Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Liturghie cu trăire și cântare îngerească la Cătămărăști-Deal: Corala „Armonia” va răspunde la strană

Publicat

acum 6 minute

marți, 11.11.2025

de

Publicitate

Pe 14 decembrie 2025, la Parohia „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști-Deal, credincioșii vor trăi clipe de adâncă emoție și bucurie duhovnicească. În această zi binecuvântată, biserica va deveni locul unei Sfinte Liturghii deosebite, menite să adune sufletele într-o comuniune caldă, în pragul marelui praznic al Nașterii Domnului.

Răspunsurile la strană vor fi oferite de Corala bărbătească ortodoxă „Armonia”, un ansamblu de prestigiu, dublu medaliat cu aur la Olimpiada Internațională „World Choir Games” din Statele Unite ale Americii. Cu glasurile lor armonioase, pline de lumină și rugăciune, membrii coralei vor da un plus de strălucire și profunzime momentului liturgic.

Această slujbă se dorește a fi nu doar un eveniment muzical sau cultural, ci o adevărată sărbătoare a credinței, o întâlnire a omului cu Dumnezeu prin cântare, rugăciune și iubire.

Prezența Coralei „Armonia” la Cătămărăști-Deal este un dar pentru întreaga comunitate, o chemare la liniște, pace și trăire curată, într-o lume tot mai grăbită și zgomotoasă.

Parohia „Sfântul Ștefan cel Mare” îi așteaptă pe toți credincioșii din Botoșani și împrejurimi să participe la această slujbă de suflet, care va aduce în inimile celor prezenți ecoul ceresc al colindului și bucuria apropierii de Dumnezeu.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

FOTO Turismul digital unește Botoșaniul și Vadul lui Vodă: Un nou proiect transfrontalier pentru promovarea zonei și dezvoltarea locală

Publicat

acum o oră

marți, 11.11.2025

de

Publicitate

Echipa de implementare a Consiliului Județean Botoșani a participat, pe 7 noiembrie 2025, la conferința de lansare a proiectului „Promovarea turismului digital în zona transfrontalieră România–Republica Moldova cu impact asupra incluziunii sociale” – PROMODIGI-T (I.D. ROMD00410).

Evenimentul a fost organizat de Primăria orașului Vadul lui Vodă, în Republica Moldova, și marchează începutul unei noi colaborări peste Prut, menită să valorifice potențialul turistic al regiunii.

Proiectul este finanțat prin Programul INTERREG VI-A NEXT România–Republica Moldova 2021–2027, la Prioritatea 2 – Dezvoltare socială peste granițe, având ca obiectiv consolidarea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică și socială.

Cooperare pentru un turism modern și incluziv

În cadrul acestui parteneriat, Consiliul Județean Botoșani are rolul de lider de proiect, iar Primăria orașului Vadul lui Vodă este partener. Cele două instituții își propun să îmbunătățească modul în care este promovat turismul local, prin soluții moderne și digitale, dar și să stimuleze cooperarea între comunitățile de pe cele două maluri ale Prutului.

Scopul principal al proiectului este de a crește atractivitatea turistică a regiunii și de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor din zona de frontieră.

Publicitate

Investiții în infrastructură și promovare digitală

Proiectul PROMODIGI-T include o serie de investiții concrete:

Reabilitarea unui imobil în orașul Vadul lui Vodă, care va deveni Centru de Informare Turistică modern;
Organizarea a două ateliere de schimb de bune practici în promovarea turismului local – unul la Botoșani, celălalt la Vadul lui Vodă;
Elaborarea unei strategii comune de dezvoltare a turismului transfrontalier;
Promovarea digitală a atracțiilor turistice prin aplicații, website-uri și materiale multimedia moderne.

Buget și durată

Proiectul are un buget total de 239.341,58 euro, din care 215.407,41 euro reprezintă cofinanțarea Uniunii Europene.
Durata de implementare este de 18 luni, în perioada 5 aprilie 2025 – 4 octombrie 2026.

Ce se va realiza concret

Pentru județul Botoșani, proiectul va aduce:

o aplicație mobilă „Visit Botoșani”;
un website de promovare turistică;
două totemuri digitale interactive;
hărți 3D ale județului;
materiale promoționale, echipamente IT și o strategie comună transfrontalieră de promovare.
În orașul Vadul lui Vodă, din Republica Moldova, vor fi realizate:

un Centru de Informare Turistică dotat cu echipamente moderne;
o aplicație digitală tip hartă;
hărți 3D și materiale de promovare dedicate.

Un pas înainte pentru turismul transfrontalier

Prin proiectul PROMODIGI-T, autoritățile din Botoșani și Vadul lui Vodă demonstrează că tehnologia și colaborarea pot deveni motoare de dezvoltare pentru turismul local. Inițiativa va permite o promovare mai vizibilă, mai accesibilă și mai atractivă a obiectivelor turistice din ambele regiuni, consolidând legăturile culturale și economice dintre România și Republica Moldova.

Citeste mai mult

Administratie

Botoșani: Fostul ministru Marius Budăi cere susținere pentru majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie

Publicat

acum 2 ore

marți, 11.11.2025

de

Publicitate

Fostul ministru al Muncii, deputatul social-democrat Marius Budăi, cere liberalilor să susțină majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2026.

El a făcut, marți, un apel către președintele filialei din Botoșani a Partidului Național Liberal (PNL), Valeriu Iftime, care este și președinte al Consiliului Județean, să insiste pe lângă premierul Ilie Bolojan pentru creșterea nivelului minim al salarizării.

‘Voi insista pentru creșterea salariului minim din ianuarie 2026, până în ultimul moment, când se va lua decizia finală. Ca atare, astăzi îi adresez un apel președintelui PNL Botoșani, domnul Valeriu Iftime, să fie alături de mine în acest demers. Îmi amintesc că s-a prezentat ca un bun prieten al domnului prim-ministru Bolojan. Poate contează dacă îl sună pe prietenul său să îi prezinte situația reală, de la noi din Botoșani, unde avem mulți tineri, dar și persoane mai în vârstă, care lucrează pe salariul minim. Pentru acești oameni chiar contează un plus la salariul obținut cu muncă multă. Mai ales după creșterile de prețuri în urma majorării TVA’, a scris Budăi, pe pagina sa de Facebook.

Totodată, el a punctat că, ‘în această chestiune’, atât social-democrații, cât și liberalii ar trebui să fie de aceeași baricadă.

‘Domnule președinte Iftime, știu că ați fost om de afaceri și un reprezentant al patronatului care, în general, se opune majorării salariului minim. Înțeleg bine că, în business, profitul e pe primul loc. Acum însă, sunteți președintele ales al Consiliului Județean și cred că, de această dată, pe primul loc ar trebui să fie oamenii care v-au votat. Deci fac un apel la dumneavoastră în această calitate de ales al comunității noastre. Vorbiți cu domnul prim-ministru, prietenul dumneavoastră, vorbiți cu parlamentarii PNL din Botoșani, vorbiți la dumneavoastră în partid la centru! Haideți să fim de aceeași baricadă în această chestiune! Chiar ar conta pentru mulți dintre botoșănenii care ne-au votat’, a mai transmis fostul ministru.

AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

În weekend, spectacolele „Portugalia” de Zoltán Egressy și „Îmbătați de dragoste”, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 2 ore

marți, 11.11.2025

de

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită botoșănenii în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Portugalia” de Zoltán Egressy și „Îmbătați de dragoste” după Pierre de Marivaux.

Iubitorii de teatru sunt așteptați, sâmbătă, 15 noiembrie de la ora 1900,  la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Portugalia” de Zoltán Egressy.

Regia: Vladimir Anton
Scenografia: Gelu Rîșca
Coregrafia: Victoria Bucun
Asistent regie: Răzvan Amitroaei

Distribuția:
FUNDĂ – Alexandra Vicol
PORECLĂ – Răzvan Amitroaei
CÂRCIUMAR – Gheorghe Frunză
SFECLĂ – Sorin Ciofu
PREOT – Alexandru Dobynciuc
CLAMĂ – Bogdan Muncaciu
FEMEIA – Gina Patrașcu-Zamfirache
SATANĂ – Valentin Popa
SOȚIE – Oana-Maria Tudoran
Spectacol nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2021 la categoria CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (Alexandra Vicol pentru rolul „Fundă”)

Într-un sat de la marginea lumii, oamenii nu au nume. Ei sunt porecle – Fundă, Sfeclă, Clamă. Toți tânjesc după un altceva, după un altcineva. Dar nimeni nu face nimic pentru a-și împlini visul.
Portugalia, visul unui tânăr scriitor în trecere, devine visul tuturor: un loc mirific, necunoscut, un tărâm de poveste, unde marea se întâlnește cu cerul, cu oameni fericiți – chiar dacă uneori triști.
„Portugalia” este o comedie despre oameni obișnuiți, cu oameni obișnuiți. Cu umorul involuntar, cu situații comice care capătă, pe parcurs, conotații dureroase, este o poveste în  care un om își descoperă sau redescoperă sensul, rostul vieții. 

Duminică, 16 noiembrie de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Îmbătați de dragoste” după Pierre de Marivaux, regia Alexandru Vasilachi.

Publicitate

 Scenografia spectacolului este realizată de Mihai Pastramagiu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Distribuția:

Cezar Amitroaei – D-nul Orgon, bătrân gentilom

Petruț Butuman – Mario, fiul său

Silvia Răileanu – Silvi, fiica sa

Sorin Ciofu – Dorian, pretendentul Silviei

Lidia Uja – Lizet, camerista Silviei

Răzvan Amitroaei – Victoire, valetul lui Dorian

              Să fie adevărat că haina-l face pe om? Se poate interzice dragostea pe motiv de apartenență la paliere sociale diferite? Este loc în suflet și pentru dragoste și pentru rațiune? E adevărat că dragostea-i oarbă și rațiunea rece precum gheața?

              Veți găsi aceste întrebări nu doar în spectacol, dar și în inimile fiecărui îndrăgostit. Hai să ne îmbătăm de dragoste, de teatru!

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei– stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending