Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Vești mai bune pentru românii cu credite ipotecare. A scăzut valoarea IRCC. Cum sunt influențate ratele la bănci

Publicat

Publicitate

Vești mai bune pentru românii cu credite ipotecare. Valoarea Indicelui de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) scade ușor, de la 5,66% la 5,55%. Aceasta va afecta, în principal, ratele celor care au credite ipotecare cu dobândă variabilă, în special cei care au accesat programul „Noua Casă”, potrivit Băncii Naționale a României (BNR), informează alba24.ro.

BNR a publicat luni noul indice IRCC pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2025. Astfel, valoarea indicelui scade ușor, de la 5,66% la 5,55%, ceea ce va afecta, în principal, ratele celor care au credite ipotecare cu dobândă variabilă, în special cei care au accesat programul „Noua Casă”, notează Mediafax.

A scăzut valoarea IRCC. Cum sunt influențate ratele la bănci
Într-un calcul standard, pentru un credit ipotecar de 50.000 de euro (echivalent lei), rata lunară va scădea de la 1.792 de lei, cât este în prezent cu IRCC de 5,66%, la 1.773 de lei, de la 1 aprilie, odată cu aplicarea noii valori a indicelui de 5,55%.

Astfel, scăderea ratelor va fi modestă, de aproximativ 1-2%, după cum explică Claudiu Trandafir, Business Development Director la Kiwi Finance, potrivit Gândul.

Deși majoritatea românilor au ales să-și fixeze dobânzile, iar fluctuațiile IRCC nu le mai influențează ratele, această schimbare este importantă pentru persoanele care au credite ipotecare cu dobândă variabilă. Aceștia vor simți o reducere ușoară a ratelor lunare.

IRCC ar putea continua să scadă

Publicitate

Pentru cei care urmează să își plătească ratele în următoarele trimestre, IRCC ar putea continua să scadă. Dacă nu vor exista modificări neprevăzute, IRCC ar putea ajunge la 5,44% sau chiar 5,25% în lunile următoare.

Totuși, diferența între dobânzile fixe și cele variabile va rămâne considerabilă, cu un decalaj de peste 250 de puncte de bază în 2025.

IRCC este stabilit trimestrial de BNR și reprezintă media aritmetică a valorilor IRCC zilnice din perioada precedentă, luând în considerare toate zilele lucrătoare din acel trimestru. Acest indice este aplicat de băncile comerciale pentru creditele cu dobândă variabilă, iar valoarea sa este utilizată pentru stabilirea dobânzii aplicate de instituțiile de credit pentru trimestrul următor.

Citeste mai mult

Eveniment

România produce carne de pui în proporție de 100% față de nevoile naționale, cu posibilități de export

Publicat

Publicitate

România produce carne de pui, în ferme, în proporție de 100% față de nevoile naționale, având și posibilități de export, a afirmat luni Ioan Popa, președinte și fondator Transavia.

”Este singura zonă, mă refer la mâncare, la produse alimentare, în care producem în proporție de 100% față de nevoile naționale. Avem și posibilități de export. Asta nu înseamnă că nu importăm, dar importul și exportul sunt undeva aproape la același nivel. În schimb, avem o mare problemă cu carnea de porc, care peste 85% este din import. În ceea ce privește carnea de vită, chiar dacă nu avem un obicei foarte mare de consum, suntem destul de deficitari – nu mai vorbesc de alte specii. Ca un om care are o bogată experiență în zona aceasta de activitate, vă garantez că nici în următorii 10 ani nu vom produce carne de porc în România, cât este nevoie să acopere consumul național, pentru că sunt niște probleme foarte spinoase de care nu se ocupă nimeni – și statul nu vrea să le rezolve. Nu mai investește nimeni banii într-un sector ca acesta, atât timp cât sunt riscuri colaterale extraordinare în spate”, a menționat Ioan Popa, la ”Conferința ZF TOP 1.000 cele mai mari companii: o mie de motive de încredere în România”.

Potrivit acestuia, gripa aviară și pesta porcină ar putea fi eradicate în România prin vaccinare.

”Vă dau două exemple care vizează carnea de pasăre și carnea de porc. La nivel european și mondial, avem o problemă cu gripa aviară. Asta este o boală virală. Orice boală virală poate fi eradicată doar prin vaccinare, fie că este vorba de specii de păsări, animale sau oameni. Unele țări vaccinează de gripă aviară păsările. Noi, în Europa, cu fițele pe care le avem în cap și alții, probabil și americanii, din diverse motive pe care nu le discutăm aici – că sunt treburi de specialitate și putem avea opinii diferite – nu rezolvăm asta. Aceeași problemă este cu pesta porcină. Dacă nu rezolvăm vânatul și nici nu vaccinăm, nu avem nicio șansă să rezolvăm problema asta niciodată”, a adăugat Ioan Popa.

În ceea ce privește compania Transavia, Ioan Popa estimează o triplare a afacerilor în următorii 5 ani.

”Compania funcționează fără credite, fără ajutoare de stat, fără fonduri europene sau alte programe. Domeniul acesta este un domeniu puțin diferit față de alte business-uri în care faci lucrări, de exemplu, domeniul construcției. Noi, pentru a crea plus valoare, pentru a ne dezvolta business-ul, avem nevoie de spații de producție. Compania noastră deține circa 1 milion de metri pătrați de spații de producție astăzi și construim în continuare. Chiar anul acesta sper să mai construiesc vreo 100.000 de metri pătrați. Mi-am propus ca, în următorii cinci ani, să îmi triplez cifra de afaceri și profitul”, a mai spus șeful Transavia.

Publicitate

În ceea ce privește parteneriatul cu statul, acesta consideră că este un obiectiv greu de atins.

”Este greu de crezut că vom face un parteneriat cu statul. Din ce observăm, relațiile sunt în deteriorare, nu sunt nici cel puțin cum au fost acum 2-3 ani. Și vă pun o întrebare retorică. Vi se pare normal pentru o investiție importantă să aștept doi ani să îmi dea o autorizație de construcție? Probabil pe stat nu-l interesează dacă eu fac profit în acești doi ani, dar poate îl interesează dacă îi dau taxe și impozite și dacă angajez populația care nu are unde lucra. Aceasta l-ar putea interesa. (…) Cea mai mare problemă o avem cu autoritățile statului care ne pun piedici de la un cap la altul, în tot ceea ce facem. Noi avem activitate în 8 județe ale țării. Nu există zi de la Dumnezeu să nu avem o instituție a statului în control. Ce tot controlează, habar n-am. Că de câte ori vin, ne găsesc în regulă. Poate se mai duc și în alte părți, pe unde lucrurile nu sunt chiar în regulă. Un lucru pe care îl poți face astăzi cu 1.000 de euro, s-ar putea peste 5 ani să te costă 2.000 de euro sau să constați că nu mai e nevoie să-l faci. Păi dacă statul așteaptă să-mi dea tot felul de autorizații și să facă tot felul de studii ca să-mi dea în 2 ani o autorizație de construcție, s-ar putea să-mi treacă pofta să mai fac investiția respectivă”, a adăugat Ioan Popa.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Un șofer a murit după o coliziune între un autoturism și un TIR, la Suceava

Publicat

Publicitate

Un bărbat a murit în urma unui accident rutier produs, luni, pe raza localității Poiana Stampei, au anunțat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgentă (ISU) Suceava.

Potrivit acestora, în accident au fost implicate un autoturism și un autotren, victima fiind șoferul autoturismului.

La fata locului au intervenit pompierii militari, cu două autospeciale cu accesorii pentru descarcerare și o ambulanță SMURD, cu sprijinul unui echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean, cu medic.

‘În autoturism se afla doar conducătorul auto, care a rămas încarcerat. Victima încarcerată a fost extrasă (în stare de inconștientă) și predată echipajelor medicale și paramedicale. Din nefericire. medicul aflat la fata locului a declarat decesul victimei’, au transmis oficialii ISU.

Șoferul camionului a primit îngrijiri medicale la locul accidentului și a refuzat să fie transportat la spital. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Rezultate simulare Evaluare Națională 2025: Peste 30% dintre elevi au luat note sub 5 la Română. Note mai bune la Matematică

Publicat

Publicitate

Rezultate simulare Evaluare Națională 2025: peste 30% dintre elevi au luat note sub 5 la Română. La Matematică, procentul este de 28,03%. Ministerul Educației a prezentat, luni, sinteza rezultatelor la simularea din martie, scrie alba24.ro

Rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a care au participat la simularea probelor scrise din cadrul EN VIII 2025 au fost centralizate de către Ministerul Educației și Cercetării. Acestea nu se comunică individual, nu prin afișare. Lucrărila eu fost corectate digitalizat.

Rezultate Simulare Evaluare Națională 2025

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Limba și literatura română

  • Număr lucrări evaluate: 161.883
  • Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 103.629
  • Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 64,01%.

Rezultate Simulare Evaluare Națională 2025. Matematică

  • Număr lucrări evaluate: 161.004
  • Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 115.879
  • Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 71,97%.

Este cel mai mare procent de note peste 5 la matematică în cadrul sesiunilor de simulare din ultimii 6 ani, notează edupedu.ro. Nota 5 nu reprezintă un criteriu de departajare la examen, însă este orientativ pentru nivelul de pregătire al elevilor.

Limba și literatura maternă

Publicitate
  • Număr lucrări evaluate: 9.607
  • Număr lucrări cu note mai mari sau egale cu 5: 8.566
  • Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 89,16%.

Rezultate simulare Evaluare Națională 2025. Corectarea lucrărilor

Au fost implicați în procesul de evaluare 13.785 de profesori evaluatori, după cum urmează:

  • Limba română: 6.913;
  • Matematică: 6.367;
  • Limba maternă: 505.

La nivelul celor 3.581 de centre în care s-a desfășurat simularea, peste 12.000 de profesori asistenți au asigurat scanarea și încărcarea lucrărilor pe platforma informatică. Platforma a funcționat în parametri optimi pe întreaga durată a simulării.

Evaluarea lucrărilor s-a derulat în condiții similare cu cele de examen, digitalizat. În acest context, lucrările au fost distribuite aleatoriu evaluatorilor din toată țara, transmite ministerul.

Lucrări reevaluate

Conform metodologiei, la o diferență mai mare de un punct între notele acordate de cei doi evaluatori, lucrările sunt recorectate de alți doi evaluatori, nota finală fiind obținută ca medie aritmetică a celor două note cu valori centrale, după eliminarea notelor extreme (cea mai mare și cea mai mică).

Din acest punct de vedere, față de sesiunea similară a anului trecut, se remarcă o creștere semnificativă a acurateței evaluării:

  • 8,81% lucrări reevaluate la limba și literatura română anul acesta, față de 11,39% în 2024;
  • 0,1% lucrări reevaluate la matematică anul acesta, față de 0,25% în 2024
  • 4,8% lucrări reevaluate la limba și literatura maternă anul acesta, față de 8% în 2024.

Distribuția lucrărilor reevaluate la simularea din acest an este următoarea:

Analizarea rezultatelor

Rezultatele au fost transmise către Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București și sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ atât sub forma cataloagelor cu notele finale, cât și sub forma borderourilor asociate fiecărei evaluări.

Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.

Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea evaluării naționale se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării (limba română, matematică, respectiv limba maternă) au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau, precum și la borderourile de evaluare corespunzătoare, pentru a le discuta cu aceștia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending