Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

ANAF va lansa un asistent virtual care va răspunde la întrebările contribuabililor. Cum va funcționa chatbot-ul „Ana”

Publicat

acum o oră

joi, 13.11.2025

de

Publicitate

ANAF va lansa în curând un asistent virtual conversațional (chatbot) bazat pe inteligență artificială, aflat în prezent în faza de testare.

Un chatbot este un program de inteligență artificială conceput pentru a interacționa cu oamenii prin conversații, de obicei prin text (ca pe un site web, într-o aplicație sau într-un sistem de mesagerie).

Chatbotul poate înțelege întrebările utilizatorului și oferă răspunsuri automate, fie bazate pe reguli simple (răspunsuri prestabilite), fie pe modele de inteligență artificială avansate (cum ar fi cele de tip GPT).

Chatbotul ANA va fi destinat în special sprijinirii contribuabililor mici și care va purta numele ANA, scrie Startupcafe.

„Avem și alte servicii pe care le dezvoltăm în continuare. De exemplu, contact center-ul care, de fapt, nu este doar un simplu call-center al Agenției. Este integrat și cu soluția de chat și în viitor va fi integrat și cu o soluție de chatbot”, a anunțat Rodica Duță, director general adjunct al Direcției Generale de Asistență pentru Contribuabili, miercuri, la Summitul de Fiscalitate și Tehnologie organizat de Camera Consultanților Fiscali (CCF).

Rodica Duță a explicat că viitorul „robot” conversațional al instituției va funcționa integrat cu soluția de contact center existentă, pentru a asigura o interacțiune eficientă între contribuabili și agenție.

Publicitate

„La momentul la care chatbot-ul, când va fi implementat, nu va ști să răspundă, va fi integrat cu această soluție de contact center, chat-ul agenției, astfel încât un agent uman să poată să preia conversația dacă inteligența artificială nu va ști să răspundă și astfel încât, eventual, conversația apoi să fie transferată și către un agent uman, în call center”, a afirmat Duță.

În cazurile mai complexe, precum interpretarea unor situații legislative noi, solicitarea va fi redirecționată prin formularul de contact către specialiști pentru analiză, spune ea.

„În cazul în care, chiar și așa, să zicem că e o situație nouă, legislativă, nu poate fi răspuns, aceasta va fi transmisă într-un final, într-un formular de contact pe care, de altfel, îl știți, astfel încât solicitarea să fie analizată la nivel de interpretare a legislației pentru că și inteligența artificială, la momentul de față, o vedem cu anumite limitări, este într-o dezvoltare continuă.

Inteligența artificială, după cum bine știți, învață, de altfel, de la factorul uman, nu se hrănește singură cu informația.

Ea poate să o analizeze și, eventual, să o interpreteze cum vrea sau poate să fie ajutată de factorul uman, astfel încât să fie ghidată în înțelegerea mai bună a textelor pe care le interpretează”, a spus Rodica Duță.

Viitorul chatbot al ANAF se va numi ANA și va reprezenta un pas important în direcția digitalizării și valorificării inteligenței artificiale în relația cu contribuabilii.

Foto: Imagine realizată cu ajutorul AI

Citeste mai mult

Eveniment

Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului: Ultima zi în care se mănâncă de dulce până la Crăciun.

Publicat

acum 2 ore

joi, 13.11.2025

de

Publicitate

Lăsata Secului marchează începutul Postului Crăciunului. Astfel, joi, 13 noiembrie 2025, creștinii se bucură de ultima zi în care mai pot consuma alimente „de dulce”.

Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara de 14 noiembrie, însă, dacă această dată cade miercurea sau vinerea, cum este în acest an, se lasă sec cu o zi mai înainte, scrie crestinortodox.ro.

„Lăsatul secului” sau “alimentele de sec” se referă în mod direct la nevoinţa omului în aşteptarea unei mari sărbători. Sec înseamnă uscat, fără grăsime, de post.

“Lăsatul secului” este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post.

Pe vremuri, în seara de Lăsata Secului se reunea toată familia la masă și se pregăteau feluri de mâncare bogate, iar vinul și țuica fiartă erau nelipsite.

Astfel, această masă era un fel de „ospăț de rămas bun” de la alimentele de dulce și în același timp, o petrecere care marca începutul unei perioade mai austere.

Publicitate

Totuși, dincolo de aspectul festiv, Lăsata Secului are și o semnificație religioasă profundă, reprezentând începutul unei perioade de purificare a trupului și a sufletului.

Postul Crăciunului nu este la fel de strict ca Postul Paștelui, însă urmărește același scop: pregătirea credincioșilor pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului începe vineri, 14 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. Astfel, acest post ne amintește de perioadele de post ale patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, precum și de postul lui Moise pe Muntele Sinai.

Drepții din Vechiul Testament au postit în așteptarea venirii lui Mesia, iar Moise a postit pentru a primi Legea, cele Zece Porunci, de la Dumnezeu.

În același mod, prin post, ne pregătim să întâmpinăm nașterea lui Hristos. Mantuitorul vine pe pământ, dar dorește să pătrundă și în sufletele noastre, să ne lumineze viața și să ne înalțe spre viața cerească.

Astfel, potrivit crestinortodox.ro, acest post are un caracter de pregătire spirituală, menit să transforme sufletele noastre în temple și locuințe ale prezenței lui Hristos.

Primele mențiuni despre ținerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei.

Decizia ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile a fost luată la Sinodul local de la Constantinopol din anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi.

Înainte de acest sinod, practicile postului erau diferite:

  • unii creștini țineau post doar șapte zile
  • alții până la șase săptămâni.

Tradiții și superstiții

În seara de Lăsata Secului, se pregătește o masă aleasă, cu bucate care nu vor putea fi consumate pe parcursul postului, precum carne, lactate și alcool, mai exact alimente „de dulce”.

De asemenea, în această zi nu se coase, nu se țese și nu se toarce, pentru a feri gospodăria de rele. Altă tradiție este legată de pomana pentru cei nevoiași. Femeile pregătesc turte din mălai, pe care le dau de pomană.

Totodată, se spune că dacă dai ceva cu împrumut în această zi, „se vor înmulți lupii”.

În anumite regiuni ale țării, de Lăsata Secului, finii obișnuiau să meargă la nași cu plocon, care constă de obicei într-o găină friptă, un colac mare sau o turtă în foi și o sticlă de vin. De-a lungul timpului, preparatele s-au diversificat, dar tradiția a rămas vie.

Astfel, finii își cer iertare nașilor pentru greșelile comise în decursul anilor, iar după împăcare se întinde masa. Se servesc plăcinte cu fructe și legume, struguri sau stafide, simboluri ale sporului și vigoriei spirituale.

De asemenea, pentru a întâmpina cum se cuvine zilele de post, gospodinele spală toate vasele folosite pentru masa de sărbătoare și le așază pe masă cu gura în jos în noaptea care deschide postul.

Se crede că astfel spiritele rele nu se vor ascunde în vase și nu îi vor ispiti pe credincioși să renunțe la post.

De multe ori se spune că postul spiritual ar fi mai important decât cel alimentar, însă ambele au aceeași valoare. Sfinții Părinți au rânduit abținerea de la anumite alimente cu intenție, pentru a ajuta credincioșii să se pregătească deplin.

Astfel, omul credincios nu trebuie să se limiteze la jumătăți de măsură, iar Hristos trebuie întâmpinat cu întreaga sa ființă, atât trupul, cât și sufletul.

Citeste mai mult

Eveniment

Verificări la centrele sociale din Botoșani: Lipsă de personal, nerespectarea procedurilor și alimentație necorespunzătoare

Publicat

acum 2 ore

joi, 13.11.2025

de

Publicitate

În luna octombrie 2025, inspectorii sociali din cadrul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani au desfășurat 14 misiuni de inspecție socială.

Aceste acțiuni de control au avut ca scop:

  • verificarea respectării standardelor minime de calitate obligatorii pentru funcționarea serviciilor sociale de tip rezidențial destinate copiilor, atât publice, cât și private, din județul Botoșani;

  • evaluarea în vederea acordării sau neacordării acreditării ca furnizor de servicii sociale ori a licenței de funcționare;

  • monitorizarea respectării cerințelor legale privind funcționarea serviciilor sociale.

În urma acestor misiuni, au fost identificate mai multe deficiențe, dintre care menționăm:

Publicitate

  • lipsa procedurilor privind identificarea, preluarea și repartizarea cazurilor, precum și absența criteriilor clare de desemnare a managerului de caz, conform Ordinului nr. 288/2006 privind Standardele minime obligatorii pentru managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului;

  • neîntocmirea fișelor de evaluare psihologică, socială, medicală și educațională, precum și a programelor de intervenție specifică, la termenele prevăzute (trimestrial sau ori de câte ori este necesar), documente care stau la baza raportului privind evoluția dezvoltării copilului și modul de îngrijire a acestuia;

  • nerespectarea procedurii de admitere în centrele sociale, fiind admiși beneficiari care necesită supraveghere și sprijin permanent din cauza problemelor medicale;

  • insuficiența personalului raportat la numărul de beneficiari sau lipsa personalului calificat pentru prepararea și servirea hranei, precum și pentru activitățile de asistență, îngrijire și supraveghere;

  • neasigurarea unei alimentații echilibrate, corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ, și adaptate nevoilor medicale ale beneficiarilor.

Ca urmare a constatărilor, au fost dispuse 14 măsuri de remediere, iar pentru un centru rezidențial destinat persoanelor vârstnice s-a propus retragerea licenței de funcționare, din cauza nerespectării prevederilor legale în vigoare.

Implementarea măsurilor dispuse va fi monitorizată de inspectorii sociali la termenele stabilite prin procesele-verbale de control.

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Educației: Lipsa de pregătire a profesorilor, principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor

Publicat

acum 3 ore

joi, 13.11.2025

de

Publicitate

Ministrul Educației, Daniel David, susține că lipsa de pregătire a cadrelor didactice este principalul motiv pentru care mulți elevi din România se confruntă cu analfabetism funcțional.

Acesta și-a exprimat opinia, în cadrul unui podcast organizat de Salvați Copiii România. Ministrul a fost întrebat cât de mare este responsabilitatea profesorilor în existența analfabetismului funcțional.

„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe.

N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior, când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii.”, a spus Ministrul Educației, citat de Mediafax.

Unii elevi ajung până în clasa a VIII-a fără competențe de bază

Daniel David a explicat că, atunci când elevii ajung până în clasa a VIII-a fără competențe de bază, vina nu poate fi plasată în altă parte decât asupra cadrelor didactice.

„Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală.. păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus David.

Publicitate

Ministrul a recunoscut că există și alte cauze ale abandonului școlar, precum lipsa de sprijin economic, responsabilitatea familiei și a autorităților locale. Însă a insistat că, în cazul elevilor care frecventează școala, responsabilitatea pentru formarea lor revine în primul rând profesorilor, potrivit edupedu.ro.

Declarațiile ministrului vin după ce România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și între pozițiile 45 și 48 la nivel global, în cadrul testelor PISA 2022.

O analiză Eurydice publicată în 2025 indică faptul că România se află printre statele din Uniune care au implementat cele mai puține măsuri consistente pentru combaterea analfabetismului funcțional.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending