Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Legalizarea prostituției. Un proiect de lege inițiat de liberali stârnește controverse: Am ales reglementarea în locul ipocriziei

Publicat

acum 45 de minute

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Mai precis, proiectul vrea reglementarea și autorizarea activităților de natură sexuală, precum și instituirea unui cadru de control privind desfășurarea acestora, potrivit Mediafax.

Documentul introduce obligații medicale, fiscale și administrative și stabilește reguli stricte pentru exercitarea activității.

”Știu că este un subiect sensibil, dar am ales asumarea. În România, aceste activități există, însă astăzi se desfășoară în „zona neagră”: fără control sanitar, fără protecție juridică și sub dominația rețelelor de trafic de persoane.

Am ales reglementarea în locul ipocriziei. Mulți vor spune că există „alte priorități”.

Însă protejarea sănătății publice și combaterea sclaviei moderne nu pot fi niciodată priorități secundare. Statul are obligația să reglementeze realitatea, nu să se prefacă că nu o vede în timp ce victimele sunt exploatate în umbră”, a spus liberalul.

Publicitate

Activitatea ar urma să fie permisă doar în baza unor autorizații emise de autoritățile locale și condiționată de efectuarea unor controale medicale periodice.

Iordache susține că măsura ar permite un control sanitar mai eficient și ar oferi autorităților instrumente suplimentare pentru combaterea traficului de persoane și a exploatării, precizând că, în România, „activitățile de natură sexuală se desfășoară în zona neagră”.

Legalizarea prostituției: PSD nu vrea

Social democrații au reacționat vehement prin vocea deputatei PSD Diana Tușa. Potrivit acesteia, statul român a eșuat în protejarea copiilor și a victimelor traficului de persoane.

„Cu un stat incapabil să-și protejeze copiii de rețelele de droguri și de trafic de persoane, un deputat din partidul condus de premierul Bolojan vine în Parlament cu un proiect de lege prin care ne spune că legalizarea prostituției reprezintă soluția”, afirmă Diana Tușa, într-o postare publicată luni pe rețelele sociale.

Aceasta atrage atenția că, în România, problema majoră o reprezintă traficul de minori și nu lipsa unei reglementări a prostituției.

„În fapt, vorbim despre traficul de minori, pentru că în România mai mult de jumătate din victimele traficului de persoane sunt copii”, susține aceasta.

În opinia sa, soluțiile ar trebui să vizeze educația și politicile sociale, nu legalizarea sau autorizarea unor activități controversate, precum cele de natură sexuală.

„Pentru a-i feri de rețelele de traficanți, copiii României au nevoie de educație și de locuri de muncă aici, în țară”, a transmis Diana Tușa, criticând politicile guvernamentale din domeniul educației și al pieței muncii.

Deputata respinge ferm ideea că proiectul ar putea contribui la protejarea minorilor. „În niciun caz copiii României nu trebuie să se prostitueze legal, așa cum se propune în proiect”, a subliniat aceasta.

Diana Tușa contestă și argumentul potrivit căruia reglementarea prostituției ar reduce traficul de persoane, invocând exemple din alte state europene.

„Legalizarea prostituției în țări precum Germania, Olanda, Austria, Elveția sau Grecia nu a redus traficul de persoane, ci doar i-a schimbat dinamica și locația”, a explicat ea.

Citeste mai mult

Eveniment

Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale la Ipotești: Programul zilei de miercuri, 14 ianuarie 2026

Publicat

acum 52 de minute

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă manifestările dedicate Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale pe 14 ianuarie 2026, printr-un program complex de dezbateri, ateliere, expoziții și evenimente artistice, desfășurate la Botoșani și Ipotești.

Ziua începe la ora 09:30, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești, cu evenimentul „Proiectul Legii managementului cultural”, discuții cu ministrul Culturii, András István Demeter, la care participă manageri ai instituțiilor de cultură, alături de alți invitați. Întâlnirea va fi moderată de Ștefan Teișanu.

Între 11:00 și 12:30, în același spațiu, vor avea loc atelierele colaborative „Cuvinte care ne transformă: Literatura ca emancipare individuală și colectivă”, dedicate profesioniștilor din domeniul cultural. Activitatea reunește scriitori, critici literari și specialiști în educație culturală, printre care: Ștefan Teișanu, Andreea Mercea, Carmen Ion, Octavian Popa, Eugenia Bejan, Mona Timofte, Adina Rosetti, Dan Lungu, Dana Lungu, Constantin Iftime. Evenimentul va fi moderat de Corina Bucea și Raluca Iacob.

De la ora 12:00, la sediul Inspectoratului Școlar Botoșani, se va desfășura dezbaterea „15 minute cu Eminescu. O actualitate în criză?”, care va aduce împreună personalități ale vieții literare și academice – Ion Pop, Bogdan Crețu, Adrian Popescu, Matei Vișniec, Iulian Costache –, într-un dialog moderat de Mircea A. Diaconu.

Programul după-amiezii include mai multe vernisaje de expoziții, organizate la Memorialul Ipotești și în spațiul public botoșănean: „Secvențe ipoteștene” de Aurel Azamfirei, deschisă în Sala „Portaluri” a Memorialului Ipotești (ora 13:00); „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”, prezentată de Doru Ionescu în Parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani (ora 13:30).

Începând cu ora 14:00, la Casa Corpului Didactic Botoșani va avea loc discuția deschisă „Autorii de literatură pentru copii și relația lor cu publicul”, cu participarea scriitorilor Iulia Iordan, Dan Lungu și Adina Rosetti.

Publicitate

Atelierele de poezie „Sburătorul”, coordonate de poetul Vasile Iftime, vor continua la Școala Gimnazială nr. 1 Bălușeni (ora 13:00) și la Școala Gimnazială „Octav Băncilă” din Corni (ora 15:00). La Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, va fi deschisă publicului expoziția interactivă cu artistul digital și regizorul de animație Sergiu Negulici (începând cu ora 14:30, în Holul teatrului) și se va ține a doua parte a atelierelor „Povești din Ipotești”, coordonate de scriitoarea Adina Popescu și regizorul Iulian Manuel Ghervas (Sala de marmură, ora 16:00).

Programul zilei de 14 ianuarie se va încheia cu spectacolul „Cabaretul Cuvintelor”, în regia lui Matei Vișniec, susținut de trupa Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava, începând cu ora 18:00, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Intrarea la toate evenimentele este liberă. Intrarea la spectacolul „cabaretul Cuvintelor” se va face pe bază de invitații, care pot fi ridicate de la impresariatul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani.

Programul detaliat al Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale poate fi consultat pe site-ul Memorialului Ipotești: https://eminescuipotesti.ro/posts/Zilele%20Eminescu.

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” este organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat

Citeste mai mult

Economie

Într-un an greu pentru afaceri, Botoșaniul rezistă: Printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025

Publicat

acum 2 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Finalul anului 2025 a fost marcat de un nivel ridicat al insolvențelor, cu peste 900 de dosare deschise în fiecare dintre lunile septembrie, octombrie și noiembrie, în timp ce în luna decembrie au fost consemnate peste 1.000 de dosare de insolvență, arată datele unei platforme de analiză financiară.

‘Sfârșitul anului 2025 anunță provocări financiare în rândul firmelor și instabilitate economică. Luna decembrie din 2025 evidențiază o accentuare a presiunilor financiare asupra mediului de afaceri, reflectată de deschiderea a peste 1000 de dosare de insolvență. București înregistrează cele mai multe dosare de insolvență, cu peste 250 de dosare în decembrie 2025. De la 172 de dosare de insolvență înregistrate în decembrie 2024, Capitala înregistrează o creștere de 48% a dosarelor de insolvență. Astfel, în decembrie 2025 doar în București au fost deschise 255 de dosare de insolvență’, potrivit unei analize RisCo.

Datele din perioada decembrie 2024 – decembrie 2025 arată creșteri în ceea ce privește numărul dosarelor de insolvență și în județele Ialomița (260%), Constanța (219%), Brașov (146%), Bihor (132%) și Iași (100%).

Astfel, în decembrie 2024 în județul Constanța au fost consemnate 16 dosare de insolvență, iar în decembrie 2025, numărul acestora a ajuns la 51. Situație similară s-a înregistrat și în județul Bihor care, în decembrie 2024 avea 31 de dosare de insolvență, iar în decembrie 2025 numărul a ajuns la 72.

‘Prin urmare, datele arată că, în această perioadă, firmele s-au confruntat cu dificultăți financiare, iar mediul economic a resimțit presiuni semnificative. Aceasta perioadă sugerează că unele afaceri nu au putut să le depășească și au fost deschise așadar dosarele insolvență, arătând provocările cu care s-au confruntat antreprenorii. Cele peste 1.000 de dosare de insolvență deschise doar în ultima lună a anului 2025 prezintă o imagine de ansamblu care indică presiunile asupra mediului de afaceri românesc. Anul 2025 a fost un an al schimbărilor și al adaptărilor, în care firmele s-au confruntat cu provocări, au trebuit să-și regândească strategiile și să adopte soluții eficiente pentru a-și putea continua activitatea într-un mod optim și sustenabil, demonstrând flexibilitate și capacitatea de a se adapta la un mediu economic aflat în continuă mișcare’, susțin reprezentanții RisCo.

După numărul dosarelor de insolvență deschise în decembrie 2025, cele mai expuse domenii sunt: restaurante – creștere de 150%; lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții – creștere de 150%; transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare – creștere de 133%; comerț cu amănuntul în magazine nespecializate – creștere de 110%; lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – creștere de circa 91%.

Publicitate

La polul opus se situează Botoșani, Mureș, Buzău și Harghita, județe care au raportat mai puține dosare de insolvență față de aceeași perioadă a anului precedent.

‘Dacă urmărim lună de lună numărul dosarelor de insolvență în 2025, observăm atât fluctuații, cât și județe care rămân consecvente în top. Finalul de an ne arată faptul că firmele din diverse județe din țară întâmpină dificultăți financiare și că tot mai multe companii se confruntă cu riscul insolvenței. Noi recomandăm adoptarea unui comportament preventiv, care să includă verificarea tuturor partenerilor, atât a celor existenți, cât și a potențialilor colaboratori. În contextul dinamicii pieței și al mediului de afaceri, măsurile de protecție devin esențiale pentru firme, iar evaluarea periodică și monitorizarea constantă a portofoliului de clienți și parteneri pot face cu adevărat diferența’, au mai transmis reprezentanții platformei de analiză financiară.

Înființată în 2014, compania RisCo oferă servicii de verificare online și monitorizare a firmelor din România, oferind toate informațiile financiare, juridice și de disciplină a plăților despre companiile din țară. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Cât va crește prețul materialelor de construcții în 2026. Ce spun specialiștii din piață

Publicat

acum 3 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Impozitul pe clădiri va crește prețul materialelor de construcții, cu aproape 1%, reiese dintr-o analiză de specialitate, scrie alba24.ro.

Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri, care se transferă în preț.

Doar impozitul pe clădiri comerciale va crește prețul materialelor de construcții cu aproape 1%, susține Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual, potrivit Agerpres.

”În ultimele luni, discuția despre fiscalitate s-a concentrat aproape exclusiv pe impozitul pe profit și pe modul în care noile reguli vor afecta companiile. Mai puțin discutat este însă faptul că impozitele nu acționează doar asupra profitului, ci și asupra structurii de cost a business-urilor, iar acest efect ajunge, în final, în prețurile plătite de consumatori.

Un exemplu relevant este impozitul pe clădiri comerciale și logistice, un cost fix care apasă direct asupra modelelor de business bazate pe spații mari, stocuri și logistică extinsă – exact modelul dominant în retailul de materiale de construcții”, spune acesta.

Modul de impozitare

Potrivit sursei citate, pentru clădirile comerciale și logistice mari, impozitul se calculează ca procent din valoarea impozabilă a construcției, cu cote stabilite la nivel local.

Publicitate

În practică, pentru spații evaluate la zeci de milioane de euro, acest impozit anual poate ajunge la zeci de mii sau chiar peste 150.000-200.000 de euro per unitate, în funcție de oraș și de nivelul de taxare.

Privit izolat, raportat la cifra de afaceri, acest cost poate părea marginal. Impactul real apare însă atunci când este raportat la marja comercială, mai ales în retailul de volum, unde impozitul pe clădire poate ajunge să reprezinte între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, apropiindu-se în unele cazuri de 1%.

Costuri transferate în preț

Aceste costuri nu dispar și nu rămân la nivel contabil – ele sunt transferate mai departe, în prețul final al materialelor de construcții, subliniază Răileanu.

”Atunci când costurile fixe cresc pe întreg lanțul – de la producție la retail – ele nu dispar, ci se transferă în preț. De aceea vedem o presiune structurală, nu conjuncturală, asupra prețurilor. Acest context creează o oportunitate clară pentru modele de business care funcționează ca platforme și reduc dependența de spații fizice mari și de lanțuri logistice costisitoare”, arată fondatorul Depozit Virtual.

Lanțuri logistice lungi

Răileanu precizează că modelul actual al distribuției de materiale de construcții a fost gândit într-o perioadă în care spațiile fizice erau mai ieftine, impozitele pe clădiri aveau un impact redus, stocurile mari erau considerate un avantaj. Astăzi, acest model devine tot mai costisitor. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialului, dar adaugă costuri fixe: impozite, utilități, întreținere, personal și logistică internă. Toate aceste costuri sunt incluse, direct sau indirect, în prețul final.

Pentru clientul final – fie că este vorba despre o persoană care își construiește o casă sau despre un dezvoltator – diferența nu se vede în calitatea materialului, ci în prețul plătit. Materialul este același, dar drumul până la șantier este mai lung și mai scump. În acest context, impozitul pe clădiri nu face decât să accelereze o realitate deja existentă: lanțurile logistice lungi devin din ce în ce mai greu de susținut.

Industria materialelor de construcții, nevoită să se adapteze

”Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri. În momentul în care aceste costuri cresc, ele nu pot fi absorbite, ci se transferă în preț.

Asta explică de ce materialele se scumpesc chiar și atunci când producția nu se schimbă. Industria materialelor de construcții va fi nevoită să se adapteze. Nu vorbim despre dispariția magazinelor fizice, ci despre nevoia de a regândi lanțul prin care materialele ajung de la fabrică la șantier, într-o piață care a rămas mult prea tradițională”, a declarat Cosmin Răileanu.

Pe fondul presiunii fiscale și al costurilor fixe tot mai mari, explică acesta, piața va fi forțată să-și regândească structura. Modelele rigide, bazate pe active imobiliare mari, pierd treptat din eficiență.

”Impozitul pe clădiri nu este cauza tuturor scumpirilor, dar este un factor care expune limitele unui sistem costisitor, construit într-o perioadă în care condițiile economice erau diferite”, a adăugat el.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending