Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Titularizarea se schimbă: Ce propune ministrul Educației pentru a simplifica angajarea în școli

Publicat

Publicitate

Schimbări la Titularizare: Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, propune modificări pentru simplificarea procesului de angajare în învățământ.

Varianta luată în calcul este introducerea unui examen național de licențiere didactică, similar rezidențiatului din medicină în ceea ce privește o eventuală organizare în centre de concurs la nivel zonal.

„Ca titular ești mai protejat, circuli mai ușor de la o școală la alta – dar sunt și dezavantaje – birocrația și faptul că oameni valoroși ajung să repete examenul de titularizare.

Dacă iei peste 7, devii licențiat în sistem. Asta te ajută pentru că, fiind licențiat, poți participa direct la concursuri pentru poziții pe perioadă determinată sau nedeterminată – fie direct la școală, fie la un centru de concursuri”, a declarat ministrul, luni, potrivit edupedu.ro

Noul model are drept obiectiv profesionalizarea carierei didactice și simplificarea procesului de angajare, notează ministrul.

Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului.

Publicitate

Schimbări la Titularizare. Declarațiile ministrului

Avem tot mai puțini profesori în anumite domenii. Uneori chiar profesorii buni care nu reușesc să obțină o poziție, trebuie să dea examenul de mai multe ori

Propunerea pe care am să o fac (…) principiile pentru regândirea titularizării: să avem un examen național care să permită licențierea didactică. Dacă ai luat peste 7 ai devenit licențiat în sistem. Asta te ajută pentru că așa poți să participi la concursuri pe poziții pe perioadă determinată/nedeterminată. Dacă ai ocupat o poziție pe nedeterminat, ești titular și licențiat în sistem. Pentru totdeauna? În principiu da, dacă îți faci treaba. La 5 ani – evaluări la standarde minime, dacă nu le ai urmează o perioadă de 1-2 ani de remedială.

Foarte important: dacă poziția respectivă – una pe perioada determinată, devine viabilă pentru titularizare, se transformă pe perioadă nedeterminată.

Trebuie să mărim salariul, să vină cu responsabilități. Standard minim de performanță: primești mai mult, dai mai mult. Dincolo de salariul mediu, trebuie să creăm indicatori care să le permită profesorilor să câștige mai mult. Nu tuturor, ci celor care se implică mai mult.

Avem nevoie și de potențialul de a câștiga mai mult pe baza unor indicatori de performanță, progres și incluziune.

Locurile care nu se acoperă de licențiați se scot la concurs în regim de suplinire pentru cei care nu trec licențierea. Să ne asigurăm că unitățile școlare vor anunța posturile libere.

Schimbări la Titularizare: posturi pe perioadă determinată

Dacă ai obținut o notă peste prag și ai devenit licențiat în sistem, iar școala este mulțumită de performanța ta, ar trebui să ai posibilitatea de a continua de la un an la altul, prin decizia școlii.

Iar atunci când atingi vechimea stabilită pentru o poziție pe perioadă nedeterminată – de exemplu, după 4 ani –, să poți trece pe nedeterminată.

Dar nu până la pensie, ci cu evaluări periodice din cinci în cinci ani.

Citeste mai mult

Eveniment

Municipiul Dorohoi și comunele Șendriceni și Broscăuți rămân fără apă. Anunțul Nova Apaserv

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează că, începând de marți, 20 mai 2025, ora 12:00, până miercuri, 21 mai 2025, ora 12:00, se vor executa lucrări de modernizare și reabilitare la rezervoarele de la Dealu Mare, care deservesc municipiul Dorohoi și localitățile limitrofe.

Pe durata acestor lucrări, furnizarea apei potabile va fi întreruptă în municipiul Dorohoi  și în comunele Șendriceni și Broscăuți.

Pentru a evita disconfortul generat de lipsa apei, recomandăm consumatorilor afectați să  își asigure  rezerve minime de apă pentru uz casnic, pe durata întreruperii.

Citeste mai mult

Eveniment

Trei echipe pe podium, la finalul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete

Publicat

Publicitate

În perioada 15-18 mai 2025, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a fost gazda Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete, ediția 2024-2025.

Trei echipe au urcat pe podium la finalul competiției și au fost premiate ieri la festivitatea de închidere a olimpiadei:

Locul I – Liceul Teoretic „Jozef Tajovsky” Nădlac, jud. Arad;

Locul al II-lea – Liceul Teoretic „Marin Preda” București;

Locul al III-lea – Școala Gimnazială „Lucian Grigorescu” Medgidia, jud. Constanța.

 

Publicitate

Evenimentul a fost  organizat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al comunei Vorona.

„Felicitări tuturor voleibalistelor participante care, indiferent de locul ocupat în clasament, au demonstrat nu doar calități sportive remarcabile, ci și caracter, respect față de adversar și dăruire față de echipă!

Felicitări cadrelor didactice și antrenorilor care au fost alături de aceste fete pas cu pas, motivându-le și pregătindu-le pentru performanță!

Felicitări echipelor și sportivelor câștigătoare, celor care, prin pasiune pentru volei, pun bazele viitorului sportului românesc!

România are nevoie de generații puternice, motivate și curajoase – precum aceste fete!” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Citeste mai mult

Economie

Angajatori din Botoșani, sancționați pentru neplata salariilor. Peste 110.000 lei din amenzi, în doar o lună

Publicat

Publicitate

În cursul lunii aprilie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 50 controale. Au fost dispuse 74 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 8 sancţiuni contravenționale, reprezentând amenzi în valoare de 110.500 lei.

Deficiențele constatate au vizat:

– neplata salariilor;

– neplata orelor de muncă suplimentare;

– nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă;

– lipsa evidenței timpului de muncă;

Publicitate

– neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive;

– neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către    salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal).

Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la:

– încheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– înregistrarea contractelor individuale de muncă în registrul general de evidență a salariaților și transmiterea la inspectoratul teritorial de muncă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(2) din Legea nr.53/2003);

– obligația angajatorului de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de către salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru (art.119 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– completarea registrului general de evidență a salariaților cu date eronate sau incomplete (art.8 alin.(3) lit.b) din H.G. nr.905/2017).

De asemenea, în luna aprilie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 203 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 40 de parole pentru transmiterea on-line a registrului electronic al salariaţilor și un număr de 3 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.

Totodată, au fost preluate, la sediul inspectoratului de muncă, 183 de registre electronice de evidenţă a salariaţilor.

 

În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii aprilie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– au fost efectuate controale la un număr de 40 agenţi economici, din care au fost sancționați 20, au fost constatate 38 neconformităţi şi au fost dispuse 46 de măsuri, fiind aplicate 6 amenzi în valoare de 45.000 lei și 31 avertismente;

– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 9 evenimente de

către angajatori;

– 5 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial  de Muncă Botoșani;

– 2 evenimente au fost comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani către Inspecția Muncii;

– au fost înregistrate 6 persoane accidentate în accidente de muncă, 5 cu incapacitate temporară de muncă și una accidentată mortal.

Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:

– nepurtarea echipamentului individual de protecție;

– necomunicarea evenimentelor;

– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă;

– nesupravegherea stării de sănătate a lucrătorilor pentru stabilirea aptitudinii în muncă.

                  Valoarea amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna aprilie, în domeniile de competență, este de 155.500 lei.                 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending