Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (268)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267)

Capitolul al III-lea, intitulat „Critica poeziei”, începe cu Eminescu şi opera sa care a fost aşezată de posteritate în 17 volume de „Opere”. Precizează Virgil Diaconu: „De-a lungul scurtei sale vieţi, Eminescu a fost într-o imensă şi diversă emisie spirituală. El a scris mii şi mii de pagini: poeme în mai multe variante sau doar „note” pentru viitoare poeme; proze terminate sau fragmente de proză; articole de ziar, traduceri din operele unor poeţi sau filosofi străini, note de jurnal, scrisori terminate sau doar proiecte de scrisori; însemnări de lectură şi note de curs din anii „studenţiei”, din cele mai variate domenii – biologie, fizică, matematică, economie, geografie, anatomie, istorie, fiziologie, astronomie, sociologie, etnografie, lingvistică, drept, estetică, literatură -, idei duse până la capăt sau întrerupte etc.”

Publicitate

Abordând opera eminesciană din cele 17 volume, Virgil Diaconu descoperă cinci proiecte literare gândite de Mihai Eminescu: 1. un studiu de cultură („ce urma să fie finalizat ca roman pentru care scrisese câteva pagini”); 2. o dramă epică („pentru care n-a scris nici un şir”); 3. un volum de publicistică („articole din ziar revăzute, cu o prefaţă despre xenofobia la români”); 4. un volum de metafizică („încercări de metafizică idealistă a raporturilor constante în mişcarea eternă”); 5. un volum de poezie (Eminescu l-ar fi intitulat „Lumină de lună”).

Aceste proiecte n-au fost realizate niciodată ca opere-cărţi gândite şi alcătuite de Eminescu.

Totuşi, crede Virgil Diaconu, Eminescu, la 20 de ani,  şi-ar fi conceput un posibil volum de versuri atât timp cât printre manuscrisele sale  au fost identificate două caiete legate între ele: „Caietul Elena” şi „Caietul vienez” (sau „Caietul Marta”)  care cuprindeau poeme scrise în perioada 1866 – 1870. Cele două caiete îl obligă pe eseist la a se întreba: „Este oare posibil ca aceste caiete să fi fost chiar un volum, aşadar prima carte în manuscris a poetului?” Deşi nicăieri criticii şi exegeţii  nu confirmă  acest lucru, Virgil Diaconu  plusează: „…este posibil ca ele să fie cartea în manuscris, cartea de la 20 de ani a poetului”.

La 32 de ani ai lui Eminescu (februarie 1882) vine propunerea lui Maiorescu de a scoate o carte de poezii, propunere pe care o acceptă.  Crede Virgil Diaconu: „Poate că tocmai maturitatea de acum l-a determinat pe Eminescu să nu îşi publice manuscrisul din tinereţe, evident depăşit, ci să accepte propunerea pe care i-o făcea Titu Maiorescu”.

Cum cartea de poezie  este altceva decât totalitatea poemelor unui autor, Virgil Diaconu consideră că ceea ce  pune poetul într-o carte  trebuie să stea sub auspiciile unor norme estetice: 1. a unităţii de viziune; 2. a unităţii de expresie; 3. a unităţii muzicale; 4. a unităţii lirice; 5. a unităţii stilistice. Din această perspectivă, cum alţii au alcătuit cuprinsul unor cărţi semnate Eminescu, e şi normal ca cele cinci norme estetice  să concorde cu „gustul” alcătuitorului (Maiorescu, Scurtu, Buşulenga, Mircea Ciobanu etc.) şi să fie, adesea, inegale. O problemă care se pune este dacă Eminescu avea conştiinţă estetică. Citind atent opera eminesciană (cele 17 volume), Virgil Diaconu extrage câteva notaţii care dovedesc faptul că poetul avea totuşi un set de criterii estetice „destul  de puternice cu privire la arta ce l-a consacrat ca poet”: 1. fantezia creatoare („care lucrează cu simţiri, pasiuni şi închipuiri”); 2. reflecţiunea (gândirea); 3. originalitatea operei; 4. universalitatea operei; 5. transformarea estetică a lumii, vieţii şi pasiunilor etc.  Concluzia pe care vrea să ne-o impună (pe drept) Virgil Diaconu este: 1. „Dacă prin cele câteva criterii estetice semnalate, care sunt, în fond, treceri în concept ale harului său poetic, Eminescu putea evalua corect propria poezie şi poezia altora, este de presupus că  pe aceleaşi criterii şi-ar fi construit şi CARTEA sau CĂRŢILE de poezie”; 2. „Avem, aşadar, motive să credem că, dacă poetul şi-ar fi întocmit „LUMINĂ DE LUNĂ” (iată numele cărţii lui Eminescu!), el ar fi îndepărtat poeziile minore pe care le găsim acum în cărţile întocmite de diverşi „autori” – critici, istorici literari sau „iubitori de Eminescu”.

Privind volumul propus de Maiorescu, dintr-o scrisoare către Veronica Micle, Virgil Diaconu poate  conchide:  1. „poetul recunoaşte că Maiorescu are iniţiativa privind ediţia princeps”; 2.      „este de acord cu iniţiativa criticului de a-i edita versurile”; 3. „îşi recunoaşte greşelile de ritm şi de rimă, nonsensurile şi cuvintele stranii (nepotrivite contextului); 4. „nu îşi face nici un fel de probleme în ceea ce priveşte construcţia cărţii”.

Privind ordinea poeziilor în Ediţia princeps, Virgil Diaconu vine cu două puncte de vedere expuse de doi exegeţi cunoscuţi: 1.Nicolae Georgescu – „autorul arhitecturii ediţiei princeps este Eminescu”; 2. Petru Creţia – „organizarea ediţiei princeps  este opera exclusivă a lui Maiorescu”.  După cum se poate observa, avem două aserţiuni diferite, Virgil Diaconu înclinând sensibil către cea de-a doua. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Memorialul Ipotești: „Eminescu – postbiografii”, ediția a IV-a

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a inițiat în acest an un proiect de discuții pe marginea biografiilor romanțate ale lui Mihai Eminescu. Prima dezbatere, organizată în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I” Rădăuți și Cercul Profesorilor de Limba și literatura română-zona Rădăuți, a avut loc în data de 4 aprilie 2025.

La această primă ediție, moderată de Mircea A. Diaconu, s-a discutat pe marginea romanelor „Mite” (1934) și „Bălăuca” (1935), autor Eugen Lovinescu, care îl au ca personaje centrale pe Eminecu, Veronica Micle și Mite Kremnitz.

Pe 23 mai, la a doua ediție, în cadrul Seminarului Eminescu, Daniela Petroșel a moderat discuția cu autorul cărții „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și sfârșit” (Nemira, 2022), Florin Chirculescu.

La a treia ediție, pe 28 iunie, la a III-a ediție, organizată în cadrul Școlii doctorale de vară, a avut loc un dialog cu scriitoarea Florina Ilis, pornind de la volumul „Viețile paralele” (Editura Polirom, 2012), moderat de Lucia Țurcanu și Ala Sainenco.

A IV-a ediție a proiectului, organizată în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, va avea loc pe 28 noiembrie, începând cu ora 11:00, și își propune ca temă „Romanul lui Eminescu” de Cezar Petrescu, în moderarea lui Mircea A. Diaconu.

Discuțiile vor avea loc la sediul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani.

Publicitate

Invităm profesorii de limba și literatura română, dar și pe toți cei interesați de subiect, să ni se alăture.

Citeste mai mult

Eveniment

Trei persoane din Vârfu Câmpului, cercetate pentru trafic de droguri de risc

Publicat

Publicitate

*PERSOANE CERCETATE PENTRU TRAFIC DE DROGURI DE RISC*

 

Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Botoșani și cei ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Botoșani, au documentat activitatea infracțională a mai multor persoane, cu vârste între 20 și 49 de ani, cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de risc și complicitate la trafic de droguri de risc.

 

La data de 21 noiembrie 2025, trei persoane au fost prinse în flagrant delict, în localitatea Vârfu Câmpului, din județul Botoșani, în timp ce ar fi transportat trei trolere în care s-ar fi aflat aproximativ 31 de kilograme de canabis. Această cantitate de drog de risc destinată comercializării ar fi fost ridicată anterior de persoanele cercetate de la un punct de lucru al unei societății de transport internațional.

 

Publicitate

Din materialul probator administrat a reieșit că, o altă persoană, de 49 de ani, destinatarul substanțelor interzise, s-ar fi aflat în zona de preluare a genților ce ar fi conținut drogul de risc și ar fi supravegheat transportul, din autoturismul său, până la momentul intervenției polițiștilor, când ar fi reușit să fugă și pentru scurt timp să se sustragă urmăririi penale.

 

La data de 21, respectiv 23 noiembrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Botoșani au dispus reținerea persoanelor cercetate.

 

Astăzi, 24 noiembrie, procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoșani urmează să sesizeze instanța cu propunere de arestare preventivă a persoanei reținute ieri, în timp ce, la data de 22 noiembrie 2025, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Botoșani a dispus arestarea preventivă a două dintre persoanele reținute și măsura controlului judiciar față de o alta.

 

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalității organizate Alba-Iulia și Târgu Mureș, serviciilor de combatere a criminalității organizate Covasna, Bistrița-Năsăud și Satu Mare, Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani – Serviciul Criminalistic, Secției de Poliție Rurală 5 Mihăileni, Inspectoratului de Poliție Județean Suceava – Serviciul pentru Acțiuni Speciale, al jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani și al polițiștilor de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației – Sectorul Poliției de Frontieră Petea.

 

Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Citeste mai mult

Eveniment

Contrabandă cu țigări, surprinsă de jandarmi în piața din Dorohoi

Publicat

Publicitate

În dimineața zilei de duminică, 23 noiembrie, un bărbat a fost depistat de un echipaj de jandarmerie în zona Pieței Centrale din municipiul Dorohoi, în timp ce se pregătea să comercializeze 190 de pachete de țigări de proveniență extracomunitară.
Bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 20000 de lei, iar țigările au fost confiscate, conform prevederilor Codului Fiscal.
Misiunile Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani pe linia combaterii comerțului ilegal cu produse accizabile sunt executate periodic în piețele agroalimentare de pe raza județului, acesta fiind unul dintre obiectivele de acțiune ale inspectoratului în anul 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Pompierii au salvat o bovină dintr-o groapă de doi metri, la Ștefănești

Publicat

Publicitate

Rămasă captivă într-un cămin de apă din beton, aflat într-o gospodărie din orașul Ștefănești, o bovină a fost salvată de pompierii militari.

 

Animalul a căzut în groapa adâncă de aproximativ doi metri după ce capacul care o acoperea a cedat. Proprietarul a încercat să o scoată, însă eforturile sale au fost zadarnice.

 

Chemați în ajutor, pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești au ajuns în cel mai scurt timp la fața locului, cu o autospecială de stingere și accesorii specifice.

 

Publicitate

Pentru a o salva, aceștia au săpat în jurul căminului, au spart unul dintre pereții de beton și au amenajat o rampă care să permită eliberarea animalului. Din fericire, bovina a fost scoasă nevătămată.

 

Intervenția, care s-a încheiat cu puțin timp în urmă, a durat mai puțin de o oră.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending