Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Sfânta Cuvioasă Teodora va avea casă la Botoșani. PS Nichifor Botoșăneanul a pus piatra de temelie a noii biserici. Pr. Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor

Publicat

Publicitate

De Ziua Națională a României, credincioșii din Botoșani au avut parte de un eveniment rar, cu mare încărcătură duhovnicească, slujba de sfințire a locului pe care se va construi biserica închinată Sfintei Teodora de la Sihla, împreună cu punerea pietrei de temelie și frumoasei sfințirea troițe amplasate în interior, închinată Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor în fruntea unui sobor de preoți, din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Sute de credincioși au luat parte la acest moment în care s-a scris o filă sfântă în istoria acestei comunități.

Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor, care a condus un sobor de preoți din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Credincioșii au asistat cu emoție la acest moment considerat o filă importantă în istoria spirituală a comunității, începutul unui proiect de anvergură ce va marca zona pentru generațiile următoare.

Pentru organizarea acestui eveniment s-a muncit intens în ultimele săptămâni. Terenul a fost din nou curățat, au fost trasate contururile viitoarei biserici și ale paraclisului, iar în paralel s-a trecut la achiziționarea materialelor necesare: placa de marmură pentru piatra de temelie, crucea, balastru, ciment și alte elemente liturgice și tehnice rânduite pentru ceremonia de sfințire. Totodată, zona a fost branșată la rețeaua electrică, iar la troiță a fost montat un proiector care o luminează noaptea, subliniind frumusețea și importanța lucrării abia începute.

Părintele Cătălin Ailenei, un temerar în adevăratul sens al cuvântului, a pornit pe un drum dificil, asumându-și lucrări grele, dar necesare, cu dorința curajoasă de a ridica o biserică în vremuri pline de provocări. Noua biserică dedicată Sfintei Teodora de la Sihla se dorește a fi nu doar un loc de rugăciune, ci și un reper al credinței și unității pentru credincioșii botoșăneni, un proiect care, odată finalizat, va îmbogăți viața spirituală a întregii comunități.

Pentru râvna sa, părintele Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor.

La final, PS Nichifor a rostit un frumos cuvânt de învățătură.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Grenadă de mână defensivă, descoperită într-o pădure din Drislea

Publicat

Publicitate

Un element de muniție rămas neexplodat din timpul conflictelor armate, a fost descoperit, astăzi, într-o pădure din localitatea Drislea, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Realizând pericolul, acesta a chemat în sprijin echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani.

 

Pirotehnicienii au constatat faptul că este vorba de o grenadă de mână ofensivă model RG -42, în perfectă stare de funcționare și care putea exploda la orice atingere mecanică. În urma asanării terenului, echipa pirotehnică a ISU Botoșani au descoperit și un cartuș calibru 7,65 mm. Elementele de muniție au fost ridicate și transportate în poligonul militar de la Copălău, în vederea distrugerii la o dată ulterioară.

 

Informare preventivă

 

Publicitate

Dacă se întâmplă să găsiți obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce seamănă cu elemente de muniţie neexplodată trebuie să respectați următoarele reguli:

 

✅ să nu le mișcați de pe locurile pe care se află;

 

✅ să nu le desfaceți şi să nu le predați operatorilor economici;

 

✅ să nu le introduceți în clădiri, încăperi sau locuinţe;

 

✅ să nu le folosiți pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;

 

✅ să nu le loviți, să nu le tăiați şi să nu le demontați;

 

✅ să nu folosiți focul deschis în apropierea acestora.

Citeste mai mult

Educație

Defilare cu tricolorul și emoție la Știubieni: Elevii din ansamblul „Valea Bașeului” au sărbătorit Ziua Națională a României

Publicat

Publicitate

Ziua Națională a României a fost sărbătorită astăzi cu emoție și mândrie de elevii Școlii Gimnaziale Nr.1 Știubieni și ai Școlii Gimnaziale Nr.2 Negreni, reuniți în Ansamblul folcloric „Valea Bașeului”. Copiii au ales să marcheze 1 Decembrie alături de comunitatea locală, transformând satul într-o adevărată scenă de tradiții și patriotism.

Evenimentul a început în fața Primăriei Comunei Știubieni, unde elevii, îmbrăcați în costume populare, au cântat primele cântece dedicate României. Însoțiți de dascăli și părinți, au pornit apoi într-o defilare pe străzile localității, purtând drapele tricolore și aducând, prin fiecare pas, un omagiu identității naționale.

Localnicii au ieșit la porți, i-au aplaudat și i-au încurajat, bucuroși să vadă cum tradițiile sunt duse mai departe de cei mici. Momentul central al manifestării a avut loc la Monumentul Eroilor, acolo unde a fost depusă o coroană de flori în memoria celor care au luptat pentru libertatea și unitatea României.

La ceremonie au participat primarul comunei, Ștefanache Pavel, viceprimarul Boghițoi Petrișor, reprezentanți ai Consiliului Local, precum și conducerea Școlii Gimnaziale Nr.1 Știubieni, prin directorul Rusu Petronela Laura. Alături le-au fost profesorul Nechita Costel, cadre didactice, părinți și numeroși membri ai comunității.

Atmosfera a fost una caldă, sinceră, cu emoții împărtășite deopotrivă de copii și adulți. Organizatorii transmit că vor continua să promoveze tradițiile și cultura locală în rândul elevilor, considerând aceste momente esențiale pentru formarea identității copiilor.

La finalul manifestării, întregul ansamblu a intonat „La mulți ani, România!”, un mesaj simplu, dar puternic, care a răsunat în inimile tuturor participanților.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Elevii Liceului ,,Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Națională

Publicat

Publicitate

Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.

Profesor Cătălina Gania

 

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending