Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (19)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

“Dilema veche” nr. 931 din 10-16 februarie 2022. În “Momentul de cultură” nr. 17, v-am prezentat punctual de vedere al lui Nicolae Breban despre cuplul Caragiale – Eminescu, prin care demonstra  că cei doi, printr-o raportare la operă şi comportament, se află într-o relaţie de disjuncţie.  În “Dilema veche” nr. 931 din 10-16 februarie 2022, istoricul şi criticul de artă Pavel Şuşară, în eseul “Jocul privirii”, reia tema binomului Eminescu – I.L. Caragiale, demonstrând exact inversul teoriei brebaniene, considerând  că între cei doi trebuie să vedem o relaţie de complementaritate.  Anii 1883 (când este publicat „Luceafărul”) şi 1884 (când este publicată „O scrisoare pierdută) nu ar fi un hotar care impune ideea incompatibilităţii celor doi şi a separării a două lumi: una „atemporală, rece şi incoruptibilă” (eminesciană) şi cealaltă “temporală, perisabilă  şi supusă unui hedonism ludic şi frivol” (a lui Caragiale).

Din această perspectivă, Pavel Şuşară adaugă: “Priviţi, însă, prin fereastra cu o enormă vizibilitate asupra lumii pe care o deschid cele două capodopere ale literaturii române, “Luceafărul” şi “O scrisoare pierdută”, ambele intrate şi sedimentate în conştiinţa colectivă cu vigoarea organică a unui produs folcloric, de substrat,  Eminescu şi Caragiale trăiesc mult mai convingător şi mai profund sub semnul genului proxim decât sub acela al diferenţei specifice Până şi succesiunea banală a celor două opera, “Luceafărul” – 1883,  “O scrisoare pierdută” – 1884, pare a sugera mai curând o necessitate urgentă decât un simplu accident cronologic, din specia istoriografiei de primă instanţă. Într-un astfel de scenariu, “Luceafărul” eminescian îşi depăşeşte simpla condiţie şi elementara funcţie literară, asumându-şi rolul paradoxal de a justifica metafizic şi de a acredita justeţea, autenticitatea şi necesitatea înaltă a lumii lui Caragiale.

Publicitate

Pavel Şuşară consideră că Eminescu, prin Cătălina, a realizat „unul din cele mai fascinante, mai complexe şi mai contradictorii personaje-simbol din întreaga literatură română”.  Astfel că:  1. „ea încorporează, în egală măsură, dilemele patetice ale unei eroine antice, dar şi abuliile şi frisoanele de budoar al unei starlete din seria roz”; 2. „adevărata dramă şi toate trăirile amestecate şi liric-compulsive ale Cătălinei nu stau în presupusa ei neputinţă de a-şi depăşi condiţia, probă la care nici nu se supune, ci în incapacitatea ei de autoevaluare, altfel spus de a-şi explora şi de a-şi valorifica propriul potenţial, ea fiind înzestrată fundamental cu o natură dublă”; 3. „rolul ei, în structura ideatică şi în arhitectura mistică a poemului, nu este acela de a marca ruptura şi de a confirma imposibilitatea comunicării, ci, dimpotrivă tocmai acela de a face posibilă comunicarea şi de a pune în contact nemijlocit lumea imediată, diurnă, cu cea revelată şi transcendentală”;  4. „condiţia ei omenească şi pământeană, potenţial restrictivă şi provizorie, este dublată explicit de o predestinare sacră”. Demonstraţia lui Pavel Şuşară porneşte de la observaţia că Eminescu evidenţiază acest fapt chiar din începutul poemului: „el îi precizează atât unicitatea („şi era una la părinţi”), cât şi obârşia aleasă („din neamuri mari, împărăteşti”), dar şi condiţia de aluzie celestă („cum e fecioara între sfinţi”), ceea ce îi acreditează şi îi consolidează investitura supraumană şi vocaţia transcendentă. Şi tocmai în consecinţa acestei predestinări, Cătălina are acces liber la sacru şi la sferele înalte ale atemporalităţii, iar tot ceea ce urmează nu mai intră sub regimul disponibilităţii, al capacităţii de acces, ci exclusiv sub acela al liberei decizii sau, altfel spus, al liberului-arbitru”. Cătălina însă, spune Pavel Şuşară, a refuzat eternitatea, „ratează lucid absolutul”, rămâne în lume,  într-un cuvânt, refuză sacralitatea: „Deteriorându-şi regimul ontic şi vocaţia transcendenţei, Cătălina fisurează întregul blindaj mistico-metafizic care o proteja, iar prin aceste fisuri, prin breşele nesecurizate, irupe şi invadează enorma viitură a lumii lui Caragiale. Principiile înalte devin fiinţe mărunte, întreaga lume astrală îşi preschimbă mecanica transcendentală în viermuială istorică, iar uluitoarele trasee ale luminii incoruptibile se transformă într-un biet metabolism social, inconsistent şi derizoriu. Ieşită de sub determinările şi din condiţia ei metafizică, preafrumoasa Cătălina se numeşte acum Zoe Trahanache, iar visul ei galactic se ipostaziază într-un infim document al fericirii prohibite, care se plimbă haotic, la firul ierbii şi pe un traseu la fel de imprevizibil ca o indeterminare cuantică: buzunarul Cetăţeanului turmentat, singurul purtător de extaz şi încă apt pentru transe mistice – căptuşeala pălăriei lui Caţavencu şi retur. Oportunist şi eficient, vicleanul copil de casă, Cătălin, se instalează confortabil în scaunul de prefect din capitala unui judeţ de munte”.

Concluzionează Pavel Şuşară: „Prinşi în vârtejul aceleiaşi lumi, Eminescu şi Caragiale nu sunt, de fapt, în disjuncţie, ci într-o continuitate aproape magică. Ei nu sunt separaţi în fond, ci doar în unghiul de percepţie şi în strategiile privirii.  Eminescu priveşte Universul printr-un ochean întors iar distanţa anulează detaliile şi preschimbă vederea în contemplaţie, în timp ce Caragiale priveşte prin el în poziţie normală, şi atunci excesiva apropiere oferă o imagine hipertrofiată, un gros-plan devastator, în care detaliile devin agresive până la monstruozitate („simţ enorm şi văz monstruos”). Astfel, privirea se transformă, implacabil, în bisturiu, iar intervalul 1883 – 1884 nu este, privit la scara mare a istoriei şi a fiinţei, decât clipa necesară pentru răsucirea ocheanului.”

Tot în acest număr al „Dilemei vechi”, Andrei Pleşu publică articolul „Mică antologie despre chipul nocturn al patriotismului”, convins fiind că „întotdeauna au existat, în mijlocul nostru, tot soiul de lichele care practică zgomotos eschiva retoricii patriotice”. Andrei Pleşu reţine din Eminescu: „Toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit, ci după cum ordonă  deputaţii, care, la rândul lor, atârnă de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeţ. Aceste comitete îşi împart toate în familie. Ele creează, din banii judeţelor, burse pentru copiii „patrioţilor”, trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeţene pe unde „patrioţii” au câte un petic de moşie, încât toată munca publică, fie sub forma de contribuţie, fie sub forma de prestaţiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui „patriot”(„Timpul”, 21 aprilie 1881).

Publicitate

Din acelaşi număr al revistei merită reţinută o atitudine a lui Dan Perjovschi: „Politica culturală se face cu cei care fac cultură”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Bani de la stat pentru ”prima împădurire” și ”crearea de suprafețe împădurite”. APIA a anunțat că se pot depune cereri de plată

Publicat

acum 10 minute

marți, 14.05.2024

de

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că este deschisă primirea cererilor de plată pentru schema de ajutor de stat “prima împădurire” și “crearea de suprafețe împădurite”, relatează alba24.ro. Cererile de plată pentru anul 2024 pot fi depuse în intervalul 13 mai – 5 iulie (inclusiv).

Este vorba despre beneficiarii Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” aferentă Măsurii 8, Submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Cererile de plată se depun la Centrele APIA de către beneficiarii care au depus Cereri de sprijin în cadrul sesiunilor 1/2016, 2/2017, 3/2018, 4/2019, 5/2020 sau/și 6/2021.

Publicitate

Formularele de modificare a Cererilor de plată pot fi depuse până la data de 22 iulie 2024 (inclusiv).

În funcţie de tipul plăţii solicitate, dosarul cererii de plată trebuie să cuprindă

  • documentele doveditoare privind efectuarea lucrărilor de înființare, împrejmuire și întreținere, specificate în capitolul V din Formularul – tip de Cerere de plată pentru anul 2024.

Vezi Formular-CERERE-PLATA-M8_2024

Publicitate

Mai multe detalii, AICI.

Citeste mai mult

Educație

Termenul pentru DEPUNEREA DOSARELOR la școlile de subofițeri jandarmi și pompieri, PRELUNGIT. Până la ce dată se pot depune

Publicat

acum 36 de minute

marți, 14.05.2024

de

Publicitate

Termenul limită pentru depunerea dosarelor la școlile de subofițeri jandarmi și pompieri a fost extins. Cei interesați să devină pompieri sau jandarmi mai au la dispoziție două zile pentru a-și prezenta dosarele.

Mai exact termenul s-a prelungit până pe data de 17 mai 2024.

Anunțul a fost făcut de către reprezentații Jandarmeriei și ai Pompierilor.

Publicitate

Ce condiții trebuie să îndeplinească candidații

Condiţiile legale de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a cadrelor militare sunt următoarele:

a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;

b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;

Publicitate

c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;

d) să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;

e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi sau îi împlinească în cursul anului în care participă la concursul de admitere;

Publicitate

f) să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat;

g) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;

h) să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;

Publicitate

i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;

j) să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;

k) să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege.

Aptitudinea/inaptitudinea prevăzută la litera d) se constată de structurile de specialitate ale MAI, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În situaţia în care se constată inaptitudinea pentru oricare dintre situaţii, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv. Evaluarea psihologică se susţine înaintea examinării medicale.

Criterii specifice

Criteriile specifice pentru recrutarea candidaţilor la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ, forma de învăţământ cu frecvenţă, în vederea formării profesionale iniţiale, sunt următoarele:

a) să aibă vârsta de până la 27 de ani, împliniţi în anul participării la concursul de admitere;

b) să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9,00, cu excepţia candidaţilor care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului;

c) să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) AUR Botoșani: Lucrările la Spitalul de Îngrijiri Paliative, blocate din cauza incompetenței actualului primar Cosmin Andrei

Publicat

acum 60 de minute

marți, 14.05.2024

de

Publicitate

Ne confruntăm cu o situație tragică și inadmisibilă, care afectează direct viețile celor mai vulnerabili dintre noi. Spitalul de Îngrijiri Paliative din Botoșani, o unitate medicală menită să aducă alinare și suport celor aflați în stadii terminale ale unor boli cronice grave, stă închis de aproximativ doi ani. Această instituție, finalizată în proporție de 90%, rămâne blocată din cauza incompetenței și neglijenței decidenților de până acum, în frunte cu actualul primar, Cosmin Andrei.

Cum am ajuns aici? Încă din 2013, acest proiect a fost demarat cu speranță și așteptări mari. Cu toate acestea, sub administrația lui Cosmin Andrei, lucrările au stagnat, iar neregulile tehnice au fost ignorate. Firma de construcții angajată a intrat în faliment, lăsând în urmă un șantier plin de probleme: termoizolația necorespunzătoare, uși și lifturi neconforme, instalații de gaze medicale nefuncționale. Cosmin Andrei nu a făcut nimic pentru a remedia aceste situații, lăsându-ne în fața unui dezastru administrativ.

Rezultatul? O unitate medicală care ar fi trebuit să fie un sanctuar de speranță și alinare, rămâne un monument al eșecului și al nepăsării. În timp ce pacienți în suferință și familiile lor așteaptă cu disperare un loc unde să primească îngrijiri adecvate, acest spital stă nefolosit. Și să ne amintim că, în plină pandemie, când nevoia de astfel de facilități a fost acută, spitalul a rămas sub lacăt, incapabil să ofere ajutorul necesar.

Publicitate

Dragi botoșăneni, este timpul să spunem stop acestei incompetențe crase! Este timpul să ne unim forțele pentru a transforma această tragedie într-un simbol al renașterii și al speranței. Ca viitor primar, mă angajez să efectuez un audit detaliat al lucrărilor efectuate și al fondurilor alocate, pentru a înțelege exact unde s-au produs erorile și cine trebuie tras la răspundere.

Voi aloca imediat resursele necesare pentru a corecta toate problemele tehnice identificate, astfel încât spitalul să poată fi recepționat și pus în funcțiune fără întârziere. Voi colabora cu specialiști în construcții și în domeniul medical pentru a ne asigura că toate standardele sunt respectate și că spitalul oferă cele mai bune condiții pentru pacienți. În tot acest timp, vom asigura o comunicare constantă cu cetățenii, oferindu-vă actualizări periodice despre stadiul lucrărilor și măsurile luate pentru a preveni astfel de situații în viitor.

Și cred că este imperios să implementăm un sistem de monitorizare și control riguros pentru toate proiectele de infrastructură, pentru a ne asigura că fondurile publice sunt utilizate eficient și responsabil.

Publicitate

Aceste măsuri nu sunt doar promisiuni electorale, ci angajamente ferme pentru a aduce o schimbare reală în comunitatea noastră. Nu mai putem permite ca incompetența și nepăsarea să ne saboteze viitorul. Este timpul pentru o administrație dedicată, transparentă și responsabilă, care să pună pe primul loc interesele cetățenilor.

Împreună, putem transforma acest spital într-un simbol al speranței și al vieții. Împreună, putem asigura că astfel de situații devin doar o amintire tristă din trecut.

Material realizat de SC Modern Art Design SRL, la comanda partidului Alianța pentru Unirea Românilor, CMF 21240330

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Parlamentarii au dat vot favorabil: Fugarii vor trebui să suporte cheltuielile de aducere în țară

Publicat

acum 3 ore

marți, 14.05.2024

de

Publicitate

Cheltuielile care revin statului român, în cazul în care persoana solicitată, persoana extrădată sau persoana extrădabilă, după caz, s-a sustras urmăririi penale sau judecăţii vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare, de către instanţa de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală, potrivit expunerii de motive, scrie alba24.ro.

Fugarii vor trebui să suporte cheltuielile de aducere în țară. Legea a fost aprobată, marți, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Este reglementată procedura prin care sunt recuperate sumele pe care statul român le are de achitat în cazul acestor persoane.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu unanimitate de voturi. Acesta completează art. 16 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Publicitate

Iniţiativa vizează limitarea fenomenului „fugarilor” şi descurajarea acestei atitudini infracţionale, potrivit Agerpres.

Fugarii vor trebui să suporte cheltuielile de aducere în țară. Care este procedura

Costurile aferente preluării fugarilor vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare.

În ceea ce priveşte costurile aferente preluării persoanelor urmărite care se sustrag de la executarea pedepsei, autorităţile române dobândesc un drept de regres, la instanţa civilă competentă.

Publicitate

Pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în ţară a persoanei solicitate, a persoanei extrădate sau extrădabile, după caz, care s-a sustras executării pedepsei, autorităţile române au drept de regres, la instanţa civilă competentă.

Această cauză se judecă cu celeritate şi este scutită de taxă de timbru, mai prevede proiectul. Categoria acestor cheltuieli se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Afacerilor Interne.

Legea adoptată de Parlament este trimisă pentru promulgare.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending