Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR: Mai puține ministere, menținerea cotei unice și impozitarea marilor averi

Publicat

acum 58 de minute

miercuri, 18.12.2024

de

Publicitate

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR. Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au întâlnit marţi pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Printre principalele măsuri se numără menţinerea cotei unice, reducerea aparatului administrativ și impozitarea progresivă a marilor averi, scrie alba24.ro.

PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale au convenit ca programul de guvernare să fie unul al reformelor şi investiţiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului şi al modernizării României.

Reprezentanţii USR au refuzat să-şi asume acest program, precizând că trebuie să discute în cadrul partidului măsurile pe care acesta le prevede.

Printre măsurile prevăzute în noul program se numără menţinerea cotei unice, care asigură predictibilitate fiscală, reducerea aparatului administrativ prin desfiinţarea a două ministere, comasarea serviciilor, reducerea cu 50% a numărului secretarilor de stat și impozitarea progresivă a marilor averi.

De asemenea, pentru 2025 se preconizează un deficit de 7% din PIB.

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR

Reforma administraţiei centrale

  • Reducerea numărului de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%;
  • Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
  • Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regulă de maximum 2 secretari de stat /minister/ maximum 3 la ministerele mari;
  • Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
  • Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice.
  • Lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. De asemenea, se urmărește asigurarea unui acces egal la servicii publice de calitate, atragerea de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă.

Debirocratizare, simplificare, dereglementare

  • Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
  • Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;
  • Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
  • De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor.

Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

  • Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
  • Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
  • Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.
  • Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.

Reforme privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici

  • Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.
  • Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.
  • Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.
  • Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.

Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară

  • Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
  • Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
  • Reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.
  • Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
  • Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAŞ pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
  • Impozitarea progresivă a marilor averi.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Festivalul „Tradiții și obiceiuri din Moldova de Nord”, la Casa de Cultură din Săveni

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 18.12.2024

de

Publicitate

Orașul Săveni vă invită să celebrați moștenirea noastră culturală, păstrată cu grijă de-a lungul veacurilor.

În data de 19 decembrie 2024, la Casa de Cultură din Săveni, veți avea ocazia să participați la festivalul “Tradiții și obiceiuri din Moldova de Nord”, o sărbătoare a datinilor și obiceiurilor ce definesc identitatea noastră culturală și spirituală. Evenimentul este dedicat redescoperirii patrimoniului imaterial al acestei regiuni de poveste.

Programul festivalului:
Scene teatrale care readuc la viață datinile și obiceiurile de iarnă, înfățișând fragmente din viața satului moldovenesc;
Colinde tradiționale, interpretate cu suflet de grupuri vocale locale, care vestesc Nașterea Domnului;
Dansuri populare, precum jocurile cu căiuți și capra, măiestru înfăptuite de tineri dornici să ducă mai departe aceste nestemate culturale;
Urături și Sorcova, transmise cu bucurie și speranță, pentru un an nou plin de belșug și sănătate.
Organizatori: Liceul Teoretic “Dr. Mihai Ciucă” Săveni, Primăria orașului Săveni, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Școala Gimnazială Nr. 1 Săveni. Partenerii din sfera neguvernamentală – Asociația Arlechin, Centrul Județean de Voluntariat Botoșani și Centrul Local “Cutezătorii Botoșani”, membri ai Organizației Naționale “Cercetașii României”.

Coordonarea acestui eveniment este asigurată de cadrele didactice de la Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” Săveni: Prof. Cristina CHIORESCU – director, Prof. Mihaela DRASLEUCĂ – director adjunct, Prof. Felicia NĂPÎRCĂ – director educativ și Prof. Carmen GORESCU.

Info line: www.saveni7days.ro / www.voluntariatbotosani.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Elevii din Răuseni au aflat de la polițiști cum pot proteja animalele și care este importanța respectării drepturilor acestora

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 18.12.2024

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor au desfășurat activități informativ -educative în cadrul programului ”Școala Altfel”, cu elevii Școlii Primare nr. 2 ”Doina”, din comuna Răuseni.

 

Activitatea a fost interactivă, polițiștii discutând cu elevii despre cum pot proteja animalele și care este importanța respectării drepturilor acestora. Au fost, de asemenea, desfășurate activități în scopul dezvoltării compasiunii față de animale, constând în fișe de lucru, cu activități specifice vârstei.

 

În același context, elevii prezenți la activitate au primit dulciuri din partea polițiștilor, oferite cu sprijinul Corpului Național al Polițiștilor.

Publicitate

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru un tânăr din Trușești, care s-a urcat la volan dar a „uitat” că nu are permis

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 18.12.2024

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au oprit pentru control, pe drumul comunal, din  comuna Santa Mare, un autoturism condus de un tânăr, de 23 de ani, din comuna Trușești.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending