Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (133)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Primesc  revista „Lumină lină” nr.1 (ianuarie – martie 2014). Cele 152 de pagini îngemănate ca într-o carte sunt astfel alăturate încât dau revistei o eleganţă dumnezeiască.  Multitudinea rubricilor, a titlurilor şi a autorilor  sugerează un spirit al armoniei intelectuale cum rar se întâmplă pe la alte reviste unde orgoliul îţi sare la beregată de cum  treci de prima pagină. Revista „Lumină lină”, împrumutând din spiritul   directorului sau, preotul, profesorul şi scriitorul Theodor Damian, devine un admirabil prieten atât pentru cititor cât şi pentru creator.  În acest număr publică poezie: Mihaela Malea Stroe, Gellu Dorian, Ioana Diaconescu, Paula Romanescu, Mariana Pândaru, Silviu Guga, Paulina Popa, Mihaela Albu, Mariana Floarea, George V. Precup, Ion Haineş. Cristina Şoptelea, Passionaria Stoicescu, Marcel Miron, Nicolae Petru Vrânceanu, Eugen Evu, Lucreţia Andronic, Cornel Balaban, Albert Voka, Ion Scorobete, Ion Maria, Vasile Popovici, Stejărel Ionescu, Ioan Gâf-Deac, Alex Amalia Călin, Irimie Străuţ şi Elena Baciu.

Reţinem  „Stop cadru” scrisă de Cristina Şoptelea: „Nu pot vorbi decât în numele meu / peste dealuri strig cocorii să se întoarcă în pântecele / pământului cu ochiul de furtună / în care te legeni până la sfârşitul nopţii iată cum, // calm, vă vorbesc / să nu tulbur apa de ploaie / din lighenele vechi ce le-a pus mamaia la streaşină / ne spălăm frigurile, doar carnea / se bucură de sarea mării / zvârcolindu-se într-o cursă a morţii.”

            Destul de consistent spaţiul acordat cronicii literare şi recenziei. Consider că  Theodor Codreanu, în eseul „Creştinismul eminescian”, este prea blând cu Răzvan Codrescu, autorul cărţii „Eminescu şi credinţa”.  Theodor Codreanu încearcă să ne convingă că „…Răzvan Codrescu este neînţeles în demersul său…”.  Excelent folosită arta sintezei   de către Vasile Andru în eseul „Căsătoria ca ascetism pozitiv”: „Gânditorul creştin Vladimir Soloviov, în lucrarea „Sensul iubirii”, consideră că monahismul este inferior căsătoriei, din punct de vedere al calităţii ascezei. (Prin „asceză”, înţelegem: vieţuire profund spirituală, bazată pe renunţare la lumesc, adică la lumescul sordid şi rudimentar, asceţii putând trăi în lume, dar netrăind ca ea). După Soloviov, ascetismul comportă două trepte: a) Ascetismul negativ (apofatic), adică cel monahal. b) Ascetismul pozitiv (catafatic) în căsătoria veritabilă. Soloviov estimează că ascetismul călugărului nu conduce decât la anghelosis (îngerificare), în cel mai bun caz. Căsătoria veritabilă este calea divin umană spre theosis (îndumnezeire, comuniune cu Dumnezeu); 

Renumitul jurnalist Ioan Rotundu face pe blogul său o radiografie a „familiei moliilor”. A vorbi despre molii  nu  înseamnă o  neapărată  întoarcere  într-o atmosferă balzaciană,  într-o „casă a moliilor” unde toţi se mişcă asemenea  moliilor.  O poetă, a cărei nume nu-l mai reţin, spunea într-o poezie: „… copacii mei crescuţi cu molii otrăvite”. Cu ceva timp în urmă, prin 2010 sau 2011, la Chişinău a apărut o carte semnată de Doina Postolachi, având ca titlu „Poem cu molii”, şi scrisă, după cum spunea autoarea, cu scopul „să roadă timpul multor critici de-acum înainte”.

Publicitate

            Există şi „drame” printre molii,  precum cea observată de Adrian Mihălcioiu: „O molie roşie iubea / o lână albastră din / Pulovărul deşirat / de bunica…”. Aldous Huxley vorbea despre „pasiunea moliei pentru stea”, în  timp ce altcineva  compara România cu un dulap plin cu molii  care n-ar avea altă treabă decât să roadă tot ce am strâns cu trudă.

Într-un cuvânt, să pui molia să-ţi invadeze universul poetic este un semn de îndrăzneală şi  chiar de originalitate!

Ioan Rotundu umblă prin dulapul cu molii numit România şi extrage trei ramificaţii ale acestei familii: 1. molia profesională („care roade la prestigiul profesional al colegului”); 2. molia politică („ea fiind un descendent al moliei profesionale comuniste şi a apărut în perioada postdecembristă”); 3.  molia culturală. 

            Despre cea de-a treia specie, spiritul analitic al jurnalistului se manifestă astfel: „Ea roade prin mediile literare, muzicale, teatrale, în domeniul artelor etc. Molia culturală nu are o scară a valorilor şi nici nu consideră necesar să aibă aşa ceva. Rolul moliei culturale este să distrugă creaţiile altora, să distrugă valorile creative, să-i denigreze pe toţi. Cei care-i sunt superiori prin opera realizată. Molia culturală n-are operă, n-are creaţie dar se  prezintă în societate ca fiind un geniu cultural supus marginalizării tocmai pentru că, susţine ea, a stârnit invidia breslei. Molia culturală, atunci când o personalitate din domeniu este răsplătită cu onoruri publice, îi va găsi atâtea imputări că bietul om se va gândi serios dacă se merită să primească acele onoruri. Ca şi molia profesională, molia culturală roade prin întuneric, adică pe la spate, discret şi alegându-şi ca partener de dialog persoane care la rândul lor sunt nemulţumite de succesul altora”. Continuă Ioan Rotundu: „Prin Botoşani, această specie este bine reprezentată şi creează mari pagube imaginii culturale a judeţului”.           

Revista  „Zon@  literară” nr 1-4 din 2014 publică un interviu luat de  botoşănenul Paul Gorban lui Nicolae Manolescu. Întrebările au vizat câteva domenii precum: Mihai Eminescu, Generaţia 80, Generaţia 60,  Cenaclul de luni, Nobelul pentru un scriitor român, politicienii şi cultura, USR etc. Spune Nicolae Manolescu, în stilul său caracteristic de-a o da pe după vişini când e la Botoşani, despre Mihai Eminescu: 1. „E un clişeu şi cred că cei mai mulţi care îl ştiu pe Mihai Eminescu ca fiind poet naţional e pentru că atâta ştiu despre el. Mie personal formula îmi displace. Şi mă întreb ca nemţii cum ar fi să spună „Goethe, poet naţional”; 2. „ Nu ştiu de fapt ce ar putea  însemna a fi un poet naţional, dar dincolo de asta, acest clişeu are meritul tocmai de-al  face pe Eminescu cunoscut în cercuri foarte largi”; 3. „Eu cred că nu resursele lui Eminescu se epuizează, nu resursele scriitorului, ci resursele comentatorilor. Aici nu e problema la scriitor, ci la critică. Câtă vreme critica va avea resurse noi de interpretare şi va reuşi să-l citească pe Eminescu în aşa fel încât să-l facă interesant pentru generaţiile care vin, Eminescu va exista. (…) Dacă nu reuşim să facem asta, Eminescu nu piere pe mâna lui, ci pe mâna noastră, a criticilor”.

            Întrebat dacă Mihai Eminescu poate fi considerat brand de ţară, Nicolae Manolescu răspunde: „Nu. Ne trebuie ceva mai modern”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Biserica Ortodoxă este din nou în doliu. Preotul Tiberiu Mihăiță Mechno, paroh la o biserică din Suceava, a murit la 42 de ani

Publicat

Publicitate

Preot decedat pe loc. Dascălul a scăpat cu viață ca prin minune. Autoturismul de teren în care se afla fața bisericească  din Izvoarele Suceavei s-a răsturnat în albia râului. Comunitatea de credincioși este în doliu. Preotul Mechno Tiberiu Mihăiță de la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” – Bobeica a murit la locul accidentului. Echipajul SMURD a incercat resuscitarea potrivit protocolului însă fără vreun rezultat, scrie stiridinbucovina.ro.

Sâmbăta neagră pentru IZvoarele Sucevei

 Sambata , la  ora 16.00, pe DJ 175, în com. Izvoarele Sucevei, a avut loc un eveniment rutier în urma căruia un autoturism de teren a părăsit partea carosabilă și s-a răsturnat în albia unui râu.

Din verificări, s-a stabilit că la data de 22.02.2025, ora 15.58, un bărbat de 41 de ani, preot  din com./sat Izvoarele Sucevei, în timp ce conducea autoturismul pe DJ 175, având direcția de deplasare spre com. Izvoarele Sucevei, într-o curbă la stânga, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, intrând pe spațiul verde din partea dreaptă, iar mai apoi în parapetul metalic. În urma impactului autoturismul a fost proiectat și s-a răsturnat în albia râului Suceava.

În urma evenimentului rutier, conducătorul auto de 41 de ani a suferit grave leziuni grave în urma căroara a survenit decesul acestuia.

De asemenea, în autoturism  se mai afla și un pasager din com/sat Izvoarele Sucevei, jud. Suceava, care a suferit leziuni ușoare.

Publicitate

A fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „ucidere din culpă” prev. de art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul Penal și ”vătămare corporală din culpă„ prev. de art. 196 alin. 2 și 3 din Codul Penal.

Citeste mai mult

Eveniment

2025, anul în care marcăm 100 de ani de la inițiativa care ridica la Botoșani grupul statuar „Compania de mitraliere Maior Ignat în Atac”

Publicat

Publicitate

Se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea celui mai mare și important monument din municipiul Botoșani, pe care îl vedem în Centrul Istoric al municipiului, un simbol al eroismului local în Primul Război Mondial.

Monumentul, un grup statuar dedicat companiei de mitraliere conduse de maiorul Grigore Ignat, a fost amplasat la câțiva ani după sfârșitul conflictului, pentru a onora sacrificiile botoșănenilor care au contribuit semnificativ la victoria împotriva Puterilor Centrale și la realizarea României Mari.

Înainte de acest monument, orașul Botoșani avea doar un singur monument public – bustul poetului Mihai Eminescu, amplasat în 1890. Totuși, realizarea unui monument dedicat eroilor Primului Război Mondial a devenit un obiectiv firesc, având în vedere sacrificiile imense ale locuitorilor județului, care s-au jertfit în bătălii dramatice, cum ar fi cele din Carpații Meridionali și de la Mărășești.

Inițiativa de a ridica monumentul a fost demarată în 1925, sub conducerea avocatului Ramiro Savinescu, un cunoscut om politic local.

În urma unui apel publicat în ziarul local Semănătorul Botoșanilor, botoșănenii au fost chemați să contribuie financiar la realizarea acestui proiect important. Contribuțiile au fost susținute și de autoritățile locale, Consiliul Comunal aprobând alocarea unor fonduri considerabile pentru monument.

Monumentul a fost realizat de tânărul sculptor botoșănean Horia Miclescu, ale cărui lucrări au fost supuse unui examen detaliat de o comisie de specialiști.

Publicitate

Alături de fascinantul monument, pe soclul acestuia sunt prezente și patru scuturi, simbolizând cele patru provincii istorice care s-au unit cu România în urma Primului Război Mondial: Transilvania, Bucovina, Basarabia și Banat. Mai mult, se regăsesc și două simboluri reprezentative pentru județul Botoșani și pentru regiunea Moldovei: coasa, un element din stema județului Botoșani, și capul de bour, simbol al Moldovei. Aceste elemente adaugă o semnificație suplimentară monumentului, subliniind legătura profundă dintre eroismul local și unitatea națională realizată în urma războiului.

După aprobarea machetei, aceasta a fost expusă publicului în foaierul Teatrului „Mihai Eminescu”, pentru ca locuitorii orașului să își exprime opiniile. Proiectul a fost bine primit, iar monumentul a fost ridicat în centrul orașului pentru a cinsti memoria celor căzuți pe câmpul de luptă.

Simbolul eroismului botoșănean este reprezentat de maiorul Grigore Ignat, care a condus compania de mitraliere în bătălia eroică de la Răzoare, unde și-a pierdut viața, alături de toți subordonații săi. Actul său de curaj și sacrificiul suprem au fost recunoscute printr-un ordin de zi care a subliniat eroismul său: „A luptat ca un brav și tot astfel a murit. Acest sfârșit ostășesc îi va cinsti pururea memoria și-l va aduce la conștiința ostașilor țării drept pildă de înălțător avânt patriotic.”

Astăzi, monumentul care îl omagiază pe maiorul Ignat și pe toți eroii botoșăneni ai Primului Război Mondial este un simbol al dăruirii și curajului, iar Botoșaniul sărbătorește 100 de ani de la inițiativa de a ridica un moment istoric foarte important în memoria națională.

Citeste mai mult

Economie

Poate află și patronii de la Botoșani: Angajatorii pot oferi 300 de lei vouchere CADOU de 8 martie pentru femei

Publicat

Publicitate

Vine primăvara iar angajatorii din România și implicit oamenii de afaceri din Botoșani, trebuie să știe că au posibilitatea de a oferi angajatelor tichete cadou cu ocazia zilei de 8 Martie, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, relatează alba24.ro.

Aceste tichete sunt scutite de impozit pe venit și de contribuțiile sociale obligatorii, în limita a 300 de lei per angajată.

Este al doilea an în care angajatorii au această posibilitate, după intrarea în vigoare a legii.

8 Martie este cunoscută în întreaga lume ca sărbătoarea internațională a femeii. Acesta este motivul pentru care femeile ar trebui să fie răsfățate în această zi.

Vouchere cadou de 8 martie. Fundamentul legal:

  • Codul Fiscal prevede că angajatorii pot acorda angajatelor cadouri în bani, inclusiv tichete cadou, cu ocazia zilei de 8 Martie, fără ca acestea să fie supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale, în măsura în care valoarea pentru fiecare persoană, cu fiecare ocazie, nu depășește 300 de lei.
  • Potrivit art. 76 alin. (4 ) lit. a) din Codul fiscal, în cazul cadourilor în bani şi/sau în
    natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depășește 300 lei:
  • Acordarea de vouchere pentru angajate este prevăzută în OUG 130/2001, potrivit documentelor.
  • DOCUMENT: vezi aici precizările ANAF legate de acordarea de vouchere de 8 martie.

Vouchere cadou de 8 martie: pot fi acordate exclusiv angajatelor

Este important de menționat că această facilitate fiscală se aplică strict angajatelor și numai cu ocazia zilei de 8 Martie.

Publicitate

Depășirea plafonului de 300 de lei sau acordarea tichetelor în alte condiții poate atrage obligații fiscale suplimentare pentru angajator, precizează ANAF.

În concluzie, oferirea de tichete cadou de până la 300 de lei angajatelor de 8 Martie reprezintă o modalitate prin care angajatorii pot manifesta aprecierea față de acestea.

În același timp, angajatul beneficiază și de avantaje fiscale.

Precizare importantă pentru contabili: Cadourile oferite salariatilor nu pot fi tratate fiscal si contabil drept cheltuieli de protocol. În această categorie intră alte tipuri de cheltuieli și este nevoie de documente justificative pentru a le trata contabil.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănean dispărut în Marea Britanie. Autoritățile și familia cer ajutorul cetățenilor

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Dorohoi, județul Botoșani, este căutat de autorități după ce a dispărut în Marea Britanie.

Neghina Ionuț Bogdan, în vârstă de 37 de ani, a plecat la muncă în Anglia pe 1 decembrie 2024, însă contactul cu familia sa s-a pierdut la scurt timp după ce le-a spus că a ajuns la destinație. De atunci, nu s-au mai primit informații despre el.

Ionuț Bogdan are o înălțime de 1,80 m, cântărește aproximativ 50 kg și are o constituție slabă. Este posibil să fi lucrat ca șofer în perioada în care a mai fost plecat în Marea Britanie între 2020 și 2023, însă nu se cunosc detalii precise despre angajatorul sau zona în care ar putea lucra.

Oricine îl vede sau are informații despre locul în care se află este rugat să sune la numărul de urgență 112. Autoritățile colaborează cu poliția din Marea Britanie pentru a-l găsi pe bărbatul dispărut.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending