870. Cele două caiete îl obligă pe eseist la a se întreba: „Este oare posibil ca aceste caiete să fi fost chiar un volum, aşadar prima carte în manuscris a poetului?” Deşi nicăieri criticii şi exegeţii  nu confirmă  acest lucru, Virgil Diaconu  plusează: „…este posibil ca ele să fie cartea în manuscris, cartea de la 20 de ani a poetului”.

La 32 de ani ai lui Eminescu (februarie 1882) vine propunerea lui Maiorescu de a scoate o carte de poezii, propunere pe care o acceptă.  Crede Virgil Diaconu: „Poate că tocmai maturitatea de acum l-a determinat pe Eminescu să nu îşi publice manuscrisul din tinereţe, evident depăşit, ci să accepte propunerea pe care i-o făcea Titu Maiorescu”.

Cum cartea de poezie  este altceva decât totalitatea poemelor unui autor, Virgil Diaconu consideră că ceea ce  pune poetul într-o carte  trebuie să stea sub auspiciile unor norme estetice: 1. a unităţii de viziune; 2. a unităţii de expresie; 3. a unităţii muzicale; 4. a unităţii lirice; 5. a unităţii stilistice. Din această perspectivă, cum alţii au alcătuit cuprinsul unor cărţi semnate Eminescu, e şi normal ca cele cinci norme estetice  să concorde cu „gustul” alcătuitorului (Maiorescu, Scurtu, Buşulenga, Mircea Ciobanu etc.) şi să fie, adesea, inegale. O problemă care se pune este dacă Eminescu avea conştiinţă estetică. Citind atent opera eminesciană (cele 17 volume), Virgil Diaconu extrage câteva notaţii care dovedesc faptul că poetul avea totuşi un set de criterii estetice „destul  de puternice cu privire la arta ce l-a consacrat ca poet”: 1. fantezia creatoare („care lucrează cu simţiri, pasiuni şi închipuiri”); 2. reflecţiunea (gândirea); 3. originalitatea operei; 4. universalitatea operei; 5. transformarea estetică a lumii, vieţii şi pasiunilor etc.  Concluzia pe care vrea să ne-o impună (pe drept) Virgil Diaconu este: 1. „Dacă prin cele câteva criterii estetice semnalate, care sunt, în fond, treceri în concept ale harului său poetic, Eminescu putea evalua corect propria poezie şi poezia altora, este de presupus că  pe aceleaşi criterii şi-ar fi construit şi CARTEA sau CĂRŢILE de poezie”; 2. „Avem, aşadar, motive să credem că, dacă poetul şi-ar fi întocmit „LUMINĂ DE LUNĂ” (iată numele cărţii lui Eminescu!), el ar fi îndepărtat poeziile minore pe care le găsim acum în cărţile întocmite de diverşi „autori” – critici, istorici literari sau „iubitori de Eminescu”.

Privind volumul propus de Maiorescu, dintr-o scrisoare către Veronica Micle, Virgil Diaconu poate  conchide:  1. „poetul recunoaşte că Maiorescu are iniţiativa privind ediţia princeps”; 2.      „este de acord cu iniţiativa criticului de a-i edita versurile”; 3. „îşi recunoaşte greşelile de ritm şi de rimă, nonsensurile şi cuvintele stranii (nepotrivite contextului); 4. „nu îşi face nici un fel de probleme în ceea ce priveşte construcţia cărţii”.

Privind ordinea poeziilor în Ediţia princeps, Virgil Diaconu vine cu două puncte de vedere expuse de doi exegeţi cunoscuţi: 1.Nicolae Georgescu – „autorul arhitecturii ediţiei princeps este Eminescu”; 2. Petru Creţia – „organizarea ediţiei princeps  este opera exclusivă a lui Maiorescu”.  După cum se poate observa, avem două aserţiuni diferite, Virgil Diaconu înclinând sensibil către cea de-a doua. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

După aproape 50 de ani, LEPRA a fost depistată din nou în România. Toate la femei din Asia, angajate ca maseuze la un SPA

Publicat

Publicitate

Ministerul Sănătății a confirmat astăzi un caz de lepră (boala Hansen) la Cluj-Napoca. Alte trei cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, relatează cluj24.ro.

Toate cele patru persoane sunt femei, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din oraș. Autoritățile sanitare au luat măsuri de urgență pentru limitarea oricărui risc. Ultimul caz de lepră în România s-a înregistrat în 1981.

Cazuri confirmate și investigații în curs

Două paciente, cu vârstele de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Județean Cluj pe 26 noiembrie 2025. Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății investigațiile făcute au inclus biopsie de țesut cutanat, cu microscopie pozitivă pentru BAAR; test genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA, care a exclus tuberculoza si au fost luate probe histopatologice și frotiuri Ziehl-Neelsen, în lucru, orientate spre Mycobacterium leprae.

Pe baza datelor microbiologice, unul dintre cazuri a fost confirmat joi, 11 decembrie, iar celelalte trei sunt monitorizate clinic și epidemiologic. A fost început tratamentul specific pentru lepră, care reduce riscul de transmitere până la dispariție, au mai transmis reprezentanții MS.

Activitatea salonului a fost suspendată

De asemenea, DSP Cluj și Inspecția Sanitară de Stat au dispus dezinfecția cu ozon în toate spațiile utilizate, verificarea vestiarelor și a spațiilor de depozitare, intensificarea igienizării cu biocide avizate, programarea angajaților la control medical în Medicina Muncii și extinderea anchetei epidemiologice.

Activitatea salonului a fost suspendată până la finalizarea anchetei. Autoritățile colaborează cu OMS și ECDC pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament și pentru sprijin în monitorizarea epidemiologică.

Publicitate

Clarificări medicale: riscul pentru populație rămâne scăzut

Ministerul Sănătății subliniază că lepra are evoluție lentă și contagiozitate redusă, fiind transmisă doar prin expunere prelungită. Boala nu se transmite prin:

  • strângere de mâini;
  • îmbrățișări;
  • călătorii în mijloace de transport în comun;
  • proximitate scurtă;
  • folosirea spațiilor comune.

Ultimul caz de lepră din România a fost diagnosticat în 1981, iar în Europa cazurile sunt sporadice, în special la persoane din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină.

Citeste mai mult

Eveniment

România va instala 400 de camere inteligente cu radar prin sistemul e-SIGUR, pentru monitorizarea traficului și rovinietei

Publicat

Publicitate

CNAIR a transmis către ANAP documentația necesară pentru implementarea sistemului e-SIGUR, proiect care prevede montarea a 400 de camere video inteligente, dotate cu radar, pe drumurile naționale și autostrăzi. Noile echipamente vor monitoriza viteza, vor recunoaște automat plăcuțele de înmatriculare și vor verifica în timp real deținerea rovinietei.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că după validarea documentației va fi lansată licitația publică pentru achiziția camerelor, a serviciilor de proiectare și a lucrărilor de instalare. Proiectul are o durată de implementare de 22 de luni și este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.

Sistemul integrat e-SIGUR va permite procesarea automată a abaterilor de la conduita rutieră și, în etapele viitoare, va putea alerta rapid echipajele de urgență în caz de incidente. De asemenea, va oferi analize complexe ale traficului și va putea verifica electronic deținerea inspecției tehnice periodice și a poliței RCA.

Potrivit lui Cristian Pistol, obiectivul principal nu este sancționarea, ci prevenirea comportamentelor agresive și reducerea numărului de accidente. „Pentru reducerea numărului de accidente, pe lângă o infrastructură nouă, este nevoie și de impunerea disciplinei în traficul rutier, inclusiv cu ajutorul tehnologiei”, a declarat directorul CNAIR.

Prin implementarea e-SIGUR, România se aliniază Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, care urmărește diminuarea drastică a numărului de victime pe șosele.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Dobârceni trimis în judecată pentru tentativă de omor. Și-a bătut tatăl cu parul până l-a băgat în spital

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a anunțat astăzi că a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui bărbat de 37 de ani din comuna Dobârceni, cercetat pentru violență în familie sub forma tentativei la omor.

Anchetatorii au stabilit că, în noaptea de 24 octombrie 2025, în intervalul 01:50 – 02:05, inculpatul, aflat la domiciliul tatălui său, pe fondul unei relații tensionate, l-ar fi agresat pe acesta cu o bucată de lemn, dar și cu pumnii și picioarele, lovindu-l în zona capului și peste corp.

Victima a suferit traumatisme craniene și toracice care au necesitat 20–25 de zile de îngrijiri medicale.

Dosarul a fost înaintat instanței, procurorii subliniind că etapa trimiterii în judecată marchează finalizarea anchetei penale, fără a înlătura principiul prezumției de nevinovăție, garantat de legislația în vigoare.

Citeste mai mult

Educație

Centrul Militar Județean Botoșani, alături de elevii din Săveni, Roma, Durnești și Ștefănești. Ce trebuie să faci dacă vrei o cariera militară

Publicat

Publicitate

Reprezentanții Biroului informare-recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Botoșani au ajuns joi, 11 decembrie 2025, în mijlocul elevilor din patru unități de învățământ pentru a le vorbi despre oportunitățile unei cariere în sistemul militar.

Întâlnirile au avut loc la Școala Gimnazială Nr. 1 Santa Mare, Școala Gimnazială Nr. 1 Românești, Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești și Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești.

Tinerii au aflat direct de la specialiști care sunt pașii pe care îi pot urma dacă își doresc să studieze în liceele militare, școlile postliceale ale MApN sau instituțiile universitare de profil. Elevii s-au arătat interesați de disciplinele studiate, de rigorile admiterii, dar și de valorile care definesc profesia militară: disciplină, responsabilitate, devotament și spirit de echipă.

Discuțiile au fost dinamice, iar întrebările formulate de elevi au arătat un interes real pentru un viitor în domeniul apărării. Reprezentanții CMJ Botoșani au transmis că rămân deschiși să ofere consiliere și informații tuturor tinerilor care iau în calcul uniforma militară ca opțiune profesională.

„Mulțumim conducerilor școlilor, profesorilor și elevilor pentru modul în care ne-au primit și pentru deschiderea arătată”, au transmis organizatorii, subliniind importanța dialogului constant dintre armată și comunitate.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending