Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (133)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Primesc  revista „Lumină lină” nr.1 (ianuarie – martie 2014). Cele 152 de pagini îngemănate ca într-o carte sunt astfel alăturate încât dau revistei o eleganţă dumnezeiască.  Multitudinea rubricilor, a titlurilor şi a autorilor  sugerează un spirit al armoniei intelectuale cum rar se întâmplă pe la alte reviste unde orgoliul îţi sare la beregată de cum  treci de prima pagină. Revista „Lumină lină”, împrumutând din spiritul   directorului sau, preotul, profesorul şi scriitorul Theodor Damian, devine un admirabil prieten atât pentru cititor cât şi pentru creator.  În acest număr publică poezie: Mihaela Malea Stroe, Gellu Dorian, Ioana Diaconescu, Paula Romanescu, Mariana Pândaru, Silviu Guga, Paulina Popa, Mihaela Albu, Mariana Floarea, George V. Precup, Ion Haineş. Cristina Şoptelea, Passionaria Stoicescu, Marcel Miron, Nicolae Petru Vrânceanu, Eugen Evu, Lucreţia Andronic, Cornel Balaban, Albert Voka, Ion Scorobete, Ion Maria, Vasile Popovici, Stejărel Ionescu, Ioan Gâf-Deac, Alex Amalia Călin, Irimie Străuţ şi Elena Baciu.

Reţinem  „Stop cadru” scrisă de Cristina Şoptelea: „Nu pot vorbi decât în numele meu / peste dealuri strig cocorii să se întoarcă în pântecele / pământului cu ochiul de furtună / în care te legeni până la sfârşitul nopţii iată cum, // calm, vă vorbesc / să nu tulbur apa de ploaie / din lighenele vechi ce le-a pus mamaia la streaşină / ne spălăm frigurile, doar carnea / se bucură de sarea mării / zvârcolindu-se într-o cursă a morţii.”

            Destul de consistent spaţiul acordat cronicii literare şi recenziei. Consider că  Theodor Codreanu, în eseul „Creştinismul eminescian”, este prea blând cu Răzvan Codrescu, autorul cărţii „Eminescu şi credinţa”.  Theodor Codreanu încearcă să ne convingă că „…Răzvan Codrescu este neînţeles în demersul său…”.  Excelent folosită arta sintezei   de către Vasile Andru în eseul „Căsătoria ca ascetism pozitiv”: „Gânditorul creştin Vladimir Soloviov, în lucrarea „Sensul iubirii”, consideră că monahismul este inferior căsătoriei, din punct de vedere al calităţii ascezei. (Prin „asceză”, înţelegem: vieţuire profund spirituală, bazată pe renunţare la lumesc, adică la lumescul sordid şi rudimentar, asceţii putând trăi în lume, dar netrăind ca ea). După Soloviov, ascetismul comportă două trepte: a) Ascetismul negativ (apofatic), adică cel monahal. b) Ascetismul pozitiv (catafatic) în căsătoria veritabilă. Soloviov estimează că ascetismul călugărului nu conduce decât la anghelosis (îngerificare), în cel mai bun caz. Căsătoria veritabilă este calea divin umană spre theosis (îndumnezeire, comuniune cu Dumnezeu); 

Renumitul jurnalist Ioan Rotundu face pe blogul său o radiografie a „familiei moliilor”. A vorbi despre molii  nu  înseamnă o  neapărată  întoarcere  într-o atmosferă balzaciană,  într-o „casă a moliilor” unde toţi se mişcă asemenea  moliilor.  O poetă, a cărei nume nu-l mai reţin, spunea într-o poezie: „… copacii mei crescuţi cu molii otrăvite”. Cu ceva timp în urmă, prin 2010 sau 2011, la Chişinău a apărut o carte semnată de Doina Postolachi, având ca titlu „Poem cu molii”, şi scrisă, după cum spunea autoarea, cu scopul „să roadă timpul multor critici de-acum înainte”.

Publicitate

            Există şi „drame” printre molii,  precum cea observată de Adrian Mihălcioiu: „O molie roşie iubea / o lână albastră din / Pulovărul deşirat / de bunica…”. Aldous Huxley vorbea despre „pasiunea moliei pentru stea”, în  timp ce altcineva  compara România cu un dulap plin cu molii  care n-ar avea altă treabă decât să roadă tot ce am strâns cu trudă.

Într-un cuvânt, să pui molia să-ţi invadeze universul poetic este un semn de îndrăzneală şi  chiar de originalitate!

Ioan Rotundu umblă prin dulapul cu molii numit România şi extrage trei ramificaţii ale acestei familii: 1. molia profesională („care roade la prestigiul profesional al colegului”); 2. molia politică („ea fiind un descendent al moliei profesionale comuniste şi a apărut în perioada postdecembristă”); 3.  molia culturală. 

            Despre cea de-a treia specie, spiritul analitic al jurnalistului se manifestă astfel: „Ea roade prin mediile literare, muzicale, teatrale, în domeniul artelor etc. Molia culturală nu are o scară a valorilor şi nici nu consideră necesar să aibă aşa ceva. Rolul moliei culturale este să distrugă creaţiile altora, să distrugă valorile creative, să-i denigreze pe toţi. Cei care-i sunt superiori prin opera realizată. Molia culturală n-are operă, n-are creaţie dar se  prezintă în societate ca fiind un geniu cultural supus marginalizării tocmai pentru că, susţine ea, a stârnit invidia breslei. Molia culturală, atunci când o personalitate din domeniu este răsplătită cu onoruri publice, îi va găsi atâtea imputări că bietul om se va gândi serios dacă se merită să primească acele onoruri. Ca şi molia profesională, molia culturală roade prin întuneric, adică pe la spate, discret şi alegându-şi ca partener de dialog persoane care la rândul lor sunt nemulţumite de succesul altora”. Continuă Ioan Rotundu: „Prin Botoşani, această specie este bine reprezentată şi creează mari pagube imaginii culturale a judeţului”.           

Revista  „Zon@  literară” nr 1-4 din 2014 publică un interviu luat de  botoşănenul Paul Gorban lui Nicolae Manolescu. Întrebările au vizat câteva domenii precum: Mihai Eminescu, Generaţia 80, Generaţia 60,  Cenaclul de luni, Nobelul pentru un scriitor român, politicienii şi cultura, USR etc. Spune Nicolae Manolescu, în stilul său caracteristic de-a o da pe după vişini când e la Botoşani, despre Mihai Eminescu: 1. „E un clişeu şi cred că cei mai mulţi care îl ştiu pe Mihai Eminescu ca fiind poet naţional e pentru că atâta ştiu despre el. Mie personal formula îmi displace. Şi mă întreb ca nemţii cum ar fi să spună „Goethe, poet naţional”; 2. „ Nu ştiu de fapt ce ar putea  însemna a fi un poet naţional, dar dincolo de asta, acest clişeu are meritul tocmai de-al  face pe Eminescu cunoscut în cercuri foarte largi”; 3. „Eu cred că nu resursele lui Eminescu se epuizează, nu resursele scriitorului, ci resursele comentatorilor. Aici nu e problema la scriitor, ci la critică. Câtă vreme critica va avea resurse noi de interpretare şi va reuşi să-l citească pe Eminescu în aşa fel încât să-l facă interesant pentru generaţiile care vin, Eminescu va exista. (…) Dacă nu reuşim să facem asta, Eminescu nu piere pe mâna lui, ci pe mâna noastră, a criticilor”.

            Întrebat dacă Mihai Eminescu poate fi considerat brand de ţară, Nicolae Manolescu răspunde: „Nu. Ne trebuie ceva mai modern”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Dosarul celui mai temut interlop român din Europa, botoșăneanul Ioan Clămparu, „plimbat” între instanțele din Alba și Cluj

Publicat

Publicitate

Procesul dintre botoșăneanul Ion Clămparu, considerat cel mai temut interlop român din Europa, și un medic a ajuns într-un veritabil joc de „alba-neagra” judiciară între instanțele din Alba și Cluj. Cele două tribunale și-au declinat succesiv competența, pasând dosarul de la unul la altul, situație care a dus la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, chemată acum să stabilească instanța competentă, relatează alba24.ro.

Dosarul îl are ca reclamant chiar pe Clămparu, cunoscut în lumea interlopă sub porecla „Cap de Porc”. De această dată, fostul lider al celei mai mari rețele de prostituție din Spania nu se află în postura de inculpat, ci susține că a devenit victimă într-un conflict cu o doctoriță, pe care o acuză că i-ar fi întrerupt tratamentul medical.

Litigiul a ajuns astfel într-un blocaj procedural, după ce atât Tribunalul Alba, cât și Tribunalul Cluj au considerat că nu sunt competente să judece cauza, declinând dosarul unul către celălalt. În lipsa unui acord, decizia finală privind instanța care va judeca procesul urmează să fie luată de ÎCCJ.

Mai exact Clămparu se judecă pentru un tratament întrerupt în 2020. Acesta este încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, unde execută o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Clămparu îi cere medicului despăgubiri morale în cuantum de 200.000 lei. Deși acesta a intentat acțiunea în civil, în 2023, magistrații din Cluj și Alba și-au declinat dosarul de la o instanță la alta.

Alba neagra între Alba și Cluj

Mai pe scurt nici nu a început judecarea cauzei, ci în ultimii trei ani a fost doar în perioada de declinare de la o instanță la altă instanță. Cea mai recentă decizie a fost dată de magistații Tribunalului Alba, în data de 28 ianuarie 2026.

Pe scurt, magistrații din Alba au decis că dosarul trebuie judecat de magistrații din Cluj. Asta în condițiile în care în trecut cei din Cluj l-au trimis la Alba.

Publicitate

Drept urmare cum ambele instanțe au declinat cazul s-a ajuns la un conflict negativ de competență. Asta însemană că Înalta Curte de Casație și Justiție va decide pe ce instanță se va judeca cauza.

Pentru ce se judecă cel mai temut interlop al României din Europa

Clămparu spune că o doctoriță din Cluj Napoca i-a întrerupt tratamentul, tratament pe care îl lua pentru o afecțiune gravă la ficat. Mai exact, Ioan Clămparu a fost diagnosticat cu o boală grava la ficat în 2020 și urma un tratament injectabil săptămânal cu Pegasys, în Penitenciarul Aiud. Însă la un moment dat un medic a decis să întrerupă tratamentul injectabil.

Drept urmare, Clămparu a făcut mai multe acțiuni și cereri prin care a vrut să afle de ce i-a fost întrerupt tratamentul.

Lipsa de toleranță la medicament

Medicul a luat decizia de a întrerupe medicamentul pentru ca pacientul să nu dezvolte o formă severă de COVID și lipsa de tolerență la medicamentul administrat, pe baza analizelor de sânge trimise din penitenciar către unitatea medicală.

După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția.

Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate

Clămparu a precizat că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației.

Apoi după plângerile sale făcute la conducerea Penitenciarului Aiud, tratamentul a fost reluat. Însă în urma întreruperii, Clămparu a notat că starea sa de sănătate s-a agravat.

Medicul s-a apărat

Doctorița care a întrerupt tratamentul a precizat că ”s-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului”, se arată în documentul citat.

Mai mult de atât a arătat că ”tratamentul a fost întrerupt nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS COV 2, ci mai ales datorită lipsei de toleranță la tratament. De altfel, din consimțământul informat aflat în foaia de observație a pacientului rezultă, contrar afirmațiilor acestuia, că a luat la cunoştinţă, sub semnătură, despre posibilitatea de întrerupere a tratamentului”,  a mai notat medicul.

Însă, Clămparu îi cere medicului care lucrează în spitalul Cluj, suma de 200.000 lei, pentru întreruperea tratamentului medical.

Instanța care va judeca cazul va fi decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Cap de porc” spaima Europei

Între anii 2000-2004 Ioan Clămparu a pus bazele celei mai mari rețele de prostituție din Spania. Acesta ducea din România și Republica M0ldova sute de fete la prostituție în Spania.

Ziarele vremii spun că în fiecare noapte gruparea interlopă pe care Ioan Clămparu o conducea ducea în jur de 150 de femei la prostituție în parcul Casa de Campo.

A devenit cunoscut după modul brutal în care trata femeile obligate la prostituție. În timp rețeaua lui a devenit cea mai cunoscută rețea de prostituție din Europa, iar el cel mai de temut interlop român al Europei.

Citeste mai mult

Eveniment

PSD pune presiune în forță pe Bolojan: Ajutoare pentru români, înainte de orice negociere! Limita de suportabilitate a fost depășită

Publicat

Publicitate

Liderii Partidul Social Democrat au decis, în ședința Consiliului Politic Național desfășurată astăzi, să susțină adoptarea, în regim de urgență, a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate, măsuri menite să protejeze populația în fața creșterii accelerate a costului vieții.

Anunțul a fost făcut de senatorul Doina Federovici, liderul PSD Botoșani, care a subliniat că adoptarea imediată a celor două pachete este „absolut obligatorie” și nu poate fi blocată de negocieri politice sau dispute legate de funcții și scenarii de guvernare.

Potrivit PSD, limita de suportabilitate a populației a fost deja depășită, iar România nu își mai permite experimente financiare care afectează direct cetățenii și mediul economic. Prioritatea acestui moment este costul vieții și nivelul de trai al românilor.

Pachetul de relansare economică este considerat vital pentru menținerea locurilor de muncă și supraviețuirea firmelor românești, în timp ce pachetul de solidaritate vizează pensionarii cu venituri mici, familiile vulnerabile, copiii cu dizabilități, persoanele cu handicap și veteranii.

Impactul bugetar total al măsurilor este estimat la 3,39 miliarde de lei, urmând să beneficieze peste 5 milioane de persoane la nivel național.

Sprijin financiar pentru pensionari

În ceea ce privește pensionarii, PSD propune acordarea unui sprijin financiar în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane. Astfel, 1,24 milioane de pensionari cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei, 497.000 de pensionari cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei – 800 de lei, iar 612.000 de pensionari cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei – 600 de lei.

Publicitate

De asemenea, PSD susține introducerea unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea prețurilor la gaze, pe un model similar celui aplicat în sectorul energiei electrice.

Social-democrații au transmis că nu vor accepta reduceri ale bugetului Educației și vor susține menținerea investițiilor în infrastructura mare de transport, sănătate, agricultură și comunitățile locale, la nivelul anului 2025. Adoptarea celor două pachete este considerată esențială înainte de aprobarea bugetului consolidat pentru anul 2026.

Citeste mai mult

Actualitate

Iarna lovește în buzunare: Facturile la gaze sunt cu până la 30% mai mari în ianuarie 2026 față de 2025

Publicat

Publicitate

Facturile la gaze ale românilor au crescut semnificativ în ianuarie 2026, ajungând cu până la 30% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Analiza aparține Asociația Energia Inteligentă, iar concluziile sunt prezentate de președintele organizației, Dumitru Chisăliță.

Potrivit datelor centralizate, consumul de gaze al populației a fost cu aproximativ 18% mai mare în ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025, pe fondul gerului persistent. Deși stocurile din depozite au fost mai mari cu circa 11%, acest surplus nu a fost suficient, iar România a apelat masiv la importuri.

Gazele din import au venit însă la prețuri ridicate, cu până la 40% mai mari decât cele din producția internă, iar în unele cazuri chiar cu peste 80% peste prețul reglementat. În ianuarie 2025, România era exportator net de gaze, situație care s-a schimbat radical în acest an.

Asociația estimează că majorarea facturilor se datorează în proporție de aproximativ 20% creșterii consumului și de circa 5% creșterii prețului gazelor, restul fiind influențat de structura sistemului energetic și de dependența de importuri în perioadele de ger.

Concret, pentru apartamentele izolate, creșterile pot însemna între 100 și 150 de lei în plus pe factură, iar pentru locuințele neizolate sau case, majorarea poate ajunge la 200–400 de lei într-o singură lună.

„Problema nu este doar frigul, ci faptul că România intră în fiecare iarnă nepregătită, cu locuințe ineficiente energetic și pierderi mari de căldură”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Publicitate

Specialiștii subliniază că, fără investiții serioase în reabilitare termică și eficiență energetică, astfel de creșteri vor deveni o constantă în fiecare sezon rece.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 1 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 1 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 1 februarie 2026:

Loto 6/49: 25, 20, 22, 40, 6, 44

Loto 5/40: 37, 34, 22, 11, 40, 20

Joker: 25, 45, 26, 38, 14 + 19

Noroc: 3 5 2 4 6 9 2

Publicitate

Noroc Plus: 6 6 0 0 9 0

Super Noroc: 9 1 3 5 4 0

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending