Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfântul Cuvios Efrem Sirul

Publicat

Acesta era de neam sirian şi fapta cea bună din pruncie alegând-o, se păzea pe sine pururea de vorbirile vătămătoare a celor de o vârstă cu dânsul şi citea neîncetat mai ales Sfinta Scriptură în care afla toată adâncimea şi dulceaţa cuvântului dumnezeiesc.

În toată viaţa sa a avut prietene fapta bună şi sârguinţa în osteneli, căci mult iubea postul, privegherea, culcarea pe jos, blândeţea, necâştigarea şi smerita cugetare. Având aprins în inima focul umilinţei, era pururea însoţit de lacrimi şi suspinuri, pe care mai limpede le va afla cineva în scrierile sale. Iar Domnul voind ca oamenii să se folosească de plăcutul Său, trimitea la dânsul pe cei ce însetau de cuvânt, dar şi pe cei ce petreceau în neştiinţa păcatului, iar dânsul se făcea tuturor izvor necurmat care potolea setea tuturor.

Odată, a fost văzută o mulţime de îngeri pogorându-se de sus şi având în mâini o carte, scrisă înăuntrul şi în afară, şi se sfătuiau cine ar fi putut lua cartea. Unii dintr-înşii puneau înainte pe sfântul Efrem, alţii pe altul dintre ceia câţi se săvârşeau în viaţă cucernică şi înţeleaptă în acea vreme. Iar la urmă toţi se învoiră şi cuviosului Efrem îi încredinţară cartea. Iar dintr-acea vreme, atât de covârşitoare i-au fost curgerile cuvântului, încât nici limba nu putea sluji din destul grăbniciei noimelor, încât chiar el zise odată către Dumnezeu:

– Stăvileşte, o, Stăpâne, valurile darului Tău.

Cuvintele le întrerupea numai cu rugăciunea, iar pe aceasta cu lacrimile. Nopţile apucându-l priveghind, lumina iarăşi îl găsea treaz, fiindcă se temea să nu fie răpit de stăpânitorul întunericului, se dădea somnului numai puţin, pentru a-şi ţine trupul. Cenuşa ca pâinea o mânca, băutura cu plângere o amesteca, iar de laude se ferea foarte mult, mustrând pe cei ce îndrăzneau să-i spună cuvinte de laudă. În anul 373, simţindu-şi aproape plecarea din lumea aceasta, cu groaznică certare porunci:

– Să nu cântaţi la moarte pe Efrem, să nu-i faceţi cuvânt de laudă, să nu- îngropaţi cu haine de mult preţ, nu puneţi deosebi trupului meu mormânt, căci am făgăduit lui Dumnezeu a mă sălăşlui împreună cu cei străini, căci străin sunt eu şi nemernic ca toţi părinţii mei.

Cuviosul părinte este cel mai cald şi adânc apostol al pocăinţei şi iscusit povăţuitor tuturor celor ce voiesc a se îndeletnici cu şederea plină de umiliţă înaintea lui Dumnezeu, însă scrierile sale bogate şi glasul Bisericii pot plini mai bine înfăţişarea chipului său decât puţinele cuvinte de aici.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Vorona! Un bărbat și-a pierdut viața

Publicat

Un bărbat în vârstă de 61 de ani, din localitatea Vorona, și-a pierdut viața în urma unui incendiu produs în camera unde locuia.

S-a întâmplat în această după-amiază. Alarma a fost dată de vecinii care au observat că iese fum din interiorul casei.
La fața locului s-au deplasat două echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vorona.
Aceștia au constatat că ardeau bunurile dintr-o cameră și din hol.
Întrucât existau informații că proprietarul nu a reușit să iasă din interior, pompierii au început căutările concomitent cu acțiunea de stingere. Din nefericire, bărbatul a fost găsit decedat, în cameră.
Cel mai probabil probabil, evenimentul a fost generat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.
Pentru prevenirea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:
– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
– nu lăsați ușa sobei deschisă;
– nu supraîncălziți soba;
– montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
– nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
– nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
– stingeți focul pe timpul nopții;
– nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Citeste mai mult

Educație

PROIECT: Anul şcolar 2023 – 2024 va începe pe 11 septembrie şi va avea cinci module

Publicat

Anul şcolar 2023 – 2024 va începe pe 11 septembrie şi va avea 36 de săptămâni cuprinse în cinci module, urmând să se încheie pe 21 iunie, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Educaţiei pus în consultare publică.

Programele “Şcoala altfel” şi “Săptămâna Verde” ar urma să se desfăşoare, la decizia unităţilor de învăţământ, în perioada 11 septembrie 2023 – 12 aprilie 2024.

Se propune ca anul şcolar 2023 – 2024 să fie structurat astfel:

* cursuri de luni, 11 septembrie 2023, până vineri, 27 octombrie 2023 şi vacanţă de sâmbătă, 28 octombrie 2023, până duminică, 5 noiembrie 2023;

* cursuri de luni, 6 noiembrie 2023, până vineri, 22 decembrie 2023, apoi vacanţă de sâmbătă, 23 decembrie 2023, până duminică, 7 ianuarie 2024;

* cursuri de luni, 8 ianuarie 2024, până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024, sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia Inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educaţiei, cu părinţii sau reprezentanţii legali ai acestora şi cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităţilor de învăţământ, urmate de o săptămână de vacantă, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024;

* cursuri de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024, sau luni, 4 martie 2024, după cum decid Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz, până vineri, 12 aprilie 2024, iar apoi vacanţă de sâmbătă, 13 aprilie 2024, până duminică, 21 aprilie 2024;

* cursuri de luni, 22 aprilie 2024, până vineri, 21 iunie 2024, urmate de vacanţă de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024.

În ziua de 5 octombrie, Ziua internaţională a educaţiei, şi în zilele nelucrătoare şi de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri, prevede proiectul.

“În situaţia suspendării cursurilor conform Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4183/2022, măsurile privind parcurgerea integrală a programei şcolare prin modalităţi alternative stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ nu se dispun în perioada vacanţelor şcolare”, se menţionează în proiect.

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, Inspectoratele şcolare pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar.

Propunerile şi sugestiile cu privire la proiectul de act normativ pot fi trimise până la data de 10 februarie, pe adresa de e-mail: mihaela.alexandru@edu.gov.ro. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Un șofer a derapat la Suceava și a ajuns cu mașina în poziție verticală rezemată de un copac

Publicat

Un șofer care nu a adaptat viteza la condițiile de drum a derapat, joi, pe DN 17, în afara localității Frasin și a ajuns cu mașina în poziție verticală rezemată de un copac, relatează newsbucovina.ro.

Potrivit primelor date ale anchetei, șoferul, un bărbat din Câmpulung Moldovenesc, circula singur în mașina personală, și a derapat pe DN 17 din cauza vitezei neadaptate la condițiile de drum și a ieșit în afara părții carosabile.

În urma accidentului au rezultat doar pagube materiale, iar șoferul nu a suferit leziuni.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate