Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (133)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Primesc  revista „Lumină lină” nr.1 (ianuarie – martie 2014). Cele 152 de pagini îngemănate ca într-o carte sunt astfel alăturate încât dau revistei o eleganţă dumnezeiască.  Multitudinea rubricilor, a titlurilor şi a autorilor  sugerează un spirit al armoniei intelectuale cum rar se întâmplă pe la alte reviste unde orgoliul îţi sare la beregată de cum  treci de prima pagină. Revista „Lumină lină”, împrumutând din spiritul   directorului sau, preotul, profesorul şi scriitorul Theodor Damian, devine un admirabil prieten atât pentru cititor cât şi pentru creator.  În acest număr publică poezie: Mihaela Malea Stroe, Gellu Dorian, Ioana Diaconescu, Paula Romanescu, Mariana Pândaru, Silviu Guga, Paulina Popa, Mihaela Albu, Mariana Floarea, George V. Precup, Ion Haineş. Cristina Şoptelea, Passionaria Stoicescu, Marcel Miron, Nicolae Petru Vrânceanu, Eugen Evu, Lucreţia Andronic, Cornel Balaban, Albert Voka, Ion Scorobete, Ion Maria, Vasile Popovici, Stejărel Ionescu, Ioan Gâf-Deac, Alex Amalia Călin, Irimie Străuţ şi Elena Baciu.

Reţinem  „Stop cadru” scrisă de Cristina Şoptelea: „Nu pot vorbi decât în numele meu / peste dealuri strig cocorii să se întoarcă în pântecele / pământului cu ochiul de furtună / în care te legeni până la sfârşitul nopţii iată cum, // calm, vă vorbesc / să nu tulbur apa de ploaie / din lighenele vechi ce le-a pus mamaia la streaşină / ne spălăm frigurile, doar carnea / se bucură de sarea mării / zvârcolindu-se într-o cursă a morţii.”

            Destul de consistent spaţiul acordat cronicii literare şi recenziei. Consider că  Theodor Codreanu, în eseul „Creştinismul eminescian”, este prea blând cu Răzvan Codrescu, autorul cărţii „Eminescu şi credinţa”.  Theodor Codreanu încearcă să ne convingă că „…Răzvan Codrescu este neînţeles în demersul său…”.  Excelent folosită arta sintezei   de către Vasile Andru în eseul „Căsătoria ca ascetism pozitiv”: „Gânditorul creştin Vladimir Soloviov, în lucrarea „Sensul iubirii”, consideră că monahismul este inferior căsătoriei, din punct de vedere al calităţii ascezei. (Prin „asceză”, înţelegem: vieţuire profund spirituală, bazată pe renunţare la lumesc, adică la lumescul sordid şi rudimentar, asceţii putând trăi în lume, dar netrăind ca ea). După Soloviov, ascetismul comportă două trepte: a) Ascetismul negativ (apofatic), adică cel monahal. b) Ascetismul pozitiv (catafatic) în căsătoria veritabilă. Soloviov estimează că ascetismul călugărului nu conduce decât la anghelosis (îngerificare), în cel mai bun caz. Căsătoria veritabilă este calea divin umană spre theosis (îndumnezeire, comuniune cu Dumnezeu); 

Renumitul jurnalist Ioan Rotundu face pe blogul său o radiografie a „familiei moliilor”. A vorbi despre molii  nu  înseamnă o  neapărată  întoarcere  într-o atmosferă balzaciană,  într-o „casă a moliilor” unde toţi se mişcă asemenea  moliilor.  O poetă, a cărei nume nu-l mai reţin, spunea într-o poezie: „… copacii mei crescuţi cu molii otrăvite”. Cu ceva timp în urmă, prin 2010 sau 2011, la Chişinău a apărut o carte semnată de Doina Postolachi, având ca titlu „Poem cu molii”, şi scrisă, după cum spunea autoarea, cu scopul „să roadă timpul multor critici de-acum înainte”.

Publicitate

            Există şi „drame” printre molii,  precum cea observată de Adrian Mihălcioiu: „O molie roşie iubea / o lână albastră din / Pulovărul deşirat / de bunica…”. Aldous Huxley vorbea despre „pasiunea moliei pentru stea”, în  timp ce altcineva  compara România cu un dulap plin cu molii  care n-ar avea altă treabă decât să roadă tot ce am strâns cu trudă.

Într-un cuvânt, să pui molia să-ţi invadeze universul poetic este un semn de îndrăzneală şi  chiar de originalitate!

Ioan Rotundu umblă prin dulapul cu molii numit România şi extrage trei ramificaţii ale acestei familii: 1. molia profesională („care roade la prestigiul profesional al colegului”); 2. molia politică („ea fiind un descendent al moliei profesionale comuniste şi a apărut în perioada postdecembristă”); 3.  molia culturală. 

            Despre cea de-a treia specie, spiritul analitic al jurnalistului se manifestă astfel: „Ea roade prin mediile literare, muzicale, teatrale, în domeniul artelor etc. Molia culturală nu are o scară a valorilor şi nici nu consideră necesar să aibă aşa ceva. Rolul moliei culturale este să distrugă creaţiile altora, să distrugă valorile creative, să-i denigreze pe toţi. Cei care-i sunt superiori prin opera realizată. Molia culturală n-are operă, n-are creaţie dar se  prezintă în societate ca fiind un geniu cultural supus marginalizării tocmai pentru că, susţine ea, a stârnit invidia breslei. Molia culturală, atunci când o personalitate din domeniu este răsplătită cu onoruri publice, îi va găsi atâtea imputări că bietul om se va gândi serios dacă se merită să primească acele onoruri. Ca şi molia profesională, molia culturală roade prin întuneric, adică pe la spate, discret şi alegându-şi ca partener de dialog persoane care la rândul lor sunt nemulţumite de succesul altora”. Continuă Ioan Rotundu: „Prin Botoşani, această specie este bine reprezentată şi creează mari pagube imaginii culturale a judeţului”.           

Revista  „Zon@  literară” nr 1-4 din 2014 publică un interviu luat de  botoşănenul Paul Gorban lui Nicolae Manolescu. Întrebările au vizat câteva domenii precum: Mihai Eminescu, Generaţia 80, Generaţia 60,  Cenaclul de luni, Nobelul pentru un scriitor român, politicienii şi cultura, USR etc. Spune Nicolae Manolescu, în stilul său caracteristic de-a o da pe după vişini când e la Botoşani, despre Mihai Eminescu: 1. „E un clişeu şi cred că cei mai mulţi care îl ştiu pe Mihai Eminescu ca fiind poet naţional e pentru că atâta ştiu despre el. Mie personal formula îmi displace. Şi mă întreb ca nemţii cum ar fi să spună „Goethe, poet naţional”; 2. „ Nu ştiu de fapt ce ar putea  însemna a fi un poet naţional, dar dincolo de asta, acest clişeu are meritul tocmai de-al  face pe Eminescu cunoscut în cercuri foarte largi”; 3. „Eu cred că nu resursele lui Eminescu se epuizează, nu resursele scriitorului, ci resursele comentatorilor. Aici nu e problema la scriitor, ci la critică. Câtă vreme critica va avea resurse noi de interpretare şi va reuşi să-l citească pe Eminescu în aşa fel încât să-l facă interesant pentru generaţiile care vin, Eminescu va exista. (…) Dacă nu reuşim să facem asta, Eminescu nu piere pe mâna lui, ci pe mâna noastră, a criticilor”.

            Întrebat dacă Mihai Eminescu poate fi considerat brand de ţară, Nicolae Manolescu răspunde: „Nu. Ne trebuie ceva mai modern”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Participarea Muzeului Județean Botoșani la Expoziția itinerantă „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”

Publicat

Publicitate

Pe 2 iulie 2025, de la ora 12.00, la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț are loc vernisajul expoziției itinerante „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”, la care Muzeul Județean Botoșani participă cu piese valoroase din patrimoniul cultural al Muzeului de Etnografie.

Expoziția a fost inițiată de dr. Roxana Deca și de colegii de la Muzeul Olteniei Craiova, reunind, alături de piesele din arealul etnografic al Botoșaniului, țesături din patrimoniul Complexului Muzeal Național „Astra” Sibiu, Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Muzeului Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” Sighetul Marmației și Muzeului de Etnografie Piatra-Neamț, alături de valoroasele covoare oltenești.

Evenimentul expozițional a fost deschis la Craiova, între 27 septembrie 2024 și 19 ianuarie 2025. Pe 5 februarie, al doilea popas al expoziției itinerante a fost Muzeul Național al Țăranului Român, cu prilejul a 35 de ani de la (re)înființarea instituției. Ulterior, la Sighetul Marmației, valoroasele piese au decorat pereții Palatului „Reduta”, unde au fost etalate în intervalul 8 aprilie – 22 iunie 2025.

Piatra-Neamț, unde expoziția va putea fi vizitată între 2 iulie și 28 septembrie 2025, reprezintă a patra și ultima etapă din acest an, pe simezele Muzeului de Istorie și Arheologie fiind etalate peste 40 de covoare (scoarțe, lăicere, păretare, țoluri, carpete, macaturi), la care se adaugă ștergare, fețe de pernă, glugi, cingători, trăistuțe, mostre de țesături din colecțiile Minerva Cosma și Dumitru Cosma (deținute de Muzeul ASTRA Sibiu).

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Omagierea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la Dorohoi – o lecție de istorie și credință pentru cei mici

Publicat

Publicitate

Protopopiatul Dorohoi, în colaborare cu Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, a organizat o activitate cultural-religioasă dedicată Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, în cadrul parteneriatului „Școala de Vară” cu Centrul „Jurjac” din Dorohoi.

Evenimentul s-a desfășurat în două etape, reunind copii, reprezentanți ai Centrului de zi „Jurjac” și ai Protopopiatului Dorohoi, într-un cadru educativ și spiritual deosebit. Prima parte a activității a avut loc în Catedrala din Dorohoi, unde participanții au fost invitați să ia parte la o activitate interactivă de cunoaștere și la o scurtă cateheză, în care s-a subliniat rolul credinței în viața copiilor și în formarea caracterului creștin, precizează publicația Slova Creștină de Dorohoi.

A doua parte s-a desfășurat în Sala de ședințe a Protopopiatului Dorohoi și a fost dedicată personalității și moștenirii lăsate de marele voievod al Moldovei. Copiii au avut ocazia să afle detalii din viața și domnia lui Ștefan cel Mare printr-o prezentare biografică adaptată vârstei lor, să participe la un program de lectură tematică și să ia parte la un mic atelier de muzică. În cadrul atelierului, au învățat și interpretat cu emoție cântecul „Când a fost să moară Ștefan”, omagiu artistic adus celui ce a fost numit de popor „atletul lui Hristos”.

Prin această inițiativă, organizatorii și-au propus să insufle tinerelor generații respectul pentru valorile istorice și religioase ale neamului românesc, consolidând totodată legătura dintre școală, biserică și comunitate.
Activitatea s-a bucurat de un real succes și de implicarea activă a participanților, demonstrând încă o dată că educația religioasă și culturală poate fi transmisă cu eficiență prin metode interactive și adaptate copiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mihai Leu, campionul României la box, a decedat. Anunțul făcut pe pagina de Facebook a sportivului

Publicat

Publicitate

Lumea sportului românesc este în doliu: Mihai Leu, campionul mondial al României la box, a decedat, în seara de 1 iulie 2025. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială de Facebook a acestuia. Acesta s-a stins din viață la vârsta de 56 de ani după o luptă cu o boală grea, scrie alba24.ro

”Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.

Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat.

Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic”, au scris apropiații acestuia pe pagina sa de Facebook.

 

 

Publicitate

Mihai Leu a ajuns în data de 21 iunie la Institutul Clinic Fundeni cu un elicopter, după ce a făcut din nou hemoragie.. El avea atunci insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.

Mihai Leu a mai fost internat la spitalul Fundeni din data de 28 aprilie până la 15 mai, din cauza unor complicaţii.

Acesta ducea o luptă crânceă cu cancerul, de zece ani. Leu a fost, de asemenea, internat de urgenţă din cauza complicaţiilor în lunile mai şi decembrie 2024.

În 2014, Leu a aflat că are cancer la colon.

Mihai Leu a fost campion absolut la raliuri şi a deţinut trei titluri naţionale la Viteză în Coastă. El a fost campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zi dedicată mamei și fiicei: Tabăra de Frumusețe, Educație și Wellness promite o experiență memorabilă. Se fac înscrieri

Publicat

Publicitate

O zi întreagă de răsfăț, conectare emoțională și activități creative le așteaptă pe mame și fiice la Tabăra de Frumusețe, Educație și Wellness, un eveniment unic care pune în prim-plan relația specială dintre cele două generații.

Evenimentul va oferi un cadru relaxant și inspirațional, unde participantele se vor bucura de cinci ateliere interactive, create special pentru a încuraja colaborarea, încrederea și bucuria de a petrece timp de calitate împreună.

Atelierele incluse în program:

  • Masaj relaxant pentru mamă și copil, realizat cu uleiuri naturale, adaptate fiecărei vârste;
  • Mini facial în tandem, cu măști blânde și masaje faciale relaxante;
  • Manichiură colorată, cu lacuri sigure pentru copii și accesorii tematice;
  • Coafuri matching, de tip „mamă-fiică” – de la împletituri până la bucle și panglici;
  • Modeling și postură, un atelier jucăuș pentru exprimarea grației, atitudinii și încrederii.

Spre finalul zilei, participantele vor defila într-o paradă de modă, în care micile prințese vor urca pe podium alături de mamele lor, purtând lookurile create împreună.

Film în aer liber și tombolă cu premii

Ziua se va încheia într-o notă magică, cu proiecția unui film în aer liber, însoțit de gustări, pături și perne pentru confortul tuturor. De asemenea, organizatorii au pregătit o tombolă cu premii speciale pentru mame și fiice, constând în produse de beauty, accesorii și experiențe de răsfăț.

Publicitate

În prețul biletului sunt incluse două mese echilibrate, băuturi răcoritoare naturale, toate materialele necesare atelierelor, acces la photobooth tematic și un goody bag plin cu surprize.

Evenimentul este conceput pentru a oferi nu doar relaxare, ci și un moment autentic de apropiere între mamă și fiică, prin activități care stimulează creativitatea, grija reciprocă și comunicarea.

Locuri limitate

Numărul de locuri este limitat, iar interesul pentru eveniment este ridicat. Organizatorii recomandă înscrierea din timp. Informații suplimentare și rezervări pot fi solicitate prin mesaj privat, pe canalele oficiale ale evenimentului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending