Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (268)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267)

Capitolul al III-lea, intitulat „Critica poeziei”, începe cu Eminescu şi opera sa care a fost aşezată de posteritate în 17 volume de „Opere”. Precizează Virgil Diaconu: „De-a lungul scurtei sale vieţi, Eminescu a fost într-o imensă şi diversă emisie spirituală. El a scris mii şi mii de pagini: poeme în mai multe variante sau doar „note” pentru viitoare poeme; proze terminate sau fragmente de proză; articole de ziar, traduceri din operele unor poeţi sau filosofi străini, note de jurnal, scrisori terminate sau doar proiecte de scrisori; însemnări de lectură şi note de curs din anii „studenţiei”, din cele mai variate domenii – biologie, fizică, matematică, economie, geografie, anatomie, istorie, fiziologie, astronomie, sociologie, etnografie, lingvistică, drept, estetică, literatură -, idei duse până la capăt sau întrerupte etc.”

Publicitate

Abordând opera eminesciană din cele 17 volume, Virgil Diaconu descoperă cinci proiecte literare gândite de Mihai Eminescu: 1. un studiu de cultură („ce urma să fie finalizat ca roman pentru care scrisese câteva pagini”); 2. o dramă epică („pentru care n-a scris nici un şir”); 3. un volum de publicistică („articole din ziar revăzute, cu o prefaţă despre xenofobia la români”); 4. un volum de metafizică („încercări de metafizică idealistă a raporturilor constante în mişcarea eternă”); 5. un volum de poezie (Eminescu l-ar fi intitulat „Lumină de lună”).

Aceste proiecte n-au fost realizate niciodată ca opere-cărţi gândite şi alcătuite de Eminescu.

Totuşi, crede Virgil Diaconu, Eminescu, la 20 de ani,  şi-ar fi conceput un posibil volum de versuri atât timp cât printre manuscrisele sale  au fost identificate două caiete legate între ele: „Caietul Elena” şi „Caietul vienez” (sau „Caietul Marta”)  care cuprindeau poeme scrise în perioada 1866 – 1870. Cele două caiete îl obligă pe eseist la a se întreba: „Este oare posibil ca aceste caiete să fi fost chiar un volum, aşadar prima carte în manuscris a poetului?” Deşi nicăieri criticii şi exegeţii  nu confirmă  acest lucru, Virgil Diaconu  plusează: „…este posibil ca ele să fie cartea în manuscris, cartea de la 20 de ani a poetului”.

La 32 de ani ai lui Eminescu (februarie 1882) vine propunerea lui Maiorescu de a scoate o carte de poezii, propunere pe care o acceptă.  Crede Virgil Diaconu: „Poate că tocmai maturitatea de acum l-a determinat pe Eminescu să nu îşi publice manuscrisul din tinereţe, evident depăşit, ci să accepte propunerea pe care i-o făcea Titu Maiorescu”.

Cum cartea de poezie  este altceva decât totalitatea poemelor unui autor, Virgil Diaconu consideră că ceea ce  pune poetul într-o carte  trebuie să stea sub auspiciile unor norme estetice: 1. a unităţii de viziune; 2. a unităţii de expresie; 3. a unităţii muzicale; 4. a unităţii lirice; 5. a unităţii stilistice. Din această perspectivă, cum alţii au alcătuit cuprinsul unor cărţi semnate Eminescu, e şi normal ca cele cinci norme estetice  să concorde cu „gustul” alcătuitorului (Maiorescu, Scurtu, Buşulenga, Mircea Ciobanu etc.) şi să fie, adesea, inegale. O problemă care se pune este dacă Eminescu avea conştiinţă estetică. Citind atent opera eminesciană (cele 17 volume), Virgil Diaconu extrage câteva notaţii care dovedesc faptul că poetul avea totuşi un set de criterii estetice „destul  de puternice cu privire la arta ce l-a consacrat ca poet”: 1. fantezia creatoare („care lucrează cu simţiri, pasiuni şi închipuiri”); 2. reflecţiunea (gândirea); 3. originalitatea operei; 4. universalitatea operei; 5. transformarea estetică a lumii, vieţii şi pasiunilor etc.  Concluzia pe care vrea să ne-o impună (pe drept) Virgil Diaconu este: 1. „Dacă prin cele câteva criterii estetice semnalate, care sunt, în fond, treceri în concept ale harului său poetic, Eminescu putea evalua corect propria poezie şi poezia altora, este de presupus că  pe aceleaşi criterii şi-ar fi construit şi CARTEA sau CĂRŢILE de poezie”; 2. „Avem, aşadar, motive să credem că, dacă poetul şi-ar fi întocmit „LUMINĂ DE LUNĂ” (iată numele cărţii lui Eminescu!), el ar fi îndepărtat poeziile minore pe care le găsim acum în cărţile întocmite de diverşi „autori” – critici, istorici literari sau „iubitori de Eminescu”.

Privind volumul propus de Maiorescu, dintr-o scrisoare către Veronica Micle, Virgil Diaconu poate  conchide:  1. „poetul recunoaşte că Maiorescu are iniţiativa privind ediţia princeps”; 2.      „este de acord cu iniţiativa criticului de a-i edita versurile”; 3. „îşi recunoaşte greşelile de ritm şi de rimă, nonsensurile şi cuvintele stranii (nepotrivite contextului); 4. „nu îşi face nici un fel de probleme în ceea ce priveşte construcţia cărţii”.

Privind ordinea poeziilor în Ediţia princeps, Virgil Diaconu vine cu două puncte de vedere expuse de doi exegeţi cunoscuţi: 1.Nicolae Georgescu – „autorul arhitecturii ediţiei princeps este Eminescu”; 2. Petru Creţia – „organizarea ediţiei princeps  este opera exclusivă a lui Maiorescu”.  După cum se poate observa, avem două aserţiuni diferite, Virgil Diaconu înclinând sensibil către cea de-a doua. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Gest rar în județul Botoșani: Viorel Nichiteanu și-a vândut firma NICVITIB și le-a cumpărat câte o mașină tuturor angajaților cu care a lucrat

Publicat

Publicitate

Un gest mai puțin întâlnit în mediul de afaceri din județul Botoșani vine din partea lui Viorel Nichiteanu, primarul comunei Rădăuți-Prut, care a decis să se retragă din compania pe care a construit-o timp de aproape trei decenii.

Acesta și-a vândut acțiunile de la NICVITIB SRL, firmă cu sediul în Miorcani, iar înainte de a preda complet activitatea a făcut un cadou neașteptat oamenilor cu care a lucrat ani la rând: nouă mașini, câte una pentru fiecare angajat, fiecare ce marcă și-a dorit.

NICVITIB SRL are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor oleaginoase, iar de-a lungul timpului a fost considerată una dintre cele mai solide companii din zona de nord a județului Botoșani, gestionând sute de hectare de teren și obținând profituri consistente.

În aceste zile, întreaga activitate a fost preluată de un partener german, după ce Viorel Nichiteanu a decis să-și vândă pachetul de acțiuni. Înainte de plecare, edilul a spus că a vrut să lase în urmă un semn clar de recunoștință pentru echipa care i-a fost alături în toți acești ani.

„Am stat și m-am gândit mult cum aș putea să-i răsplătesc pe toți acești oameni care au fost atât de aproape și de dedicați alături de mine în toți acești ani. Mi-au fost alături și la bine și la greu, și când am obținut rezultate frumoase, dar și când am avut tragedii în familie. Măcar atât să fac pentru ei”, a transmis Viorel Nichiteanu, care a mai precizat că angajații vor rămâne pe mai departe în firmă.

Totodată, acesta a precizat că după retragerea din firmă își dorește să se implice mai mult în zona socială și să contribuie, din resurse proprii, la proiecte care să sprijine comunitatea.

Publicitate

„Voi încerca ca după predarea acțiunilor de la NICVITIB SRL să mă implic mai mult în acțiuni sociale, să fac acțiuni de ajutorare pentru bătrâni, și să sprijin elevii din școli chiar din proprii bani. Sănătate să fie la toată lumea”, a mai spus acesta.

Povestea retragerii din afaceri și gestul făcut față de angajați rămân, pentru mulți, un exemplu de respect și loialitate într-o perioadă în care astfel de momente sunt tot mai rare.

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de ceață prelungit în județul Botoșani, până la ora 15:00: Vizibilitate sub 200 de metri, izolat sub 50

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou Cod galben de ceață pentru o parte din județul Botoșani, avertizarea fiind valabilă până la ora 15:00. Autoritățile atrag atenția că fenomenul poate reduce semnificativ vizibilitatea pe șosele și poate crea condiții periculoase de deplasare, atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni.

Potrivit atenționării, pe drumurile din Dorohoi, Vorona, Hudești, Corni, Mihai Eminescu, Frumușica, Suharău, Tudora, Vlădeni, Cristești, Curtești, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Coșula, Pomârla, Roma, Darabani, Mihăileni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Brăești, Concești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea, vizibilitatea va scădea sub 200 de metri, iar izolat poate coborî chiar sub 50 de metri.

În funcție de condițiile locale, ceața poate favoriza formarea de ghețuș, polei sau chiciură, ceea ce poate transforma carosabilul într-o zonă cu risc ridicat, mai ales pe porțiunile umbrite și pe drumurile secundare.

În acest context, autoritățile le recomandă conducătorilor auto să circule cu prudență, să reducă viteza, să folosească sistemele de iluminare, să păstreze distanța regulamentară între autovehicule și să evite manevrele riscante. Pietonii sunt sfătuiți să fie atenți la suprafețele alunecoase, pentru a evita accidentările.

Pompierii militari anunță că sunt la datorie 24 de ore din 24, pregătiți să intervină rapid și să sprijine populația în orice situație de urgență.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Vitezomanii, în vizorul polițiștilor rutieri: 7 permise reținute și amenzi de peste 15.000 de lei în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Polițiștii rutieri botoșăneni au desfășurat o acțiune amplă pentru combaterea principalelor cauze generatoare de accidente, cu accent pe depășirea limitelor legale de viteză. Acțiunea a avut loc la data de 24 ianuarie 2026 și a fost organizată de polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani, pe raza întregului județ.

În urma controalelor din trafic, oamenii legii au constatat mai multe nereguli și au aplicat 13 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 15.000 de lei. Cele mai multe dintre acestea, respectiv 11 sancțiuni, au fost date pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

Pe lângă amenzi, polițiștii au luat și măsuri complementare, fiind reținute 7 permise de conducere, ca urmare a abaterilor constatate.

Polițiștii rutieri reamintesc faptul că viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de drum rămâne una dintre principalele cauze ale accidentelor grave și îi îndeamnă pe conducătorii auto să circule responsabil, pentru siguranța lor și a celorlalți participanți la trafic.

Citeste mai mult

Eveniment

Razia de noapte a polițiștilor în municipiul Botoșani: Permise reținute, amenzi de 8.000 de lei și substanțe psihoactive găsite

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni au organizat, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2026, o acțiune amplă în municipiul Botoșani, vizând prevenirea și combaterea faptelor de natură penală și contravențională. Activitățile au fost desfășurate de polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani, împreună cu alte subunități de profil.

În cadrul acțiunii, au fost legitimate aproximativ 140 de persoane și au fost verificate 54 de autoturisme aflate în trafic. În urma neregulilor constatate, polițiștii au aplicat 14 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 8.000 de lei.

Totodată, oamenii legii au reținut 5 permise de conducere, dintre care două pentru conducere agresivă, una dintre abaterile care pun în pericol siguranța rutieră și pot genera incidente grave în trafic.

Pe lângă verificările din trafic, polițiștii au aplicat și o sancțiune pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 54/2012 privind desfășurarea activităților de picnic.

Substanțe psihoactive identificate la trei tineri din municipiu

De asemenea, în cadrul aceleiași acțiuni, polițiștii au identificat, pe diferite străzi din municipiul Botoșani, în intervalul orar 18:00 – 23:00, trei tineri, cu vârste cuprinse între 21 și 23 de ani, din municipiul Botoșani, care aveau asupra lor substanțe psihoactive.

În urma controlului corporal efectuat, polițiștii au descoperit mai multe substanțe susceptibile a avea efect psihoactiv. În cauză, cercetările sunt în desfășurare pentru stabilirea naturii exacte a acestora, urmând ca, în funcție de rezultatele analizelor, să fie dispuse măsurile legale.

Publicitate

Acțiunea a beneficiat de sprijinul luptătorilor din cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale și al jandarmilor, scopul principal fiind creșterea siguranței publice și descurajarea comportamentelor care pot conduce la evenimente nedorite.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending