Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2023. Gellu Dorian răspunde anchetei revistei.  Nimic despre Eminescu în acest număr dublu al revistei Uniunii Scriitorilor din România. Botoşaniul este prezent prin Gellu Dorian printr-un răspuns  dat lui Cristian Pătrăşconiu la întrebarea „Ce credeţi că trebuie făcut, astfel încât condiţia literaturii române de astăzi să se schimbe în bine?” Într-un răspuns dens, Gellu Dorian înşiruie peste 5o de „credinţe”, „reguli”, „necesităţi” sau cum vreţi să le denumiţi, multe dintre ele nerespectate nici de autorul lor. Reţin câteva: 1.”Să priveşti lumea, tu ca scriitor, aşa cum te priveşte lumea pe tine”; 2. „Să te întrebi atunci când constaţi că nu te priveşte, că trece pe lângă tine fără să te observe, de ce face acest lucru. Şi să găseşti răspunsul în atitudinea ta, nu în reacţiile lumii din jur”; 3. „Să trăieşti istoria literaturii vii din care faci parte şi cu ochii învinşilor, care fac şi ei parte din acest fenomen, deşi sunt ca şi când n-ar fi pentru tine, ajuns acolo unde crezi că ai cucerit veşnicia”; 4. „Să te întrebi mereu de ce literatura română, precum şi lumea din jurul ei, are atâtea eşecuri, atâtea neizbânzi, puţine victorii care contează în ochii lumii în care vrei să ajungi, şi să găseşti răspunsul în destine tragice ca  al lui Eminescu, care, ucis de timpul său, a învins , chiar dacă rănile de pe trupul lui nu sunt citite cum trebuie”; 5. „Să te întrebi de ce marile valori ale literaturii din care faci parte au avut atât de mult de suferit, de ce nu s-a învăţat nimic din tragediile lor, de ce şi azi  sunt lăsaţi în tragicul lor destin, fără a se corija poziţia faţă de ei, ci mai degrabă adâncindu-li-se cuţitul în rană, înfipt de o posteritate din care faci şi tu parte”; 6. „Să nu faci clasamente, aşa ca la fotbal, să nu râvneşti la premiul altuia, să nu furi, să nu ai mai mulţi idoli din afară, mai ales falşi, înşelători, să nu huleşti limba în care scrii, să nu o strici, să nu crezi că totul începe cu tine, că literatură bună este numai ceea ce scrii tu”. Şi aş putea continua.

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Pe urmele paşilor lui Eminescu în Bucureşti”, semnat de pr. Nicolae Dascălu. Reţin: „Tânărul Eminescu ajunsese pentru prima oară în Bucureşti pe la 17 ani.  Trecea munţii din Transilvania în Muntenia, în căutarea trupei de teatru care îi oferea atunci libertatea şi visul unei vieţi artistice intense. Pribeag în Bucureşti, sufleor şi copist la Teatrul Mare, el pleacă împreună cu trupa lui Pascali în oraşe muntene apropiate, apoi către Ardeal şi Banat, pe la Sibiu, Lugoj, Timişoara şi Arad. În 1869 lua calea Vienei, pentru studii de filozofie, la insistenţele familiei. Dar viaţa bucureşteană implicată în cel mai profund sens social şi artistic începea în toamna anului 1877, atunci când, la invitaţia lui Ioan Slavici şi la propunerea lui Titu Maiorescu, Eminescu intră în echipa redacţională a ziarului „Timpul”. O placă memorabilă instalată pe zidul clădirii din imediata apropiere a intersecţiei dintre strada Lipscani şi Calea Victoriei aminteşte trecătorilor: „În această casă poetul Mihai Eminescu a lucrat ca redactor la ziarul TIMPUL între anii 1877 – 1879”. Redacţia ziarului era atunci în clădirea hanului Filipescu, devenit apoi Palatul Dacia, vizavi de Hanul Mănăstirii Zlătari”. Realitatea este că Eminescu nu a avut niciodată propria casă, a locuit în spaţii modeste pentru că, spune autorul,  „ţinta vieţii sale era arderea neîncetată în laboratorul creaţiei poetice, al cunoaşterii şi al ostenelilor gazetăreşti”. Din articolul semnat de pr. Nicolae Dascălu reţinem câteva adrese la care a locuit Eminescu în Bucureşti: 1. Strada „Sapienţei” nr. 4, într-o chilie a Mănăstirii Caimata din spatele Bisericii „Sf. Gheorghe” – Nou; 2. Casa lui Titu Maiorescu, pe strada „Mercur” nr. 1, unde aveau loc şedinţele „Junimii” bucureştene; 3. În casa lui Dinu Mihail, împreună cu familia Slavici, peste drum de Biserica Albă; 4. În 1879 era într-o casă din mahalaua Bisericii „Sfântul Nicolae” – Tabacu; 5. În 1881 într-o casă din „Piaţa Amzei”;  6. Pe strada „Şipotul Fântânilor”, într-o casă despre care Camil Petrescu spunea că  „e veche, cu etaj, ziduri leproase, geamlâcuri cârpite, curte bătătorită, arbori sălbăticiţi”.

„Ziarul Lumina”  nr. 8 (5223) din 8 ianuarie 2023  publică articolul „Eminescu şi muzica” semnat de arhim. Mihail Daniliuc.  Merită reţinute cinci idei care constituie arhitectura acestui articol: a) „Eminescu s-a lăsat pătruns de muzică, făcând din aceasta un filon perpetuu al tumultuoasei sale vieţi: armoniile sonore i-au hrănit mereu imaginaţia şi visarea, dorurile şi clipele de singurătate, alimentându-i cu ritmicitatea lor setea de frumos şi adevăr, de perfecţiune şi înălţare spirituală aşa cum reiese din propriile sale afirmaţii: „Muzica mă predispune spre o visare creatoare… mă transformă cu desăvârşire… cred uneori că plutesc în sferele divine ale nemuririi dumnezeieşti”; b) „Nici căminarul Gheorghe Eminovici nu se arăta străin de muzică: tatăl său, bunicul poetului, Vasile, era cântăreţ bisericesc. Toţi cei şapte copii ai dascălului Vasile au învăţat carte de la un coleg al lui, dascălul Ioniţă din Suceava, care le-a predat şi noţiuni de interpretare la câteva instrumente muzicale. Mărturiile apropiaţilor confirmă că Gheorghe Eminovici ştia să cânte la flaut”; c) „Muzica bisericească l-a însoţit toată viaţa pe Eminescu, dovadă fiind versurile de o muzicalitate aparte, impregnate de sunetul toacei şi al clopotului, al stihirilor auzite la strană, al puternicului mesaj religios”; d) „Aceste particularităţi ale poeziei sale l-au făcut pe criticul literar Tudor Vianu să constate: „Cântecul eminescian imposibil de confundat cu altul, lucrează cu puteri magice asupra cititorilor săi şi duce cu sine mesajul gânditorului, al pictorului naturii şi al rapsodului iubirii”; e) „În cei cinci ani de studii la Viena şi Berlin, Eminescu dobândeşte şi „axiologia” muzicală. Student la Berlin, a urmat seminarul de muzicologie al profesorului J.G.F. Bellerman, iar la Viena s-a întâlnit cu Johann şi Eduard Strauss. Mai târziu, astfel de cunoştinţe l-au ajutat să scrie, ca ziarist, cronici muzicale aidoma marilor critici de gen. În „Curierul de Iaşi”, dar şi în „Timpul”, Eminescu a dovedit de multe ori că este un veritabil critic muzical.

Articolul este completat de o serie consistentă de mărturii: Ştefan Cacovean (unul din colegii poetului): „Eminescu vorbea rar şi dulce şi tot ascultându-l aveai impresia că asculţi o melodie”; Matei (fratele poetului): „Mihai cânta bine din gură, ca şi mama, şi Harieta”; Alexandru Vlahuţă: „Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor lui o vibraţie particulară”; Constantin Bărcănescu (tenor, contemporan cu poetul): „Eminescu avea o voce mică, dar dulce şi mlădioasă. Rostea cuvintele cu o expresiune şi cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreţ”; Ioan Slavici aminteşte câteva cântece preferate  ale lui Eminescu şi pe care le cânta frecvent, cum ar fi „Eu sunt Barbu Lăutarul” şi Frunză verde baraboi”; Tincuţa Vartic (femeia cu care trăia Creangă în bojdeuca Ţicăului): „Eminescu cânta frumos cântece populare ori bisericeşti şi avea un glas dulce de-ţi dădeai cămaşa ca să-l asculţi”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Vremea până la 2 martie. Luna februarie 2026 vine cu oscilații mari de temperatură și precipitații frecvente

Publicat

acum 18 minute

marți, 03.02.2026

de

Publicitate

Ultima lună de iarnă a anului 2026 aduce variații semnificative de temperatură de la o săptămână la alta și de la o regiune la alta. Potrivit prognozei actualizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), până la începutul lunii martie vom avea alternanțe între perioade neobișnuit de calde și episoade mai reci, cu precipitații în aproape toată țara.

Temperaturile cresc peste normal în următoarele zile

În perioada imediat următoare, valorile termice sunt în creștere și vor atinge niveluri mai ridicate decât cele obișnuite pentru începutul lunii februarie. Excepție fac zonele de nord-est și sud-vest, unde vremea va rămâne mai rece.

În centru, maximele pot ajunge la 10–11 grade Celsius, iar în vest chiar până la 13 grade. Aceste intervale mai calde vor alterna însă cu zile mai reci, în care temperaturile maxime vor coborî la 3–5 grade, iar minimele vor deveni negative. Cel mai rece interval este estimat între 12 și 15 februarie.

Precipitații frecvente: ploi și ninsori

Până la jumătatea lunii februarie sunt anunțate ploi în regiunile centrale, sud-estice și nord-estice. De asemenea, vor apărea și ninsori, mai ales în vestul țării. Alte episoade cu precipitații sunt prognozate după 15 februarie, când vor fi ploi în vest, centru și sud-est, dar și ninsori în sud și nord-est.

Diferențe importante între regiuni

În sudul țării, temperaturile maxime vor urca la 7–8 grade, însă în zilele mai reci vor coborî spre 2 grade. Nord-estul va rămâne cea mai rece regiune: de la valori de 3–4 grade în intervalul 5–7 februarie, se va ajunge la maxime de aproximativ -2 grade în jurul datei de 13 februarie. Spre finalul lunii, și aici se așteaptă o încălzire, cu temperaturi ce pot ajunge la 8 grade.

Prognoza ANM pe săptămâni

Săptămâna 2–8 februarie
Temperaturile vor fi mai ridicate decât cele normale în vest, nord-vest, centru și la munte. În sud-vest și nord-est, valorile vor fi local mai scăzute. Precipitațiile vor fi excedentare în sud și sud-est, iar în nordul Carpaților Orientali pot fi ușor deficitare.

Publicitate

Săptămâna 9–15 februarie
Temperaturile medii vor fi ușor peste normal în regiunile intracarpatice, mai scăzute în nord-est și apropiate de normal în rest. Cantitățile de precipitații vor fi excedentare la nivelul întregii țări, cu accent pe sud.

Săptămâna 16–22 februarie
Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât normalul perioadei în regiunile intracarpatice, iar în rest se vor situa în jurul mediilor climatologice. Precipitațiile vor fi mai abundente în vest și nord-vest.

Săptămâna 23 februarie – 2 martie
Mediile temperaturilor se vor situa ușor peste valorile specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal în toate regiunile.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul Botoșaniului cere Guvernului să nu reducă cota defalcată din impozitul pe venit pentru bugetele locale

Publicat

acum 2 ore

marți, 03.02.2026

de

Publicitate

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, cere Guvernului să nu diminueze cota defalcată din impozitul pe venit pentru bugetele locale.

El susține că veniturile localităților au fost influențate deja în mod negativ de tăierile de venituri ale angajaților, iar o diminuare a cotelor defalcate ar pune în pericol administrațiile locale.

‘Dacă se mai reduc și aceste cote, înseamnă că vom avea mai puțin bani și pentru funcționare, și pentru investiții, nu doar la municipiului Botoșani. Sunt convins că această situație este la nivelul întregii țări și colegii mei primari militează pentru cel puțin păstrarea cotelor actuale’, a declarat, pentru AGERPRES, Cosmin Andrei.

El spune că, în luna ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor a alocat o sumă mai mică cu aproape un milion de lei din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în luna decembrie 2025 la nivelul municipiului Botoșani, ceea ce arată că nivelul veniturilor angajaților a fost în scădere.

Potrivit Legii 273/2006 privind finanțele publice locale din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale în luna anterioară se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de: a) 15% la bugetul local al județului; b) 65% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe ale căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 6% pentru repartizarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor prin hotărâre a consiliului județean; d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Senatorii care nu vor participa fizic la ședințele din Parlament vor fi sancționați

Publicat

acum 2 ore

marți, 03.02.2026

de

Publicitate

Senatorii care nu vor participa fizic la ședințele din Parlament vor fi sancționați. Decizia a fost anunțată de președintele Senatului, Mircea Abrudean.

Potrivit acestuia, este o decizie a conducerii Camerei superioare ca ședințele de plen să se desfășoare din această sesiune cu prezența fizică a senatorilor. Cei care nu vor participa vor fi considerați absenți și vor fi sancționați conform regulamentului.

”Este o decizie a Biroului Permanent de a avea prezență fizică la Senat, este o chestiune de responsabilitate pe care ne-am asumat-o. Deci, toți senatorii vor fi prezenți la plen. Este ceva normal. Dacă nu, sunt absenți. Nu vor participa la plen, deci vor fi sancționați conform regulamentului”, a spus Abrudean, potrivit Agerpres.

În data de 2 decembrie, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că din luna februarie, când începe prima sesiune ordinară a anului 2026, ședințele de plen se vor desfășura doar cu prezență fizică.

Până în sesiunea trecută, senatorii puteau participa și online la majoritatea ședințelor plenului, exprimându-și votul pe tabletă, printr-o aplicație specială.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul și Dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu

Publicat

acum 2 ore

marți, 03.02.2026

de

Publicitate

Sfântul Simeon este unul dintre cei 70 de înţelepţi care au tradus din limba ebraică în limba greacă Vechiul Testament, la porunca regelui Ptolemeu al Egiptului. Când au ajuns cu tâlcuirea la capitolul al VII-lea, versetul 14 din cartea Proorocului Isaia, unde scrie „Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuil”, bătrânul Simeon s-a îndoit în inima sa, zicând că nu este cu putinţă ca o fecioară să nască neştiind de bărbat şi, luând cuţitul, a vrut să şteargă aceste cuvinte.

În clipa aceea a fost însă oprit de îngerul Domnului care i-a spus: „Nu fi necredincios în cele scrise, a căror împlinire tu însuţi o vei vedea, pentru că nu vei vedea moartea până ce nu vei vedea pe Cel ce Se va naşte din Curata Fecioară, Hristos Domnul”. Aceasta a fost făgăduinţa despre care scrie Sfântul Evanghelist Luca: „Şi era făgăduit lui de la Duhul Sfânt să nu vadă moartea, până ce va vedea pe Hristosul Domnului!” (Luca 2, 26).

Dând crezare cuvintelor îngereşti, Simeon a aşteptat venirea lui Hristos în lume. La 40 de zile după naştere, Pruncul Iisus a fost adus la templu din Ierusalim de Fecioara Maria şi Dreptul Iosif, după obiceiul Legii vechi. Atunci Sfântul Simeon, îndemnat de Duhul Sfânt, a luat în mâini pe Domnul şi a zis: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta“.

El a proorocit despre patima lui Hristos şi despre răstignirea Lui, spunând că va trece prin sufletul Născătoarei de Dumnezeu sabia mâhnirii şi a necazului, când va vedea pe Fiul său răstignit pe Cruce. Dreptul Simeon a fost preot la templul din Ierusalim. Dreptul Simeon a murit la vârsta de 360 de ani.

Sfintele sale moaşte au fost aduse în Constantinopol în vremea împăratului Justin cel Mic (565-578) şi aşezate în Biserica Halcopratiei.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending