O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei. Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.
„Ziarul Lumina” nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023 publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani. Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul, „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”; 6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.
„Ziarul Lumina” nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023 publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc. Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.
Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Programul Rabla ar putea să nu mai fie derulat anul viitor, din lipsă de fonduri. Anunțul a fost făcut marți, 25 noiembrie, de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a precizat că măsurile de austeritate impuse la nivel național lasă programul fără buget pentru 2026. Potrivit acesteia, fără o suplimentare financiară, Rabla riscă să fie suspendat sau chiar anulat, relatează alba24.ro.
Mai exact, Diana Buzoianu a declarat că momentan nu sunt fonduri pentru continuarea programului.
„Momentan nu a fost făcut încă bugetul AFM, eu mi-am exprimat public preferința, deși înțeleg nevoia pentru mai multe tipuri de proiecte. Este clar că anul viitor prioritatea va trebui să fie finalizarea proiectelor din PNRR, o parte semnificativă din aceste proiecte care și-au pierdut fondurile, finanțarea, vor fi mutate pe AFM.
În același timp, avem o discuție cât se poate de așezată ca în cazul în care vom găsi totuși buget pentru Rabla anul viitor, dar momentan încă acest buget identificat, să fie suplimentar cu câteva condiții care n-au fost aplicate până în anul acesta. De exemplu, eu susțin sa fie aplicat programul Rabla pentru mașini produse în Europa.
Nu mai există versiunea de fonduri europene pentru anul următor, dar în acest moment buget identificat pentru Programul Rabla nu există. Va trebui să avem o discuție serioasă pentru gândirea bugetului de anul viitor al AFM- ului”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului, citată de digi24.ro.
Comuna Hănești încheie anul 2025 cu proiecte importante duse la capăt și cu altele aflate foarte aproape de finalizare. Primarul Costel Matei spune că a fost „un an bun” pentru administrația locală, chiar dacă nu toate investițiile propuse au reușit să treacă linia de finish. Totuși, lucrările care au prins contur schimbă deja fața comunității.
Una dintre realizările majore ale acestui an este investiția în infrastructura rutieră, derulată prin programul „Anghel Saligny”. La Hănești, lucrările se apropie de recepția finală, iar proiectul – în valoare de 4,9 milioane de lei – promite drumuri moderne și sigure pentru localnici. „Suntem în pragul recepției și ne bucurăm că am reușit să ducem acest proiect la capăt”, spune edilul, care subliniază că modernizarea drumurilor era o nevoie esențială pentru comunitate.
Veștile bune vin și din satele Sărata, Basarab și Borolea, unde alimentarea cu apă a ajuns în proporție de 98% la stadiul de execuție. Lucrările sunt aproape gata, iar oamenii vor beneficia în sfârșit de o resursă vitală, accesibilă direct la robinet. Primarul afirmă că „acesta este unul dintre proiectele care vor schimba pe termen lung calitatea vieții în comună”.
Pe lângă marile investiții, administrația locală a reușit să finalizeze și proiecte mai mici, care însă contează pentru viața de zi cu zi a locuitorilor. În același timp, nu toate planurile au mers însă înainte. Primarul Matei vorbește deschis despre dezamăgirile aduse de blocajele apărute în unele investiții finanțate prin PNRR. Un exemplu este platforma pentru compostarea gunoiului de grajd, proiect în care se ajunsese deja la etapa achiziției utilajelor, dar finanțarea a fost sistată. „A fost o reală nemulțumire pentru noi”, spune edilul, care a primit ulterior o informare că proiectul ar urma să fie preluat de Administrația Fondului pentru Mediu.
Cu toate acestea, comuna nu rămâne pe loc. Primăria lucrează deja la un alt proiect destinat comunității: un spațiu modern pentru petrecerea timpului liber, amenajat lângă terenul de sport din Hănești. Acolo va prinde contur o zonă pentru fitness și activități în aer liber, menită să ofere tinerilor și familiilor un loc plăcut pentru mișcare și socializare.
Publicitate
„Ne dorim ca oamenii din Hănești să simtă că lucrurile se schimbă în bine”, spune primarul Costel Matei, convins că anul viitor va aduce noi motive de optimism. Indiferent de provocări, administrația locală rămâne cu ochii pe proiecte, cu gândul la confortul și siguranța fiecărui locuitor, a mai adăugat Costel Matei.
Credincioșii din Botoșani au cinstit-o pe Sfânta Ecaterina la biserica din cartierul ANL. Sfânta Liturghie impresionantă oficiată de părintele protopop Petru Fercal
Biserica „Sfânta Ecaterina” din cartierul ANL Bucovina, Botoșani, s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru mulțimea de credincioși veniți din toate colțurile municipiului pentru a se închina la icoana marii mucenițe, exemplu de curaj, înțelepciune și credință neclintită. Atmosfera de sărbătoare s-a simțit încă de luni seară, iar fiorul duhovnicesc a însoțit fiecare moment.
Vecernia, început sub semnul binecuvântării
Sărbătoarea parohiei a debutat cu slujba Vecerniei, oficiată de un impresionant sobor de preoți. În frunte s-au aflat părintele protopop misionar Daniel Țăranu și părintele profesor Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic din Botoșani, cel care a rostit și cuvântul de învățătură.
Răspunsurile la strană au fost oferite de psalți veniți din mai multe zone ale orașului. Vocile lor s-au împletit cu rugăciunile celor prezenți, ridicând în biserică o atmosferă de Rai, cum rar se poate simți într-o lume grăbită.
În cadrul slujbei a fost săvârșită Litia. Cele cinci pâini au fost binecuvântate printr-o rugăciune specială rostită de părintele profesor Daniel Dascălu, amintind de minunea înmulțirii celor cinci pâini în pustie, cu care Mântuitorul a hrănit mulțimea de cinci mii. La final, pâinea a fost împărțită credincioșilor, semn al dărniciei lui Dumnezeu și al legăturii frățești dintre membrii comunității.
Predica părintelui profesor Daniel Dascălu a captivat atenția tuturor prin tactul său pedagogic și prin profunzimea temei abordate. Pornind de la viața Sfintei Mucenițe Ecaterina, părintele a zugrăvit contextul istoric, jertfa ei, dragostea ei pentru Hristos și puterea credinței care poate transforma și cele mai împietrite inimi.
Publicitate
La final, credincioșii au primit un îndemn cald, menit să aducă în suflete curaj, lumină și un strop de liniște într-o lume tot mai tulburată.
Continuarea sărbătorii – Utrenia și Dumnezeiasca Liturghie
Marți dimineață, hramul a continuat cu slujba Utreniei și apoi cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de părintele protopop Petru Fercal, alături de un sobor de preoți deosebit. Din nou, lăcașul s-a dovedit neîncăpător, nu aveai unde să arunci un ac, credincioșii venind în număr mare și din alte parohii ale orașului. De la an la an, evlavia botoșănenilor la Sfânta Ecaterina a crescut exponențial și această realitate se desprinde clar din mulțimea de preoți și credincioși care participă la hramul bisericii din cartierul ANL.
Sfânta Liturghie este este în esență pătrunzător de spirituală și înălțătoare. Marți, credincioșii prezenți au avut parte de emoții duhovnicești de neuitat. Liantul între Sfântul Altar și credincioși a fost realizat și prin cântările deosebite ale membrilor corului Seminarului Teologic, coordonat de profesorul Cezar Grădinaru.
Cei care au primit binecuvântare de la duhovnic au primit Trupul și Sângele Domnului, un moment care rămâne Taina fiecăruia dintre cei care s-au învrednicit.
La final, părintele protopop Petru Fercal a rostit un cuvânt de încurajare, întărind credința și chemând la statornicie în fapta bună, dar mai ales îndemnând credincioșii să aibă curajul Sfintei Ecaterina.
Părintele paroh Liviu Ilie Florariu a mulțumit credincioșilor pentru evlavia și dragostea arătată Sfintei Ecaterina prin prezența numeroasă la hram, făcând din această sărbătoare un nou prilej de unitate și mărturisire a credinței.
Scurt istoric al parohiei „Sfânta Ecaterina”
Parohia a fost înființată în anul 2006, având astăzi peste o mie de familii.
În 2008 au început demersurile pentru ridicarea noii biserici.
2009 – turnarea temeliei
2011 – ridicarea zidurilor
27 mai 2012 – sfințirea temeliei de către ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
30 octombrie 2018 – prima slujbă oficiată în biserica actuală
Viața Sfintei Mucenițe Ecaterina – model de înțelepciune și curaj
Sfânta Muceniță Ecaterina s-a născut în Alexandria Egiptului, în prima jumătate a secolului al IV-lea, în familia guvernatorului cetății. Înzestrată cu o inteligență rară, a studiat literatura, filosofia, retorica și științele vremii, devenind una dintre cele mai cultivate tinere ale epocii.
Dorind însă o viață mai înaltă decât cea pe care i-o rezervau ambițiile lumii, Ecaterina L-a întâlnit pe Hristos, singurul Mire care le întrece pe toate făpturile în noblețe, frumusețe și înțelepciune. Două viziuni minunate au condus-o la botez, iar Mântuitorul însuși i-a dăruit un inel ca semn al logodnei duhovnicești.
Credința ei puternică a făcut-o să înfrunte public cultul zeilor, iar împăratul Maximian a trimis cincizeci de înțelepți să o contrazică. Însă toți au fost înfrânți de puterea cuvântului ei și, mișcați, s-au convertit, primind martiriul.
După chinuri cumplite, inclusiv sfărâmarea roții cu ascuțișuri, Sfânta Ecaterina a primit moarte martirică, iar din trupul ei a curs lapte în loc de sânge. După tradiție, îngerii i-au dus moaștele pe Muntele Sinai, unde se află și astăzi, la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina”, una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din lume.
Prăznuită la 25 noiembrie, Sfânta Ecaterina este considerată ocrotitoarea tinerilor, a elevilor și a studenților, dar și un izvor de înțelepciune pentru toți cei care caută adevărul cu inimă curată.
Vorona arată încă o dată că, atunci când fondurile europene sunt folosite cu cap, rezultatele chiar se văd. Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” a ridicat ștacheta învățământului de specialitate după ce a finalizat proiectul „Dotări moderne pentru învățământul profesional și tehnic”, finanțat prin PNRR, în valoare de 1.085.182,20 lei – bani investiți în spații care, până nu demult, abia făceau față nevoilor elevilor.
Prin această investiție, trei dintre atelierele esențiale pentru pregătirea profesională au fost complet transformate: laboratorul de informatică, atelierul pentru specializarea Turism și alimentație și atelierul de Horticultură. Fiecare spațiu a fost dotat cu echipamente IT performante, mobilier modern și materiale de specialitate, aducând școala într-o zonă în care practica nu mai înseamnă improvizație, ci profesionalism.
Elevii găsesc acum în ateliere un mediu actual, apropiat de standardele din companii, ceea ce îi ajută nu doar să înțeleagă meseria, ci și să se pregătească pentru piața muncii, care cere competențe digitale, adaptare și practică reală. Profesorii vorbesc despre un plus evident în dinamica orelor, iar atmosfera din laboratoare a devenit una în care elevii vin cu plăcere, nu din obligație.
Modernizarea a schimbat și percepția asupra liceului: de la o instituție rurală cu resurse limitate, la un spațiu educațional modern, unde tehnologia și practica merg mână în mână. Este un exemplu despre cum pot fi folosiți banii europeni pentru a rezolva probleme concrete și pentru a ridica standardele de pregătire profesională.
Atelierele sunt acum pregătite să primească elevii de la Turism și alimentație și Horticultură în cele mai bune condiții, cu echipamente care permit o învățare reală, aplicată. Pentru comunitatea din Vorona, proiectul reprezintă una dintre cele mai vizibile transformări din ultimii ani și un semn că investițiile europene, gestionate corect, pot schimba cu adevărat fața educației.