Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Șapte intervenții ale salvatorilor, astăzi în județul Botoșani: Mașini blocate în zăpadă, ambulanță oprită și copac doborât de vânt

Publicat

Publicitate

De la intrarea în vigoare a atenționării meteorologice de tip Cod galben de ninsori viscolite și vânt puternic, pompierii și echipajele de intervenție din județul Botoșani au fost solicitați în mai multe situații critice, generate de condițiile meteo severe.

Potrivit datelor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani, la Dispeceratul Integrat ISU – SAJ Botoșani au fost înregistrate șapte apeluri de urgență prin 112. Cetățenii au cerut sprijin după ce au rămas blocați cu autovehiculele pe drumuri comunale, județene sau naționale, ori pentru îndepărtarea unor arbori doborâți de vânt.

Intervențiile au avut loc în cursul zilei de 8 ianuarie și au vizat mai multe localități din județ. În zona Drăgușeni – Scutari, două microbuze și un autoturism au rămas înzăpezite pe un drum comunal, fiind necesară intervenția serviciilor voluntare pentru degajarea carosabilului. La ieșirea din Costești, comuna Răchiți, o ambulanță a fost blocată de un autoturism ieșit în decor, situație rezolvată rapid pentru ca echipajul medical să-și poată continua misiunea.

Un accident s-a produs și la ieșirea din orașul Săveni spre Bodeasa, unde un autoturism s-a răsturnat din cauza carosabilului alunecos. De asemenea, pompierii au intervenit în Cătămărești-Deal, unde un autovehicul nu a mai putut înainta din cauza stratului de zăpadă, dar și în Parcul Mihai Eminescu din municipiul Botoșani, unde un copac doborât de vânt a căzut pe trotuar.

Cea mai delicată situație a fost semnalată între Ștefănești și Ripiceni, unde un autoturism a rămas blocat pe un drum de exploatație. Două persoane, printre care o femeie însărcinată, au fost preluate de pompieri cu o șenilată și transportate în siguranță la drumul național.

Publicitate

Toate cazurile au fost soluționate operativ, fără victime, prin intervenția integrată a structurilor Ministerului Afacerilor Interne, cu sprijinul autorităților locale și al serviciilor voluntare pentru situații de urgență.

Autoritățile reamintesc că județul Botoșani se află sub Cod galben de vânt puternic și ninsori viscolite până astăzi, la ora 15:00. Din motive de siguranță, circulația rutieră a fost închisă temporar pe DN 24C, între Rădăuți-Prut și Manoleasa.

Cetățenii sunt sfătuiți să evite deplasările neesențiale, să se informeze din surse oficiale și să respecte recomandările autorităților, pentru a preveni situațiile de risc.

Citeste mai mult

Eveniment

Cod Galben de viscol la Botoșani: Instituțiile de urgență, mobilizate. Școli suspendate și drumuri monitorizate permanent

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se află în stare de alertă, în contextul avertizării meteorologice de tip Cod Galben de ninsori viscolite și vânt puternic. Toate instituțiile cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență sunt mobilizate și pregătite să intervină pentru protejarea populației și a bunurilor, au transmis autoritățile județene.

Prefectul județului Botoșani, Raluca Ștefania Curelariu, a convocat, joi seară, o ședință extraordinară a Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Botoșani, în cadrul căreia au fost analizate evoluțiile meteorologice și stabilite măsuri suplimentare pentru perioada critică următoare.

În urma evaluării situației operative, autoritățile au dispus monitorizarea permanentă a drumurilor din județ și intervenția operativă pentru menținerea viabilității acestora. La această oră, se acționează cu 22 de utilaje pe drumurile județene și 38 de utilaje pe drumurile naționale.

Totodată, ca urmare a închiderii DN 24C între localitățile Rădăuți-Prut și Manoleasa, a fost decisă suspendarea cursurilor la Școala Gimnazială Rădăuți-Prut, pentru 260 de elevi, vineri, 9 ianuarie 2026. De asemenea, cursurile vor fi suspendate parțial pentru elevii navetiști din localitățile Crasnaleuca, Cotul Miculinți, Ghireni și Mitoc, care învață la Liceul Tehnologic Coțușca, precum și pentru elevii Școlii Gimnaziale Manoleasa care fac naveta din Liveni și Zahoreni.

Autoritățile au dispus și monitorizarea persoanelor vulnerabile, în special a gravidelor aflate în ultimul trimestru de sarcină, a persoanelor dializate, dependente de oxigen sau cu stimulator cardiac. Unitățile medicale au primit indicații pentru adaptarea programelor de dializă, astfel încât pacienții din zonele greu accesibile să nu fie expuși riscurilor.

La nivel local, sunt pregătite spații pentru adăpostirea persoanelor surprinse în trafic, precum și stocuri minime de alimente și apă. Comitetele Locale pentru Situații de Urgență acționează în teren pentru menținerea practicabilității drumurilor comunale, intervenții rapide în zonele afectate și sprijinirea populației, la nevoie.

Publicitate

În cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” Botoșani a fost activată grupa operativă, fiind asigurată rezerva de personal pentru suplimentarea forțelor de intervenție. Evoluția fenomenelor este monitorizată permanent prin Centrul Operațional al ISU, iar echipajele de pompieri sunt pregătite să intervină în cel mai scurt timp.

Polițiștii Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani monitorizează starea drumurilor publice și colaborează cu administratorii de drumuri pentru intervenții rapide, în condițiile în care circulația se desfășoară în regim de iarnă pe mai multe sectoare.

Totodată, Poliția de Frontieră Română monitorizează traficul prin cele trei puncte de trecere a frontierei din județ. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, autoritățile din Republica Moldova au anunțat că, la Punctul de Trecere a Frontierei Costești (corespondent PTF Stânca), camioanele care intră în Republica Moldova sunt direcționate și parcate în terminalul Serviciului Vamal. Operatorii de transport sunt sfătuiți să reconfigureze traseele pentru a evita blocajele.

Autoritățile le recomandă cetățenilor să evite deplasările pe durata manifestării fenomenelor meteo periculoase, să se informeze asupra condițiilor de drum, să își echipeze corespunzător autovehiculele pentru iarnă și să urmărească informările oficiale. Informații utile privind comportamentul în situații de urgență pot fi consultate pe platforma națională fiipregatit.ro sau prin aplicația mobilă DSU.

Citeste mai mult

Educație

După Călărași, viscolul închide și școlile din Rădăuți-Prut. Cursurile sunt suspendate vineri, 9 ianuarie

Publicat

Publicitate

Condițiile meteo extreme au dus în aceste zile la suspendarea cursurilor în mai multe unități de învățământ din județul Botoșani. După ce joi, 8 ianuarie 2026, activitatea didactică a fost suspendată la Școala Gimnazială Nr. 1 Călărași, din cauza poleiului și a drumurilor impracticabile, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a luat o nouă decizie pentru ziua următoare, vineri, 9 ianuarie 2026.

Astfel, la recomandarea Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, cursurile vor fi suspendate și vineri, 9 ianuarie 2026, în toate școlile din comuna Rădăuți-Prut. Măsura a fost adoptată din cauza viscolului puternic și a riscurilor majore generate de deplasarea elevilor și a cadrelor didactice.

Reprezentanții unităților de învățământ precizează că orele suspendate vor fi recuperate ulterior, conform prevederilor legale în vigoare, printr-un program care va fi stabilit la nivelul fiecărei școli.

Autoritățile recomandă părinților și elevilor să evite deplasările în zonele afectate, să urmărească informările oficiale transmise de școli și ISJ Botoșani și să respecte indicațiile autorităților până la ameliorarea condițiilor meteorologice.

Citeste mai mult

Eveniment

DN 24C Rădăuți-Prut – Manoleasa, închis pe timpul nopții din cauza viscolului. Autoritățile avertizează: evitați deplasările

Publicat

Publicitate

Circulația rutieră pe DN 24C, pe sectorul Rădăuți-Prut – Manoleasa, va fi închisă începând din această seară și până mâine dimineață, la ora 08:00, potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Secția de Drumuri Naționale Botoșani.

Măsura a fost dispusă pentru protejarea vieții participanților la trafic, în contextul în care există riscul ca șoferii să rămână blocați pe carosabil în propriile autovehicule. Decizia a fost luată pe fondul vântului puternic, care a redus vizibilitatea la zero, dar și al porțiunilor de drum acoperite cu zăpadă viscolită.

Pe celelalte drumuri naționale și județene din județul Botoșani se circulă în condiții de iarnă. Pentru menținerea stării de practicabilitate, autoritățile intervin în prezent cu 33 de utilaje pe drumurile naționale și 20 de utilaje pe drumurile județene.

Județul Botoșani se află sub incidența a două atenționări meteorologice de tip cod galben de ninsori viscolite și vânt puternic, valabile până mâine, la ora 15:00. În acest context, autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în zonele afectate de viscol, pe cât posibil.

Reprezentanții Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani transmit o serie de recomandări pentru prevenirea situațiilor de urgență: evitarea deplasărilor pe timp de viscol, informarea prealabilă asupra condițiilor de drum, verificarea sistemelor de încălzire ale autovehiculelor și echiparea corespunzătoare pentru iarnă. De asemenea, populația este sfătuită să evite apropierea de copaci, stâlpi de electricitate sau panouri publicitare și să parcheze autoturismele la distanță sigură față de acestea.

Având în vedere temperaturile scăzute, autoritățile recomandă verificarea sobelor, centralelor termice și coșurilor de fum, pentru a preveni incendiile provocate de eventuale fisuri sau scântei.

Publicitate

În continuare, toate structurile Ministerul Afacerilor Interne, drumarii, autoritățile locale și instituțiile cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență acționează în sistem integrat pentru a răspunde rapid solicitărilor venite din partea cetățenilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending