O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

BOTOȘĂNENI ÎN „TRIBUNA„ nr. 552 (1 – 15 septembrie 2025)

Alexandru Sfârlea; „Lui Doamne-Doamne îi place poetul Sociu”. Autorul se referă la volumul botoșăneanului Dan Sociu, „Dulce și ieftin” (Editura „Polirom”, Iași, 2025). Bun cunoscător al operei lui Dan Sociu, Alexandru Sfârlea inventează pentru poezia botoșăneanului conceptul de SOCIULEZIE: „licențiozități”, „opinteli poeticești egocentriste”, „și-o trage cu una”, „ce câcat mai mănânci” etc. Reținem finalul: „O oarecare adiere de lirism sec, epurat de licențiozități și aglomerări de cuvinte care par a se opinti să sugereze ceva, putem identifica, totuși, utilizând și de o parcimonioasă indulgență, drept pentru care voi cita poezia de la pagina 62, din care mie mi-au trezit interesul intempestiv și irepresibil ultimile două versuri, de parcă un capac de coșciug m-ar fi izbit în moalele capului, infailibilizat de lipsa aparentă de consecințe: „Și unii mor ca niște eroi / alții mor ca niște câini”.

Virgil Diaconu publică primul serial din „Criza criticii literare eminesciene”. Eseul face parte din volumul „Arta poeziei lui Eminescu”, aflat în lucru. Virgil Diaconu pleacă în demersul său de la idea că „pentru a înțelege mai bine poezia lui Mihai Eminescu apelăm uneori la critica literară, pentru că ea este „știința” capabilă să ne lămurească asupra literaturii, așadar a înțelesurilor și valorii operei literare a unui scriitor sau altuia, și chiar asupra artei poetice sau a conceptului literaturii generaționiste și curentiste (literature curentelor literare), a genurilor literare ori a literaturii naționale și universal”.

Eseul se deschide cu Tudor Vianu care spunea că literatura critică dedicatâ poeziei lui Eminescu este „străină de obiectul propriu și esential al criticei literare”. Tudor Vianu afirmă acest aspect în prefața la „Poezia lui Eminescu” (1930) arătând și cauza: „studiile de care a avut parte poetul au stat mai mult sub zodia disciplinei istorice”. Astfel că, privindu-l pe Tudor Vianu, sistematizează Virgil Diaconu: 1) „obiectul analizei sale nu este întreaga poezie a lui Eminescu, ci numai poezia de valoare, selectată din poezia antumă și din poezia postumă”; 2) „Vianu își propune să arate cum lirismul eminescian a ajuns la conștiința originalității lui, eliminând tot ce era strain”; 3) „criticul mai urmărește să afle care sunt temele cele mai representative ale acestui lirism, care sunt tendințele ideale care îl străbat și sentimental de viață care îl însuflețește”.

Un punct de vedere al lui George Călinescu din articolul „Opinii asupra lui Mihai Eminescu” (1931) continuă, spune Virgil Diaconu, cele spuse de Tudor Vianu. Reține autorul acest punct de vedere călinescian: „Noi toți avem sentimentul intim că Eminescu este cel mai mare poet al nostru, nimeni însă n-a dat până acum justificarea critică a acestui sentiment”. Continuă George Călinescu: „Sute de pagini se scriu despre Eminescu, dar lipsește până acum singura pagină care ne trebuie: pagina de critică. Cel mai umil poet contemporan își are studiul său, articolul său critic. Eminescu nu-l are”. Afirmația lui Călinescu este considerată de Virgil Diaconu ca fiind hazardată, Pagini de critică atribuită lui Eminescu existau prin Titu Maiorescu, Vasile G. Morțun, Nerva Hodoș, Ilarie Chendi și chiar Tudor Vianu. Mai mult, pe o coloană întreagă Virgil Diaconu demonstrează că „George Călinescu își contrazice proprioa teorie care afirmă că dintr-un studio critic trebuie să rezulte „certitudinea că Eminescu este un poet mare”.

Trecând la Garabet Ibrăileanu, Virgil Diaconu evidențiază și punctual de vedere al acestuia prin care prezintă modul defectuos în care a fost evaluată, până la el, poezia lui Eminescu: „La început, pe Eminescu nu l-a înțeles nimeni, afară de Maiorescu, dar și el necomplect”. Eseul continuă cu idei/exemple extrase din articolul „G. Călinescu. Viața lui Eminescu” scris de Garabet Ibrăileanu și despre care Virgil Diaconu conchide: „…este, de fapt,un scurt istoric al receptării poeziei lui Eminescu, cel mai bun de până la el, în care critica demonstrează că poezia eminesciană este, în general, evaluată prost de către critica literară , mai precis că ea este deformată, minimalizată, negată sau de-a dreptul ignorată. Se vede astfel că evaluarea poeziei eminesciene depinde întotdeauna de competența sau incompetența estetică a evaluatorilor, așa încât criticii competenți estetic vor evalua corect, în timp ce criticii modești, adică cei lipsiți de gust esthetic, de cultură estetică sau de principii poetice estetice de evaluare, vor evalua poezia lui Eminescu întotdeauna deformat, eronat, fals. Exemplele date de G. Ibrăileanu în acest sens sunt convingătoare”.

Andrei Redinciuc, un tânăr regizor și actor originar din Botoșani, a fost selectat să facă parte din juriul competiției de scurtmetraj al celei de-a 41-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia, unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din Europa.

Festivalul, recunoscut pentru platforma sa de lansare a tinerilor cineaști și pentru selecțiile curajoase, a anunțat recent componența juriului, unde nume mari ale industriei se alătură lui Redinciuc.

Printre aceștia se numără Alice Kharoubi, personalitate asociată ani la rând cu Festivalul de la Cannes și astăzi director de programare la Marché du Film, dar și Michał Edelman, regizor polonez multipremiat, câștigător al Grand Prix la ediția precedentă a WFF.

Prezența botoșăneanului în acest trio confirmă recunoașterea internațională pe care o câștigă treptat noile generații de cineaști români.

Andrei Redinciuc este absolvent al Universității Naționale de Teatru și Film din București și a reușit să își facă un nume prin scurtmetrajul „All That Remains”, distins anul trecut cu premiul pentru cel mai bun film live action la Festivalul de Film de la Varșovia.

În paralel cu activitatea de regizor, Redinciuc are o bogată experiență pe scena de teatru, unde a jucat în peste 20 de spectacole, și este co-fondator al Rabbit Studio. Totodată, coordonează departamentul video și fotografie al SI FESTIVAL, o platformă creativă dedicată artelor vizuale.

În prezent, botoșăneanul lucrează la debutul său în lungmetraj și dezvoltă o serie destinată celui mai mari televiziuni din România.

Pentru tânărul regizor, experiența de jurat la Varșovia înseamnă nu doar o recunoaștere a valorii sale, ci și oportunitatea de a descoperi și susține noi voci cinematografice la nivel internațional.

Competiția de scurtmetraj a festivalului este una dintre cele mai dinamice secțiuni, adunând producții inovatoare din întreaga lume, iar verdictul juriului are greutate pentru carierele tinerilor cineaști.

Cu această ocazie, Botoșaniul se regăsește, prin Andrei Redinciuc, pe harta marilor festivaluri de film europene, într-o perioadă în care creația românească atrage tot mai mult interes la nivel global.

Cosman Dumitru, titular al PUD/ PUZ – „ELABORARE PLAN URBANISTIC ZONAL + RLU pentru extindere si amenajare imobilelor – COMPLEX HOTELIER (C1, C2, C3) inscrise in CF 59104 si amenajare parcare pe teren instris in CF 59176” propus a fi amplasat în municipiul Dorohoi, strada Brazi nr.1 si strada Nicolae Pipirescu, nr.9, județul Botoșani, anunta publicul interesat ca s-a elaborat prima versiune a planului sus-mentionat si s-a notificat Agentia pentru Protectia Mediului Botosani in vederea demararii procedurii de obtinere a avizului de mediu conform HG 1076/2004.

Prima versiune a Planului poate fi consultata la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, b-dul Mihai Eminescu nr. 44, jud. Botosani, in zilele de luni-vineri, intre orele 8,00-16,00.

Observatiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, in termen de 18 zile calendaristice de la data publicarii prezentului anunt.

Românii vor cumpăra în continuare alimente de bază la prețuri mai mici. La inițiativa și presiunea PSD, coaliția de guvernare a decis menținerea plafonării adaosului comercial pentru aceste produse esențiale, o măsură care a protejat puterea de cumpărare a familiilor cu venituri mici și medii. După decizia coaliției, guvernul trebuie să adopte, în regim de urgență, hotărârea prin care această măsură să fie prelungită și după termenul de 1 octombrie.

Această decizie arată clar de ce este important ca PSD să fie la guvernare: pentru că, fără susținerea social-democrată, premierul liberal Ilie Bolojan nu ar fi prelungit plafonarea, iar românii ar fi fost loviți de un nou val de scumpiri.

„PSD a demonstrat că se luptă pentru români și pentru echilibru social. La Botoșani, unde veniturile sunt mai mici decât media națională, plafonarea prețurilor la alimentele de bază este un sprijin vital pentru zeci de mii de familii. PSD va continua să apere puterea de cumpărare a botoșănenilor și a tuturor românilor, prin promovarea unor măsuri economice corecte și printr-o reformă administrativă făcută cu responsabilitate, în beneficiul oamenilor”, a declarat deputatul Marius Budăi, prim-vicepreședintele PSD Botoșani.

Plafonarea adaosului comercial s-a dovedit a fi o măsură corectă și eficientă, care menține prețurile mai mici la alimentele de bază, protejează familiile cu venituri mici și medii și reduce riscul ca peste un milion de români să fie afectați de sărăcie și excluziune socială.