Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

5 august 2025 a fost una dintre cele mai scurte zile din istorie. Pământul s-a învârtit mai repede ca oricând în istoria recentă

Publicat

acum 17 minute

marți, 05.08.2025

de

Publicitate

Ziua de 5 august 2025 a fost una dintre cele mai scurte înregistrate vreodată, ca durată. Fenomenul se datorează unei modificări în viteza de rotație a Pământului, care a făcut ca planeta să se învârtă ușor mai rapid decât de obicei, relatează alba24.ro.

Ziua va fi mai scurtă cu doar 1,25 milisecunde sub pragul de 86.400 de secunde. Astfel, nu va fi sesizabil, dar face parte dintr-un fenomen ciudat care îi nedumerește pe oameni de știință: Pământul se învârte mai repede.

După decenii în care s-a încetinit, rotația planetei noastre s-a accelerat în ultimii ani, iar cei care măsoară timpul nu au o explicație clară, scrie Space.com.

Ziua de 24 de ore după care ne ghidăm este calculată în funcție de poziția soarelui pe cer. Practic, o zi începe la amiază și se termină la amiază a doua zi, având, în mod normal, 24 de ore sau 86.400 de secunde. Însă, în ultima vreme, această durată pare să fie puțin mai scurtă decât ar trebui.

În 2025, oamenii de știință au estimat că ziua va fi mai scurtă decât 24 de ore în trei zile:

  • 9 iulie (cu 1,23 milisecunde mai scurtă),
  • 22 iulie (cu 1,36 milisecunde),
  • 5 august.

Cea mai scurtă zi înregistrată până acum a fost pe 5 iulie 2024, când ziua a fost cu 1,66 milisecunde mai scurtă decât 24 de ore.

Publicitate

Pentru majoritatea oamenilor, pierderea unei milisecunde trece neobservată. Însă computerele, GPS-ul, sistemele bancare, telescoapele mari și rețelele electrice se bazează pe sincronizarea precisă pentru a funcționa. Pentru aceste sisteme, fiecare milisecundă contează.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a stabilit ziua de 7 august ca zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu

Publicat

acum 30 de minute

marți, 05.08.2025

de

Publicitate

Ziua de 7 august 2025 a fost declarată zi de doliu național pe teritoriul României în semn de respect față de memoria fostului președinte Ion Iliescu, a stabilit Guvernul, marți seară, într-o ședință extraordinară, relatează agerpres.ro.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în ziua de doliu național, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.

De asemenea, drapelul național în bernă se va arbora la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.

Totodată, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul difuzat și activitățile organizate în mod corespunzător acestei zile.

Ion Iliescu a deținut funcția de președinte al României în mandatele 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004, fiind o personalitate marcantă în viața politică postdecembristă. A avut un rol important în perioada de tranziție de la regimul comunist la democrație, fiind primul președinte ales după Revoluția din 1989.

Publicitate

În timpul mandatului său, România a adoptat o nouă Constituție (1991), au fost puse bazele instituțiilor democratice și au fost inițiate reforme politice și economice.

Citeste mai mult

Eveniment

După cutremurul din Peninsula Kamceatka: Șapte vulcani s-au ”trezit” simultan și au aruncat cenușă până la șase kilometri

Publicat

acum 42 de minute

marți, 05.08.2025

de

Publicitate

Șapte vulcani au devenit activi simultan, pentru prima dată în aproape 300 de ani, în Peninsula Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, după cutremurul cu magnitudinea 8,8 produs săptămâna trecută. Potrivit oamenilor de știință ruși, seismul a provocat o deplasare cu doi metri a sudului peninsulei, transmite marți agenția EFE, citată de agerpres.ro.

Vulcanii Bezimianîi, Kambalnîi, Karimski, Kliucevskaia, Krașeninnikov, Mutnovski și Avacinski, nu au mai fost activi simultan din 1737, când regiunea a fost lovită de asemenea un cutremur, potrivit media locale.

Cazul lui Krașeninnikov este unul aparte, acest vulcan expulzând lavă pentru prima dată după anul 1463. Din craterul său au ieșit zilele acestea coloane de cenușă care au ajuns până la șase kilometri altitudine.

Un alt caz care îi îngrijorează pe oamenii de știință este cel al vulcanului Kambalnîi, inactiv timp de mai multe decenii.

Între timp, fluxul de lavă care curge din vulcanul Kliucevskaia a atins trei kilometri lungime, apropiindu-se de ghețarul Bogdanovici, care a început deja să se topească.

Activitatea vulcanică afectează turismul din regiunea în care excursiile la vulcanii Mutnovski și Avacinski sunt foarte populare și unde în prezent cutremurele și alunecările de teren sunt deosebit de periculoase.

Publicitate

Peninsula a fost lovită miercuri de cel mai puternic cutremur înregistrat în ultimii 70 de ani, seismul provocând de asemenea un tsunami care a lovit coasta Pacificului din zonă.

Autoritățile ruse au avertizat că s-ar putea înregistra replici timp de cel puțin o lună.

Filiala locală a Serviciului Geofizic Unificat al Academiei Ruse de Științe a raportat pe Telegram că sudul Peninsulei Kamceatka s-a deplasat cu aproape doi metri spre sud-est după acest cutremur.

Parte a Cercului de Foc al Pacificului, Kamceatka are circa 30 de vulcani activi dintr-un total de aproape 130, înscriși pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1996.

Pe lângă activitatea vulcanică intensă, regiunea este afectată de cutremure constante, fiind situată la marginea plăcii tectonice nord-americane, la granița dintre plăcile eurasiatică și pacifică și foarte aproape de placa filipineză, motiv pentru care aceasta este una dintre cele mai active zone seismice de pe planetă.

Citeste mai mult

Educație

Profesorii sunt singurii bugetari care nu au primit vouchere de vacanță în 2025. Sindicatele cer explicații urgente de la Guvern

Publicat

acum 53 de minute

marți, 05.08.2025

de

Publicitate

Federațiile sindicale din educație trag un nou semnal de alarmă și îi solicită ministrului Educației, Daniel David, clarificări imediate privind finanțarea sistemului de învățământ în 2025, după ce au aflat că profesorii au fost excluși de la acordarea voucherelor de vacanță.

După vestea că nu sunt suficiente fonduri pentru plata salariilor până la finalul anului, cadrele didactice au aflat că rămân și fără alte drepturi salariale – în timp ce restul bugetarilor beneficiază în continuare de aceste compensații.

Proteste în fața Ministerului Educației

Pentru a cincea zi consecutiv, profesorii protestează în fața Ministerului Educației. Pe lângă nemulțumirile legate de modificările fiscale și creșterea normei didactice, aceștia contestă și eliminarea voucherelor de vacanță, considerate un drept salarial garantat.

Reprezentanții Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Cluj (SLIPC) susțin că toate federațiile sindicale au cerut oficial Ministerului Educației copia proiectului de buget pentru anul 2025 trimis Ministerului Finanțelor, precum și o confirmare că sumele prevăzute includ toate drepturile salariale – inclusiv voucherele de vacanță.

În paralel, liderii sindicatelor au transmis și o solicitare Ministerului Finanțelor pentru alocarea de urgență a fondurilor necesare, subliniind că învățământul este singurul sector bugetar care a fost lăsat fără acest drept în 2025.

Publicitate

„Ministerul Finanțelor nu a alocat fonduri”

Potrivit liderilor sindicali, reprezentanții Ministerului Educației au explicat că lipsa voucherelor nu este cauzată de minister, ci de nealocarea fondurilor necesare din partea Ministerului Finanțelor. În aceste condiții, sindicatele cer intervenția imediată a Guvernului pentru rezolvarea situației.

Ministrul Educației, Daniel David, s-a întâlnit luni cu sindicaliștii în cadrul celei de-a patra zile de proteste. Acesta a avertizat că, în absența măsurilor fiscal-bugetare propuse de Guvern, sistemul de învățământ va avea nevoie de o suplimentare de aproximativ 2 miliarde de lei pentru a funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending