Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (242)

Publicat

acum 10 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Reţinute de Ana Corina Săcrieru din gândirea lui Simion Mehedinţi (vezi „Lumina de Duminică” din 3 decembrie 2017):  1. „Neamul care nu e unit e pierdut”; 2. „ Nu malurile produc apa unui fluviu, ci ele o îndreaptă numai, şi o ţin strânsă în matcă”; 3. „Să aprindem focul şi atunci nebunii şi turbaţii n-au decât să întindă mâna dacă le place”; 4. „Valori politice trebuie să fie numai sufletele de elită în care se vede lămurit semnul neamului, firea original-românească”; 5. „Pentru o înţelegere a neamului românesc îţi trebuie o sinceră dorinţă de a înţelege, o sfântă spaimă de neadevăr şi o trăire împreună”; 6. „Satul este unitatea de măsură a vieţii neamului”; 7. „Dacă e vorba de o înţelegere dreaptă, adică ortodoxă, a învăţăturii lui Iisus, să fie bine ştiut că noi românii nu ne vom despărţi în veci de felul cum au înţeles-o părinţii şi străbunii noştri”; 

Scriitorul Adrian Lesenciuc, coordonatorul revistei literare „Libris” de la Braşov, despre satul românesc ( vezi „Lumina literară şi artistică” nr.  9 din 2017), într-un interviu acordat Danielei Şontică: „Realitatea satului românesc s-a schimbat dramatic. Trebuie să constatăm acest lucru, dar nu trebuie să ne întristăm. Nu putem fi, cum afirma Noica în urmă cu peste 70 de ani, „eternii ţărani ai istoriei”. Dar de abia de aici trebuie să conştientizăm miracolul pe cale să se producă: pentru a avea identitate culturală, trebuie să înţelegem şi să interiorizăm faptul că „veşnicia s-a născut la sat”. Ea de acolo vine.  Odată transformat satul, cu tot ce a închegat el, cu tot ce a cuprins în el şi poartă numele de transfer cultural, nu mai putem avea speranţa la o a doua naştere a veşniciei, dar putem avea speranţa a ne raporta mereu la veşnicia ce ne-a fost dată şi de la care nu ne putem îndepărta. Din satul veşniciei blagiene am purces. Nu întoarcerea la realităţile acelui sat e importantă, ci păstrarea vie a memoriei lui.  Asta înseamnă cultură. Chiar dacă realitatea sătească actuală se îndepărtează de veşnicie, nu trebuie să le cerem actualilor locuitori ai satului să rămână ţăranii la care s-a gândit Lucian Blaga în 5 iunie 1937, în discursul de recepţie în Academia Română, intitulat „Elogiul satului românesc”. Dar trebuie să ne administrăm veşnicia moştenită pentru a avea identitate”;

Victor Tănasă îmi trimite recenta sa carte de poezii intitulată „Melancolii juvenile” (Editura „Verban”, Craiova, 2017). Nici mai multe, nici mai puţine decât 37 de poeme, toate sunt  rezultatul unui gust specific simboliştilor rafinaţi ce-şi duc şi azi existenţa, făcând media între spleen şi dor. Reţin câteva versuri: 1. „Râsul meu se lovea de dinţii / Din gură şi căpăta sonorităţi / De ferăstrău”; 2. „Îmi zâmbeşte cu amărăciune / Singurătatea”; 3. „Ca un naiv ce sunt / Am crezut că o să mă întrebi / Cât de mare e Universul”; 4. „Şomerii îşi macină idealurile / La râşniţe automate”; 5. „E o eroare să spui / Că viaţa începe la naştere / Şi se termină în moarte”; 6. „Dacă ar fi după mine / Aş lăsa poeţii să-şi urle durerile”; 7. „Pe nesimţite / Am devenit un măr”; 8. „Sufăr de tristeţea / cărţilor rămase nedeschise”;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 721 din 2017, explicând ce a însemnat post-comunismul pentru România: „În sfârşit, ceea ce se pare că încă nu înţelegem  suficient de bine este că, pentru România, post-comunismul a însemnat simultan trecerea la o societate post-ţărănească şi mai ales la una post-modernă.  Ceea ce numim, mimetic, millennials, nu sunt doar o nouă generaţie, ci o nouă lume, un alt soi de omenire. Din punct de vedere „antropologic”, ca să spun aşa, aceasta implică din partea cuiva format în altă lume (şi nu mă refer aici la comunism, ci la modernitatea europeană de vreo două secole încoace) o familiarizare cu noua brave new world, o „observaţie participativă” îndelungată printre membrii acestei lumi. Or, asta o faci sau nu o faci. Dacă o faci, o faci corect, adică participativ şi integral; dacă n-o faci, te retragi pe margini şi o observi din afară”; 

Publicitate

În  „ Ziarul Lumina” din 15 decembrie 2017,  este reluat sub titlul „Pelerinajul Regelui Mihai I la Văratic şi Neamţ”, un fragment din volumul „Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga) – Chipuri de lumină la Văratic – convorbiri cu Fabian Anton”. Reţin din acest fragment: „M. Sa a mers apoi la Şcoala Nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămaşi din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos („pe lângă plopii fără soţ adesea am trecut…”) în timp ce făcea vizite lui Creangă şi Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de şcoală”.  În acest context, întreb: Unde, până la urmă, a localizat istoria literară aceşti plopi? Eu îi ştiam undeva, pe la Iaşi;

 Primesc „Dicţionarul intercultural al revistei „Orizont literar contemporan”  (Editura „Pim”, Iaşi, 2017), autor Daniel Dragomirescu. Pentru amatorii de statistici şi de măsurare a gradului de interculturalitate, am inventariat un număr de 233 de colaboratori ai revistei, majoritatea scriitori, din 30 de ţări. Din România şi-au găsit un loc în dicţionar: Ana Blandiana, Cassian Maria Spiridon,  Mihai Cantuniari, Simona Cioculescu, Dan Mircea Cipariu, Theodor Damian, Gheorghe Vulturescu,  Mihaela Albu,  Gabriel Dimisianu, Liviu Georgescu,  Dan Mănucă, Ion Murgeanu,  Teodor Pracsiu, M. N. Rusu, Geo Vasile, Ion Gheorghe Pricop,  Ioana Apetrei, Daniel Bărbulescu,  Iulia Anghel, Cătălin Afrăsinei, Ştefan Ciobanu, Leonard Ciureanu,  Bianca Dan,  Radu Ioan Dimăncescu,  Roxana Doncu, Micaela Alexandra Georgescu, Gheorghe Glodeanu,  Radu Igna, Daniel Ioniţă, Elisabeta Isanos, Vasile Leschian, Monica Manolachi, Dan Colan munteanu, Constantin Virgil Negoiţă, Felix Nicolau, Vlad Oncescu, Vasile Popa, Tatiana Rădulescu, Mircea Sîndulescu, Elena Ţăpean şi Daniel Dragomirescu. Din Republica Moldova sun prezenţi Ion Lazu şi Traian Vasilcău.   Pe  ţări  există  următoarea reprezentare: Belgia (1), Nigeria (1),  Republica Dominicană (1), Israel (1), Portugalia (1), Suedia (1), Brazilia (4), Australia (1), Scoţia (2),  Uruguay (9),  Columbia (3), Germania (2), Mexic (3),  Angola (4),  Peru (7), Spania şi Insulele Canare(23), Portugalia (6),  Canada (3), Italia (5), Croaţia (4), Olanda (9), Marea Britanie (20), Finlanda (1), Franţa (10), Argentina (17), Chile (23), Cuba (1), SUA (27), Moldova (2) şi România (41);

Citesc „Agora literară” nr. 34 din 2017, revistă ce apare la Cluj.  Mircea Daroşi reţine o epigramă  a poetului martir Vasile Militaru, una valabilă şi astăzi:

„Triste zile mai duc astăzi

Oamenii-n grădina vieţii,

Trandafirii mor în umbră

Şi se lăfăiesc scaieţii.”

Valeriu Ilica, scriind despre cartea de epigrame, intitulată „Ţepigrame”,  a lui Horea Gană, reţine, cu specificarea că e uşor de recunoscut destinatarul:

„Fetelor le-a-mpărţit dota:

Case, lotul Nana, flota…

Pentru el ţine-n fişete

Tot ce-i mai de preţ: secrete!”

 Din “Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, reţinem poezia “Eminescu şi marea” a lui Ion Haineş: “Poetu-avea un singur dor, / Să-şi doarmă somnul lin, / Pe ţărm, într-un sublim décor, / La Pontul Euxin. // Dorea, pe-ntinsele poteci, / Să lumineze luna, / Să aibă-alături, veci de veci, / A codrului cununa. // Şi numai toamna glas să dea / Tristeţii-nseninate, / Izvoarele care-or cădea / Să amintească toate // Că nu va fi nicicând pribeag / Şi că-n eternitate / L-or pomeni cu toţi cu drag, / Iar vara, pe-nserate, // Când de pe ţărm va străjui / Întinsurile-albastre / Statuia lui va-nsufleţi / În inimile noastre // Şi-nfioraţi, vom recita / Poemele pe maluri / Când umbra lui s-o proiecta / În ape, valuri-valuri.”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Femeie găsită inconștientă pe trotuar în Botoșani, salvată de polițiștii locali și un echipaj medical

Publicat

acum 2 ore

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

O femeie în vârstă de aproximativ 60 de ani a fost găsită căzută pe trotuar, fără reacție, în zona intersecției dintre Calea Națională și strada Gării. Incidentul a fost semnalat printr-un apel telefonic primit ieri seară de ofițerul de serviciu al Poliției Locale a Municipiului Botoșani.

În urma sesizării, un echipaj al Poliției Locale s-a deplasat de urgență la fața locului, unde a găsit femeia într-o stare de inconștiență, fără a răspunde la stimuli.

Dată fiind gravitatea situației, polițiștii locali au sunat imediat la numărul unic de urgență 112 pentru a solicita intervenția unui echipaj medical.

La scurt timp, o ambulanță a ajuns la locul incidentului, iar echipa de intervenție a preluat femeia, transportând-o la Unitatea de Primiri Urgențe pentru investigații și îngrijiri medicale. Nu se cunosc detalii cauzele care au dus la prăbușirea acesteia pe trotuar.

Autoritățile locale fac apel la cetățeni să reacționeze prompt în astfel de situații, subliniind importanța apelului la 112 în momente critice.

„Câteva minute fără îngrijiri medicale de specialitate pot face diferența dintre viață și moarte. Îndemnăm toți locuitorii orașului să nu ignore astfel de cazuri și să anunțe de urgență serviciile de intervenție”, au transmis reprezentanții Poliției Locale Botoșani.

Publicitate

Poliția Locală a mai adăugat că continuă să monitorizeze zonele publice și să intervină în situațiile care necesită sprijin pentru cetățeni, asigurând astfel siguranța comunității.

Citeste mai mult

Eveniment

În perioada 4-10 martie 2025: Exerciții aeriene și zboruri supersonice cu aeronave F-16 în toată România

Publicat

acum 2 ore

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Forțele Aeriene Române anunță că, în perioada 4-10 martie 2025, vor desfășura zboruri de antrenament pe întreg teritoriul țării, utilizând aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon.

Antrenamentele vor include zboruri la înălțimi mici, precum și manevre supersonice, desfășurate cu respectarea strictă a măsurilor de siguranță aeriană și de reducere a impactului fonic asupra populației civile.

Exerciții aeriene în toată România, timp de o săptămână

Aceste antrenamente fac parte dintr-un program de pregătire continuă a Forțelor Aeriene Române, având ca scop îmbunătățirea capacității de reacție a personalului aeronautic în orice situație. Exercițiile sunt esențiale pentru menținerea nivelului ridicat de operativitate al piloților și pentru perfecționarea tehnicilor de zbor în condiții variate.

„Aeronave ale Forțelor Aeriene Române vor executa, în perioada 04.03-10.03.2025, zboruri de antrenament la înălțimi mici precum și zboruri în regim supersonic cu aeronave F-16 Fighting Falcon, pe întreg teritoriul țării, cu luarea tuturor măsurilor de siguranţă aeriană şi reducere a impactului fonic asupra populaţiei civile.

Aceste exerciţii au scopul de a contribui la îmbunătăţirea capacităţii de reacţie a personalului aeronautic în orice situaţie”, se arată într-un comunicat al Forțelor Aeriene Române.

Locuitorii din diverse regiuni ale țării sunt sfătuiți să nu se alarmeze la auzul zgomotelor puternice produse de aceste manevre aeriene, deoarece acestea fac parte dintr-un program de antrenament planificat, menit să întărească capacitatea de apărare a României și să asigure o pregătire optimă a piloților militari.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Amendă de 5.000 de lei aplicată de polițiștii locali din Botoșani pentru un AUTOMAT cu produse ce conțin nicotină

Publicat

acum 2 ore

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Un automat de vânzare a produselor care conțin nicotină a fost descoperit pe bulevardul George Enescu din municipiul Botoșani, în cadrul unei acțiuni de verificare și control desfășurate de polițiștii locali de la Botoșani.

Polițiștii au transmis într-un comunicart că, conform legislației în vigoare, comercializarea acestor produse prin automate este interzisă, astfel că agentul economic responsabil a fost sancționat cu o amendă de 5.000 de lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Poliția Locală reamintește că legea interzice vânzarea prin automate a tuturor categoriilor de produse care conțin tutun, inclusiv țigarete electronice, dispozitive electronice pentru încălzirea tutunului, flacoane de reumplere, pliculețe cu nicotină pentru uz oral și alte produse destinate inhalării fără ardere.

Polițiștii continuă acțiunile de verificare pentru a preveni astfel de practici și pentru a asigura respectarea reglementărilor în domeniul comercializării produselor din tutun.

Citeste mai mult

Eveniment

Când va avea loc ECHINOCȚIUL de primăvară 2025: Începutul primăverii astronomice și momentul în care ziua este egală cu noaptea

Publicat

acum 2 ore

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Echinocțiul de primăvară din 2025 marchează începutul oficial al primăverii astronomice și reprezintă un moment important în ciclul natural al Pământului. Acest fenomen astronomic are un impact semnificativ asupra mediului înconjurător, determinând schimbări în natură, cum ar fi creșterea temperaturilor, înmugurirea plantelor și revenirea păsărilor migratoare, relatează alba24.ro.

Acesta va avea loc pe 20 martie, la ora 10:02 (ora României), când durata zilei va fi egală cu cea a nopții, datorită poziției Soarelui exact pe ecuatorul ceresc. Echinocțiul de primăvară este marcat prin diverse tradiții și sărbători în întreaga lume, fiind un simbol al reînnoirii și echilibrului. În multe culturi, acest moment este asociat cu începutul unui nou ciclu de viață, fiind celebrat prin festivaluri, ritualuri și obiceiuri care reflectă trecerea de la iarnă la sezonul cald.

Echinocțiul de primăvară este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică.

Acest fenomen are loc de două ori pe an:

  • Echinocțiul de primăvară (în fiecare an în jurul datei de 20 martie)
  • Echinocțiul de toamnă (în jurul datei de 22-23 septembrie)

În ziua echinocțiului, durata zilei este aproape egală cu cea a nopții peste tot pe glob, de unde și denumirea sa, derivată din limba latină („aequus” – „egal” și „nox” – „noapte”).

Schimbările pe care le aduce echinocțiul de primăvară

După echinocțiul de primăvară, în emisfera nordică:

Publicitate
  • Zilele devin mai lungi, iar nopțile mai scurte, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de vară (21 iunie).
  • Temperaturile cresc treptat, semnalând trecerea de la iarnă la un climat mai cald.
  • Natură revine la viață, copacii înverzesc, florile încep să înflorească, iar păsările migratoare revin din regiunile calde.

În schimb, în emisfera sudică, echinocțiul de primăvară din nord coincide cu începutul toamnei astronomice.

Echinocțiul de primăvară 2025. Tradiții, superstiții

La echinocțiul de primăvară începe noul an agrar. Pe vremuri, copiii ”băteau” pământul cu bețe, pentru a alunga frigul.

Intră frig şi ieşi căldură

Să se facă vreme bună

Pe la noi pe bătătură

În unele zone, copii și tinerii se strângeau în grupuri și împodobeau cu flori o creangă de copac. Apoi colindau în casele gospodarilor și primeau în schimb o floare, bani, ouă sau cadouri.

Fetele purtau în păr florile primite.

Mai exista obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, pentru a alunga iarna.

Se spune că în această zi nu este bine să te cerți. Altfel, vei strica armonia și liniștea așteptate.

De asemenea, ar fi bine să acorzi o atenție mai bună plantelor și, mai ales, să nu le faci rău. Altfel, se spune că răul se poate întoarce împotriva ta.

Curiozități despre echinocțiul de primăvară

Efectul Coriolis și rotația Pământului – În ziua echinocțiului, axa Pământului creează un echilibru perfect între lumină și întuneric.

Oul care stă în echilibru – Există o credință populară conform căreia, în ziua echinocțiului, un ou poate fi echilibrat pe vârf datorită alinierii speciale a Soarelui.

Deși este o idee fascinantă, acest lucru este posibil în orice zi a anului, cu suficientă răbdare.

Echinocțiul și piramidele – În timpul echinocțiului de primăvară, la piramida mayașă El Castillo din Chichén Itzá (Mexic), lumina Soarelui creează o iluzie optică spectaculoasă: o umbră în formă de șarpe care pare să coboare pe trepte.

Echinocțiul de primăvară 2025: Semnificații

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.

În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii, potrivit Agerpres.

Tradiţiile spirituale afirmă că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

  • echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia
  • solstiţiul de vară apogeul
  • echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie
  • solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending