Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (112)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Mihai Eminescu în „Timpul” din decembrie 1877. Reţinem din „Icoane vechi şi icoane nouă” („Ilustraţii administrative”)1. „Nu-nţelegea nimeni că bogăţia nu este în aer sau în pământ, ci în braţe şi că, unde lipsesc braţele sau calitatea producţiei e proastă, nu poate fi nici vorbă măcar de ţară bogată”; 2. „Deci în ţară săracă am voit să introducem de-a gata toate formele civilizaţiei apusene.  Trebuiau şcoli. Prin ce le puteai înfiinţa? După cum am spus, buruiana noastră de leac – munca. Trebuia ca şcolile puţine, câte erau,  să se ridice la cel mai înalt grad de dezvoltare cu putinţă, precum se şi-ncepuse treaba în vremea în care d-nii Laurian şi M. Cogălniceanu ş. a. nu erau decât simpli profesori de liceu. Pentru atâta treabă erau ei buni.  Generaţia ce le-ar fi urmat ar fi făcut altele mai bune şi mai multe şi, în 30 de ani, câţi sunt de atunci, aveam astăzi şcoli destul de multe şi bune şi o generaţie sănătoasă care ar şti să gândească limpede şi cu temei şi să-nşire două cuvinte potrivite pe hârtie. Aceasta ar fi fost calea de dezvoltare prin muncă. Am luat calea contrară. Pe vechii profesori de liceu i-am  prefăcut în profesori de universitate, deşi nu se potriveau deloc, căci nu se ocupaseră toată viaţa cu-n singur obiect, apoi am făcut o mulţime de şcoli secundare, pe care le-am umplut cu care cum ne-au ieşit înainte, apoi mii de şcoli primare, la numirea personalului cărora chiar de cap ne-am făcut. Afirmăm că sunt sute de învăţători care nu ştiu să despartă cuvintele unul de altul, nici să pună punct şi virgulă unde trebuie. Nu mai pomenim de sintaxă sau de ortografie, căci în privirea aceasta e babilonie curată, şi fiecare crede că poate scrie cum îi place”; 3. „Pentru sarcina de subprefect se cere atâta ştiinţă, atâta patriotism pe care le poate avea numai unul cu multă şi temeinică cultură. Cum că vor fi între cei de azi şi oameni cumsecade admitem, dar, în orice caz, o cultură temeinică şi o experienţă lungă sunt o garanţie mai mare  decât nici o cultură şi nici o experienţă”; 4. „De la un capăt al ţării până la altul se corupe orice simţire curată, orice om onest”;

Citește și: MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (111)

Mihai Eminescu în „Timpul” din decembrie 1877. Reţinem din „Icoane vechi şi icoane nouă” („Din abecedarul economic”): 1. „De câte ori un creştin s-apucă la noi să scrie un rând ca să lumineze neamul – presa este lumina, zic d-nia lor – de atâtea ori pune mâna-n raft şi scoate la iveală o carte nemţească sau una franţuzească şi răsfoieşte până găseşte  ce-i trebuie. Precum ni s-aduc toate de-a gata din străinătate şi n-avem alt chin decât să băgăm mâinile în mânecile paltonului venit de la Viena şi piciorul în cizma pariziană, fără a ne preocupa mai departe din câte elemente economice se compun lucrurile, tot astfel facem şi cu cunoştinţele; leluăm frumos din cărţi străine, le aşternem pe hârtie înlimba păsărească şi facem ca negustorul care nu-şi dă nici el seama de unde-i vine marfa, numai să se treacă. Chiar învăţaţii noştri, când vor să polemizeze, polemizează cu citate”;  2. „Bietul Ştefan Voievod! El ştia să facă fărâme pe turci, tătari, leşi şi unguri, ştia niţică slavonească, avusese mai multe rânduri de neveste, bea bine la vin vechi de Cotnari şi, din când în când, tăia capul vreunui boier sau nasul vreunui prinţ tătăresc. Apoi descăleca târguri de-a lungul râurilor, dăruia panţirilor şi dărăbanilor locuri bune pentru păşunarea hergheliilor de cai moldoveneşti, a turmelor de oi şi de vite albe, făcea mănăstiri şi biserici, şi apoi iar bătea turcii, şi iar descăleca târguri, şi iar se-nsura, până ce şi-au închis ochii în cetate la Suceava şi l-au îngropat cu cinste la  mănăstirea Putna. Ce-şi bătea el capul cu idei cum le au d-alde gazetari de-ai noştri, ce ştia el de subţietura de minte din vremea de azi?”; 3.”Îi mersese vestea voievodului românesc şi moldovenilor că nu sunt deprinşi a sta pe saltea turceşte, ci sunt totdeauna gata de război, oameni vârtoşi, care nu ştiu multă carte, dar au multă minte sănătoasă; averi mari iar n-au, dar nici săraci nu sunt”; 4. „Deci abecedarul nostru economic zice: Natura i-a dat omului putere mărginită, socotită numai pentru a se ţine pe sine şi familia”;

Mihai Eminescu în „Timpul” din decembrie 1877. Reţinem din „Icoane vechi şi icoane nouă” („Frază şi adevăr”):   „Socialistul Bebel, în foaia sa „Volksstaat”, anul 1873, spune următorul lucru:”Sau există Dumnezeu, ş-atunci suntem traşi pe sfoară, sau nu există, şi-atunci putem face ce-om pofti”. Fraza ăntoarsă nu va fi nici mai clară şi mai cuprinzătoare de cum e. Să zicem: „Sau nu există Dumnezeu, ş-atunci suntem traşi pe sfoară, sau există, ş-atunci putem face ce-om pofti”. Tot astfel sunt toate frazele radicalismului. Oricum le-ai întoarce, cuprinsul lor nu s-adaogă, pentru că nu-l au; ba adesea contrariul lor cuprinde mai mult adevăr decât ele însele. „Luminează-te şi vei fi!”. Poate contrariul e adevărat. „Fii şi te vei lumina!” Căci o existenţă lungă şi sigură va avea drept fruct al ei cunoştinţa, adică lumina. Tot aşa-i şi cu „Voieşte şi vei putea!”. „Să poţi, şi-atunci vei şi voi!”, căci omul vrea ceea ce poate, nu când vrea ceea ce nu poate, nu-i în toate minţile”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Primăriile vor putea decide în viitor dacă în oraș sunt necesare jocuri de noroc. Se vrea descentralizarea ONJN

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan, a făcut vineri 11 iulie, o serie de declarații referitoare la viitoarele reforme administrative. Este vorba despre o serie de măsuri fiscale care vor fi parte din cel de al doilea pachet propus de Guvern, scrie alba24.ro

Una dintre temele importante ale pachetului de măsuri este reformarea administrației locale. Față de acest subiect Ilie Bolojan a vorbit despre reduceri de personal în administrația locală, dar și noi puteri pe care acestea trebuie să le primească.

Un subiect legat de reforma administrației locale este descentralizarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Mai exact, momentan, ONJN este singurul organism care poate oferi licențe pentru amplasarea unui local care are jocuri de noroc.

Din acest motiv, guvernul condus de Bolojan vrea descentralizarea ONJN. Asta ar însemna că pe viitor administrația locală va putea decide dacă va aproba apariția unui local de jocuri de noroc sau nu. Mai exact, aceștia vor putea decide dacă pe o stradă sunt necesare jocuri de noroc sau nu.

Administrația locală va putea hotârî dacă localurile cu jocuri de noroc să se afle doar pe o stradă spre exemplu, sau doar într-o zonă a orașului.

”Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurile de noroc: Primăria poate să autorizeze o zonă, o stradă sau un cartier sau Mamaia de exemplu în municipiul Constanța, unde pe baza unei taxe speciale primăria poate să stabilească intensitatea.

Primăriile vor hotărî dacă au nevoie de jocuri de noroc și câte. Astăzi, orașele noastre sunt invadate de aceste jocuri de noroc”, a declarat Ilie Bolojan.

Publicitate

Momentan acesta este doar o prevedere propusă de Ilie Bolojan.

Citeste mai mult

Eveniment

Poșta Română cumpără 36 de autoutilitare pentru serviciul de curierat

Publicat

Publicitate

Compania Națională ‘Poșta Română’ va cumpăra pentru serviciul de curierat 24 de camioane și 12 remorci pentru care va aloca peste 25 de milioane de lei, a anunțat vineri operatorul public poștal.

‘Compania Națională ‘Poșta Română’ își continuă strategia de modernizare printr-o nouă investiție semnificativă în flota auto, menită să crească eficiența serviciilor de curierat și să asigure un transport mai sigur și mai rapid. Această inițiativă reflectă angajamentul companiei față de adaptarea continuă la nevoile pieței și la ritmul accelerat al schimbărilor din sectorul logistic’, se arată într-un comunicat al companiei transmis AGERPRES.

Valoarea estimată a investiției este de 25,38 milioane de lei (fără TVA) și include: 24 de camioane cu o capacitate de 18-20 tone; 12 remorci de 18 tone.

Camioanele și remorcile vor fi achiziționate prin leasing financiar pe o perioadă de doi ani și vor beneficia de polițe CASCO valabile patru ani și asigurare RCA pentru primul an, precizează compania.

‘Această achiziție face parte dintr-un program amplu de transformare și modernizare a companiei, completând investițiile recente în echipamente IT, soluții de automatizare și dezvoltarea unor servicii moderne, aliniate cerințelor clienților și standardelor europene. Prin această inițiativă, Poșta Română își reconfirmă poziția de lider pe piața serviciilor poștale și de logistică din România, demonstrând o viziune pe termen lung orientată spre calitate, siguranță și eficiență operațională’, se mai arată în comunicat.

Anunțul este disponibil în SEAP, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 11 august, ora 15:00. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Jandarmii au fost alături de participanții Programului de Tabere ARC 2025, desfășurat la Centrul de Agrement ,,,Codrii de Aramă” Agafton

Publicat

Publicitate

Vineri, după-amiază, cei aproximativ 130 de participanți la cea de-a doua serie a Programului de Tabere ARC 2025, desfăsurat la Centrul de Agrement ,,,Codrii de Aramă” Agafton, au primit vizita jandarmilor botoșăneni.

Programul de Tabere ARC, organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării și are ca scop dezvoltarea abilităților de comunicare în limba română, informarea tinerilor asupra istoriei românilor și aprofundarea cunoștințelor de cultură și civilizație românească.

Jandarmii le-au prezentat câteva aspecte din evoluția în timp a Jandarmeriei Române, de la înființarea acesteia pe 3 aprilie 1850 și până în prezent, misiunile executate și competențele legale ale jandarmilor, precum și măsurile de autoprotecție pe timpul participării la tabără, în vederea prevenirii producerii unor fapte antisociale.

Activitatea a continuat cu procedee de autoapărare executate de elevii jandarmi Daniel și Iustin, după care grupa conductori câini de serviciu a executat un exercițiu de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea unui infractor care nu se supune somațiilor.

Activități similare se vor desfășura și ka următoarele patru serii ale Taberelor ARC 2025 de la Agafton, la care participă în total aproximativ780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO: Premierul României, Ilie Bolojan: În ce va consta al doilea set de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan, susține vineri, 11 iulie, o conferință de presă la Palatul Victoria. Mai exact, prim ministrul fac declarații legate de cel de al doilea pachet de măsuri fiscale, scrie alba24.ro. 

În urmă cu câteva zile, premierul României, a declarat că cel de al doilea pachet de măsuri fiscale vizează reforma pensiilor speciale, a companiilor de stat și combaterea evaziunii.

Ministrul a spus că acest pachet ar urma să ajungă pe mesele parlamentarilor până la sfârșitul lunii iulie.

 

Cele mai importante declarații

  • Avem nevoie de stabilitate politică, iar asta înseamnă noi pachete de măsuri.
  • Pachetele vor fi prezentate în următoarele două saptămâni.
  • Un pachet important ține de reforma societăților comerciale la care acționar este statul.
  • Vom asigura toată transparența companiilor de stat. Măsura va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Unii s-au instalat pentru câțiva ani de zile pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali din păcate, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori. Indicatorii financiari sunt reduși în așa fel încât nu există indicatori care să arate clar că la o societate care este în pierdere există indicatori relevanți.
  • Vom modifica legislația, propunem scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor.
  • Vom modifica legislația, cu un număr mai mic de membri în bordul de conducere și vom micșora salariile.
  • E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.
  • E nevoia de închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi.
  • Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile sunt net diferențiate față de performanță.
  • Modificarea legislației fiscale. Este vorba despre măsuri de încasare a taxelor. Trebuie să creștem gradul de încasare. Spre exemplu pentru a combate munca la negru trebuie controale serioase. Trebuie să finalizăm digitalizarea ANAF, din analize de risc se vede unde sunt problemele. Trebuie să modificăm legislația pe componenta de insvolvență, de creanțe. Trebuie să ne mărim capacitatea de a executa silit și confisca.
  • Limitarea mandatelor celor care conduc ANAF-ul.
  • A doua direcție importantă: Reducerea risipei din sistemul de sănătate.
  • O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate.
  • În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.
  • La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an.
  • Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.
  • Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună.
  • Un alt pachet important este reforma administrației publice. Tot pachetul trebuie pus în practica. Aici ne referim la impozitarea proprietății, dar și la alte măsuri care țin de administrația locală.
  • Este nevoie să creștem capacitatea administrativă. Trebuie să le creștem capacitatea de încasare a datoriilor.
  • O altă componentă este descentralizarea jocurilor de noroc. Mai exact este nevoie ca primăria din localitate să autorizeze intensitatea jocurilor de noroc. Au nevoie de jocuri de noroc, sau nu. Orașele noastre sunt invadate de jocuri de noroc.
  • Administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul. Mai exact să țină cont de numărul de locuitori. Normările trebuie făcute pe baze reale.
  • Trebuie să redimensionăm acest aparat (cel local).
  • Trebuie să evaluăm funcționarii, să existe o evaluare periodică a angajaților din sistemul public.
  • Pensionarea magistraților: Pensii speciale. Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Avem o pensionare prea rapidă a magistraților. Se pensionează undeva la 48 de ani.
  • Dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta, nu știu, 30, 35 de ani de muncă. Să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
  • A treia componentă: nivelul pensiei. Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Un salariu brut înseamnă în general un salariu net +40-50%. Asta înseamnă că 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net.

    Cred că o formulare corectă și cinstită – 80% din salariul net și nu mai e cazul să pui dar nu mai mult decât ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită. Acestea vor fi elementele de bază după care vom discuta în perioada următoare ca să ajungem la o soluție ca după consultarea magistraților să venim cu o soluție corectă, Și sistemul de justiție trebuie să își câștige încrederea oamenilor.

    Trebuie și o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu mai avem atâtea sporuri. Să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă, au notat reporterii g4media.ro.

    Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending