Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Amenzi și controale în Piața Centrală din Botoșani: Zeci de sancțiuni aplicate de Poliția Locală în doar o zi

Publicat

acum 9 ore

marți, 10.02.2026

de

Publicitate

Polițiștii locali din Botoșani au desfășurat, pe 5 februarie 2026, o amplă acțiune de verificare în Piața Centrală și în zonele din apropiere, pentru menținerea ordinii publice, respectarea regulilor de comerț și fluidizarea circulației. În urma controalelor, au fost legitimate 61 de persoane și aplicate 47 de sancțiuni contravenționale.

Dintre sancțiuni, 25 au fost amenzi, în valoare totală de 4.035 lei, iar 22 au fost avertismente, vizând încălcări ale legislației privind comerțul în piețe, circulația rutieră și menținerea curățeniei pe domeniul public.

În incinta pieței au fost depistați opt comercianți care nu aveau afișate prețurile produselor, precum și un caz în care nu a putut fi dovedită verificarea metrologică a cântarului utilizat la vânzare. Pentru aceste nereguli au fost aplicate amenzi în cuantum total de 1.200 de lei.

De asemenea, pe pietonalul Transilvaniei, pe trotuarele din jurul pieței și în parcările cu plată au fost identificate persoane care comercializau produse în zone neautorizate, majoritatea fiind sancționate cu avertisment.

Neregulile din trafic au dus la aplicarea a 27 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 2.835 de lei, fiind acordate totodată 56 de puncte de penalizare pentru opriri sau staționări neregulamentare care îngreunau circulația.

Pe lângă activitățile de control, polițiștii locali au derulat și o campanie de informare pentru prevenirea furturilor din buzunare, genți sau bagaje în zone aglomerate, sub mesajul „Vigilența face diferența!”. Cetățenii au fost sfătuiți să acorde o atenție sporită bunurilor personale și să adopte măsuri de protecție în piețe, mijloace de transport sau alte spații frecventate.

Publicitate

Reprezentanții instituției au transmis că acțiunile de verificare vor continua zilnic, recomandând respectarea prevederilor legale de către toate persoanele fizice și juridice pentru evitarea sancțiunilor.

Citeste mai mult

Economie

Nouă oferte pentru tronsonul din Autostrada A8 care unește Moldova de Transilvania și Uniunea Europeană

Publicat

acum 10 ore

marți, 10.02.2026

de

Publicitate

Proiectul Autostrăzii A8, considerată principala legătură rutieră dintre Moldova, Transilvania și spațiul european, face un nou pas înainte. Compania Națională de Investiții Rutiere a anunțat depunerea a nouă oferte pentru contractul de supervizare a lucrărilor pe tronsonul 2 Târgu Frumos – Lețcani.

Contractul are o valoare estimată la 57 de milioane de lei și o durată totală de 110 luni. Din această perioadă, 46 de luni sunt alocate proiectării și execuției lucrărilor, iar 60 de luni reprezintă garanția acordată după finalizarea construcției.

Pentru supervizarea acestui segment de autostradă au depus oferte mai multe companii și asocieri de profil din România și din străinătate, printre care EGIS România, TECNIC Consulting Engineering România, IRD Engineering, CONSITRANS, dar și consorții internaționale specializate în infrastructură rutieră.

Rolul supervizorului va fi esențial pe întreaga durată a contractului, acesta urmând să asigure managementul tehnic și financiar al proiectului, respectarea termenelor, a valorii contractuale și a standardelor de calitate impuse prin legislația în vigoare.

Tronsonul 2 Târgu Frumos – Lețcani, cu o lungime de 28,6 kilometri, include lucrări de infrastructură complexe. Pe traseu vor fi construite 33 de poduri și pasaje cu o lungime totală de aproximativ 7,8 kilometri, cel mai lung pasaj urmând să depășească 1,1 kilometri peste râul Bahlui. Proiectul mai prevede realizarea a două tuneluri și a trei noduri rutiere importante, la Podu Iloaiei, Lețcani și la drumul de legătură cu DN 28.

Autostrada „Unirii” A8 este una dintre cele mai așteptate investiții de infrastructură din estul României, fiind văzută drept un coridor strategic pentru dezvoltarea economică a Moldovei și pentru conectarea rapidă la rețeaua europeană de transport.

Publicitate

Depunerea ofertelor pentru supervizarea lucrărilor marchează o etapă importantă în derularea proiectului și aduce mai aproape momentul începerii efective a lucrărilor pe acest sector al autostrăzii.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la Tudora: Acoperișul unei case a ars iar 22 de vaci au fost salvate de un vecin

Publicat

acum 11 ore

marți, 10.02.2026

de

Publicitate

Un incendiu violent a izbucnit, în această seară, într-o gospodărie din localitatea Tudora, unde acoperișul unei locuințe a fost cuprins rapid de flăcări. Alarma a fost dată de un vecin care a observat focul și a intervenit imediat, reușind să evacueze din grajdul lipit de casă nu mai puțin de 22 de vaci.

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, alături de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Tudora, cu trei autospeciale de stingere, dar și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță.

Primii care au intervenit au fost pompierii voluntari, care au constatat că acoperișul casei ardea generalizat, cu flacără deschisă și degajări mari de fum, suprafața afectată fiind estimată la aproximativ 200 de metri pătrați.

Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor, pompierii militari și voluntari au acționat mai bine de o oră. În timpul intervenției a fost eliminat și riscul producerii unei explozii, după ce o butelie aflată în interiorul clădirii a fost scoasă în siguranță.

Bunurile din locuință au fost salvate, însă o bovină a fost găsită decedată în urma incendiului.

Proprietara gospodăriei a suferit un atac de panică, fiind asistată medical la fața locului de echipajul Serviciului Județean de Ambulanță, fără a necesita transportul la spital.

Publicitate

Cauza probabilă a producerii incendiului urmează să fie stabilită de specialiști, în urma cercetărilor efectuate la locul intervenției.

Citeste mai mult

Eveniment

Doi tineri din Dimăcheni, trimiși în judecată pentru tentativă de omor după o bătaie pe drum public. Alți trei cercetați penal

Publicat

acum 11 ore

marți, 10.02.2026

de

Publicitate

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani au anunțat că au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a doi tineri din comuna Dimăcheni, acuzați de tentativă de omor în urma unui conflict violent petrecut pe un drum public din localitate.

Este vorba despre un bărbat de 23 de ani, cercetat pentru tentativă la omor calificat, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice, precum și despre un tânăr de 25 de ani, acuzat de tentativă la omor și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Alți trei bărbați, cu vârste între 24 și 25 de ani, tot din Dimăcheni, au fost trimiși în judecată în stare de libertate pentru infracțiuni de lovire sau alte violențe, tulburarea ordinii și liniștii publice, iar unul dintre ei și pentru distrugere.

Potrivit anchetatorilor, conflictul a avut loc în data de 19 noiembrie 2025, în jurul orei 17:00, când cei cinci s-ar fi agresat reciproc pe drumul public din satul Dimăcheni, provocând un scandal care a tulburat liniștea comunității.

În timpul altercației, unul dintre inculpați ar fi lovit două persoane cu o cheie metalică pentru roți în zona capului și a corpului, victimele necesitând între 28 și 35 de zile de îngrijiri medicale. Același agresor ar fi lovit o a treia persoană cu pumnii, aceasta având nevoie de aproximativ o săptămână de îngrijiri.

Un alt inculpat este acuzat că a lovit o persoană cu pumnii și cu un topor, provocând leziuni ce au necesitat 8–9 zile de îngrijiri medicale.

Publicitate

De cealaltă parte, trei dintre participanții la conflict l-ar fi agresat pe unul dintre inculpați, fără ca acesta să necesite îngrijiri medicale, iar unul dintre ei ar fi provocat distrugeri unui autoturism aparținând victimei.

Trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată, etapă care nu înlătură în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, au transmis procurorii.

Cazul urmează să fie analizat de instanță, care va decide asupra vinovăției sau nevinovăției celor implicați, precum și asupra eventualelor pedepse.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending