Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Gellu Dorian, în „România literară” nr. 3 din 2022,  publică un interviu cu Marta Petreu. Reţinem: 1. „m-am ferit cât am putut, în ultimul deceniu, de premii, prea stârnesc ele invidia şi ura. Acum se pare că a venit rândul meu să fiu urâtă”; 2. „dragă Gellu, din nou ai dreptate, în sensul că Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, de tine înfiinţat, deci instituţia şi creaţia ta, are cel mai mare potenţial de scandal dintre toate coroniţele literare de azi din România”; 3. „la prima mea carte am fost fericită. Presa literară de pe vremea socialismului funcţiona, cred că prin înţelegerea tacită dintre criticii literari, în aşa fel încât debutanţii erau asumaţi şi atraşi în aripa anti-sistem a lumii literare. Existau două tabere mari, filocomuniştii şi anticomuniştii. Criticii din tabăra anti mi-au comentat foarte bine cartea”; 4. „se pare că Europa intră de bunăvoie într-un univers orwellian. Noi, cei din Europa de Est, ştim ce înseamnă asta, şi ne înfiorăm cum se cuvine”; 5. „după 1983 eu nu am mai putut publica nimic, nicăieri. Nimic, adică pur şi simplu nu am mai putut publica nici măcar un textuleţ în vreo revistă, ce să mai vorbim de volume”; 6. „în 1991, când Vasile Igna m-a întrebat dacă nu am un volum de poeme pentru „Dacia”, mi s-a părut că l-am prins pe Dumnezeu de un picior”; 7.  „eu scriu când am ceva de spus, când o voce interioară începe să îmi dicteze imperativ versuri şi versete”; 8. „poemele nu vin dacă nu le aştepţi”; 9, „dacă ar fi s-o iau de la început, adică dacă aş avea 18-19 ani, dar cu mintea de acum, n-aş mai scrie nici un rând”; 10, „dacă m-aş întoarce în 1990, de asemenea cu mintea de acum, în loc să scriu despre Cioran aş face precum Cioran: aş părăsi România în grabă, cu gândul să nu mă mai întorc aici decât în vizite estivale, şi, fireşte, n-aş mai scrie nici un rând”;

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (107)

Nicolae Georgescu, în „Cafeneaua literară” nr. 4 din 2022, despre eminescologie: „Fiind un domeniu atât de vast, eminescologia a devenit chiar o ştiinţă. Asta înseamnă într-adevăr analişti – dar şi hermeneuţi. Condiţia criticului literar în acest domeniu este şi ingrată, dar şi favorizată. El trebuie să ştie ce s-a zis până acum, cine a zis, cum a zis, cum a fost contrazis etc. Asta se putea în perioada interbelică şi chiar acum 40-50 de ani, dar azi, când scrisul este necontrolat cantitativ, nu se mai poate.  Şi nici nu este obligat criticul literar la atâta diligenţă bibliografică.  El are literatura virgină în custodie, hectare de prime apariţii… Şi totuşi, ferice de critic când se apleacă prima dată asupra lui Eminescu şi-i „iese” o vorbă memorabilă. Nodul de semne şi semnificaţii numit eminescologie se apropie de lume mai mult prin asemenea vorbe memorabile, decât prin formulele analistului. În acest sens, toţi criticii sunt bineveniţi alături de Eminescu. Mie, personal, îmi place Dimitrie Caracostea, pentru că-l critică atât de aspru pe G. Călinescu, dar şi acesta din urmă, pentru că nu ţine cont de el. Îmi place I. E. Torouţiu, tot pentru că-l critică aspru, mult mai aspru decât Caracostea, pe acelaşi G. Călinescu, dar de data aceasta nu-mi place G. Călinescu, pentru că, pe de o parte, ţine cont de criticile acestea, iar, pe de alta, instituie asupra lui I. E. Torouţiu o tăcere ritualică: nici măcar cu numele nu-l găseşti în monumentala „Istorie”;

Alex Ştefănescu, în „Cafeneaua literară” nr. 5 din 2022, răspunzând la întrebarea: „Este Eminescu luceafărul din poezia „Luceafărul”? Spune distinsul critic: „…se poate răspunde astfel: bineînţeles că este Eminescu, bineînţeles că nu este Eminescu! Orice scriitor proiectează în ceea ce scrie ceva din sine. Flaubert  a declarat (şocant, fiind vorba de un personaj feminin): „Madame Bovary c`est moi”. Nicolae Breban a mers şi mai departe, parafrazându-l pe Flaubert în legătură cu un personaj grotesc, demn de dispreţuit: „Grobei c`est moi”. Eminescu ar fi putut spune: „Luceafărul c`est moi”. În viziunea lui Nicolae Manolescu, poetul ar fi putut continua: „Cătălina c`est moi”, „Demiurgos c`est moi”, „Cătălin c`est moi”. Eminescu interpretează, într-adevăr, toate cele patru roluri, dar din punct de vedere biografic se regăseşte totuşi în luceafăr, cunoscând din proprie experienţă tristeţea omului superior condamnat la singurătate. Asemenea identificări nu sunt  simpliste şi ridicole decât dacă un exeget le consideră şi suficiente. Faptul că îl recunoaştem pe poet în personajul său nu înseamnă că am spus tot ce se putea spune despre poem. Biografia este transfigurată în operă.  Viaţa devine, prin traducerea ei în limbajul poeziei, semnificativă. Realitatea se transformă în ALTCEVA. Dar la originea întregii construcţii se află, totuşi, dorinţa intensă a poetului de a spune ceva despre el însuşi şi despre situarea lui în lume.”;

Emil Cioran în „Singurătate şi destin”: „Oare ce am face noi dacă n-am fi avut pe Eminescu? Şi este o groaznică ironie, de o semnificaţie dureroasă, că în ţara în care toate lucrurile sunt pe deplin explicabile, în care totul este accesibil până la platitudine, Eminescu a fost declarat unanim o apariţie inexplicabilă.”;

Titu Maiorescu în „Eminescu şi poeziile lui”: „Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

„Ivan Turbincă” vine la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani 

Publicat

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani  invită botoșănenii în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Ivan Turbincă” după Ion Creangă și „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec.

Sâmbătă, 30 martie, de la ora 18.00, iubitorii de teatru sunt așteptați la Casa Tineretului, B-dul Mihai Eminescu nr.48 la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul “Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de “a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Duminică, 31 martie de la ora 18.00 vă invităm la Casa Tineretului, B-dul Mihai Eminescu nr.48 la spectacolul „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Cristina Gheorghe, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

Intrarea în sala de spectacol se va face la ora 17:45

Pret bilet – 36 lei; 18 lei – elevi, studenți, pensionari.

Biletele se găsesc la:

🔘 CASA TINERETULUI, B-dul Mihai Eminescu nr. 48📞0231.510.970 și 0735.779.821▪️de marți până vineri: 10:00-18:00▪️sâmbătă și duminică: 12:00-20:00
🔘 Agenția teatrală din incinta cinematografului Unirea 📞 0722.557.556▪️ de luni până duminică: 10:00-19:00

https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Câți șomeri mai erau la sfârșitul lunii februarie la Botoșani

Publicat

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani a dat publicității ultimele date legate de rata șomajului înregistrată în județul Botoșani la sfârșitul lunii februarie.

La sfârșitul lunii februarie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.568 șomeri (din care 2.069 femei), rata șomajului fiind de 4,09%

Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 3,40% , în această lună acest indicator a înregistrat o creștere de  0,69 pp.

Din totalul de 4.568 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 847 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.721 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.245 șomeri provin din mediul rural și 1.323 sunt din mediul urban.

 

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.568
< 25 ani 305
între 25-29 200
între 30-39 828
între 40-49       1255
între 50-55 956
peste 55 ani 1024

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 44,07 %. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 22,96% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 13,05%,  cei cu învățământ profesional 16,59%,cei cu studii superioare sunt 2,04% iar cei cu învățământ postliceal  1,29% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 847 persoane foarte greu ocupabile,2.498 greu ocupabile,1.182 mediu ocupabile, iar 41 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre. Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina de internet a AJOFM  Botoșani la adresa www.anofm.ro.

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Hectare întregi de vegetație uscată au fost mistuite de foc la Hudești, Havârna și Unțeni

Publicat

În ultimele două zile, pompierii botoșăneni au intervenit pentru stingerea a cinci incendii de vegetație uscată în următoarele localități:

Roma – a ars vegetația uscată pe o suprafață de aproximativ cinci hectare. Au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere;

* Alba (Hudești) – a ars stufăriș pe o suprafață de aproximativ trei hectare. Au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

* Havîrna – a ars vegetația uscată pe aproximativ trei hectare. Au acționat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

* Unțeni – a ars vegetația uscată pe aproximativ patru hectare. Au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

* Saucenița – a ars vegetația uscată pe aproximativ 25 de hectare. Au acțiuonat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă.

Cauza probabilă a incendiilor: utilizarea focului deschis în spații deschise.

Potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase. Astfel, cetățenii trebuie să respecte prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui act normativ, proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor. În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Citeste mai mult

Eveniment

Este INTERZISĂ vânzarea de țigări minorilor. Lege PROMULGATĂ! Nu se mai fumează cu țigări electronice în spațiile publice închise

Publicat

Legea care interzice vânzarea de țigări minorilor a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, miercuri. De asemenea, prin decretul semnat, se  interzice fumatul cu dispozitive electronice în spațiile publice închise.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 27 martie 2024, următoarele decrete:

Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 70/26.02.2024);
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun (PL-x 765/11.12.2023);
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2023 pentru completarea art. 21 din Legea nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie (PL-x 6/07.02.2024);
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 445/26.06.2023);
Decret pentru promulgarea Legii privind instituirea premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (PL-x 531/20.09.2023);
Decret privind acreditarea doamnei Gențiana Șerbu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kenya și reprezentantul României pe lângă UNON, UNEP și UN-HABITAT, și în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Burundi, Republica Uganda și Republica Rwanda, cu reședința la Nairobi.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending