Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (108)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Gellu Dorian, în „România literară” nr. 3 din 2022,  publică un interviu cu Marta Petreu. Reţinem: 1. „m-am ferit cât am putut, în ultimul deceniu, de premii, prea stârnesc ele invidia şi ura. Acum se pare că a venit rândul meu să fiu urâtă”; 2. „dragă Gellu, din nou ai dreptate, în sensul că Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, de tine înfiinţat, deci instituţia şi creaţia ta, are cel mai mare potenţial de scandal dintre toate coroniţele literare de azi din România”; 3. „la prima mea carte am fost fericită. Presa literară de pe vremea socialismului funcţiona, cred că prin înţelegerea tacită dintre criticii literari, în aşa fel încât debutanţii erau asumaţi şi atraşi în aripa anti-sistem a lumii literare. Existau două tabere mari, filocomuniştii şi anticomuniştii. Criticii din tabăra anti mi-au comentat foarte bine cartea”; 4. „se pare că Europa intră de bunăvoie într-un univers orwellian. Noi, cei din Europa de Est, ştim ce înseamnă asta, şi ne înfiorăm cum se cuvine”; 5. „după 1983 eu nu am mai putut publica nimic, nicăieri. Nimic, adică pur şi simplu nu am mai putut publica nici măcar un textuleţ în vreo revistă, ce să mai vorbim de volume”; 6. „în 1991, când Vasile Igna m-a întrebat dacă nu am un volum de poeme pentru „Dacia”, mi s-a părut că l-am prins pe Dumnezeu de un picior”; 7.  „eu scriu când am ceva de spus, când o voce interioară începe să îmi dicteze imperativ versuri şi versete”; 8. „poemele nu vin dacă nu le aştepţi”; 9, „dacă ar fi s-o iau de la început, adică dacă aş avea 18-19 ani, dar cu mintea de acum, n-aş mai scrie nici un rând”; 10, „dacă m-aş întoarce în 1990, de asemenea cu mintea de acum, în loc să scriu despre Cioran aş face precum Cioran: aş părăsi România în grabă, cu gândul să nu mă mai întorc aici decât în vizite estivale, şi, fireşte, n-aş mai scrie nici un rând”;

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (107)

Nicolae Georgescu, în „Cafeneaua literară” nr. 4 din 2022, despre eminescologie: „Fiind un domeniu atât de vast, eminescologia a devenit chiar o ştiinţă. Asta înseamnă într-adevăr analişti – dar şi hermeneuţi. Condiţia criticului literar în acest domeniu este şi ingrată, dar şi favorizată. El trebuie să ştie ce s-a zis până acum, cine a zis, cum a zis, cum a fost contrazis etc. Asta se putea în perioada interbelică şi chiar acum 40-50 de ani, dar azi, când scrisul este necontrolat cantitativ, nu se mai poate.  Şi nici nu este obligat criticul literar la atâta diligenţă bibliografică.  El are literatura virgină în custodie, hectare de prime apariţii… Şi totuşi, ferice de critic când se apleacă prima dată asupra lui Eminescu şi-i „iese” o vorbă memorabilă. Nodul de semne şi semnificaţii numit eminescologie se apropie de lume mai mult prin asemenea vorbe memorabile, decât prin formulele analistului. În acest sens, toţi criticii sunt bineveniţi alături de Eminescu. Mie, personal, îmi place Dimitrie Caracostea, pentru că-l critică atât de aspru pe G. Călinescu, dar şi acesta din urmă, pentru că nu ţine cont de el. Îmi place I. E. Torouţiu, tot pentru că-l critică aspru, mult mai aspru decât Caracostea, pe acelaşi G. Călinescu, dar de data aceasta nu-mi place G. Călinescu, pentru că, pe de o parte, ţine cont de criticile acestea, iar, pe de alta, instituie asupra lui I. E. Torouţiu o tăcere ritualică: nici măcar cu numele nu-l găseşti în monumentala „Istorie”;

Alex Ştefănescu, în „Cafeneaua literară” nr. 5 din 2022, răspunzând la întrebarea: „Este Eminescu luceafărul din poezia „Luceafărul”? Spune distinsul critic: „…se poate răspunde astfel: bineînţeles că este Eminescu, bineînţeles că nu este Eminescu! Orice scriitor proiectează în ceea ce scrie ceva din sine. Flaubert  a declarat (şocant, fiind vorba de un personaj feminin): „Madame Bovary c`est moi”. Nicolae Breban a mers şi mai departe, parafrazându-l pe Flaubert în legătură cu un personaj grotesc, demn de dispreţuit: „Grobei c`est moi”. Eminescu ar fi putut spune: „Luceafărul c`est moi”. În viziunea lui Nicolae Manolescu, poetul ar fi putut continua: „Cătălina c`est moi”, „Demiurgos c`est moi”, „Cătălin c`est moi”. Eminescu interpretează, într-adevăr, toate cele patru roluri, dar din punct de vedere biografic se regăseşte totuşi în luceafăr, cunoscând din proprie experienţă tristeţea omului superior condamnat la singurătate. Asemenea identificări nu sunt  simpliste şi ridicole decât dacă un exeget le consideră şi suficiente. Faptul că îl recunoaştem pe poet în personajul său nu înseamnă că am spus tot ce se putea spune despre poem. Biografia este transfigurată în operă.  Viaţa devine, prin traducerea ei în limbajul poeziei, semnificativă. Realitatea se transformă în ALTCEVA. Dar la originea întregii construcţii se află, totuşi, dorinţa intensă a poetului de a spune ceva despre el însuşi şi despre situarea lui în lume.”;

Emil Cioran în „Singurătate şi destin”: „Oare ce am face noi dacă n-am fi avut pe Eminescu? Şi este o groaznică ironie, de o semnificaţie dureroasă, că în ţara în care toate lucrurile sunt pe deplin explicabile, în care totul este accesibil până la platitudine, Eminescu a fost declarat unanim o apariţie inexplicabilă.”;

Titu Maiorescu în „Eminescu şi poeziile lui”: „Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti”;

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Scădere de 22% a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în primele șase luni

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 22% în primele șase luni ale acestui an, până la un volum de 64.339 de unități, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele preliminare publicate, marți, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform statisticii provenite de la Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), în luna iunie înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu 50,1% față de iunie 2024, ajungând la un volum de 10.522 unități.

Totodată, autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de 54,3% față de iunie 2024, realizând o cotă de piață de 4,1%.

În iunie, în topul mărcilor auto, pe primele trei poziții se clasează Dacia – cu 2.744 de unități înmatriculate, Toyota (969) și Skoda (938). Pe locurile următoare se află: Volkswagen (721 de unități), Renault (580), Hyundai (544), Ford (472), Mercedes-Benz (467), BMW (368) și Peugeot (309).

APIA este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.

Asociația profesională a dezvoltat CarS, unica platformă online de analiză dinamică a pieței auto din România.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Noul sistem AI de diagnosticare medicală este de 4 ori mai eficient decât medicii în cazul afecțiunilor complexe

Publicat

Publicitate

Microsoft susține că noul său sistem AI pentru diagnosticare medicală este de patru ori mai eficient decât medicii în identificarea afecțiunilor complexe.

Instrumentul de inteligență artificială a fost denumit “Orchestratorul de diagnostic Microsoft AI” (MAI-DxO).

A fost creat de o echipă coordonată de Mustafa

Suleyman, unul din fondatorii DeepMind, acum deținută de Google.

Sistemul se bazează pe un “orchestrator” – care creează și coordonează grupuri virtuale cu cinci agenți AI, fiecare cu rol distinct, care emit ipoteze și aleg teste de diagnostic.

Cei cinci interacționează și “dezbat” astfel încât să ajungă la cel mai probabil diagnostic. Ulterior, explică pas cu pas raționamentul din spatele deciziei, pentru ca medicii umani să poată valida diagnosticul.

Publicitate

Pentru a-i fi testată performanța, sistemul a fost pus să rezolve 304 cazuri clinice publicate în revista New England Journal of Medicine, cu unele dintre cele mai complexe scenarii din practica medicală.

În acest fel, cercetătorii au reușit să determine dacă sistemul este capabil să stabilească diagnostice chiar și pentru cazurile severe și să transmită pas cu pas modul în care a ajuns la o concluzie.

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 2-30 iulie 2025, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ, expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, cu lucrări semnate de Lucia Pușcașu.

Lucia Pușcașu reprezintă un nume în tapiseria românească contemporană, putând sta cu mândrie alături de artiste-tapiser precum Gabriela Moga Lazăr, Ileana Balotă, Geta Brătescu, Ana Lupaș, Mimi Podeanu, Simona Vasiliu Chintilă, Gabriela Moisescu Stendl, Maria Mihalache Blendea, Cela Neamțu etc., care au îmbogățit prin munca lor patrimoniul național cu lucrări textile semnificative, cu sensibilitatea și poezia specifică.

Artista s-a născut pe 31 august, 1954, în Horlăceni, comuna Şendriceni, judeţul Botoşani. În 1983 a absolvit Institutul de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescuˮ din București, secția Tapiserie, iar în 2008 a obținut titlul de Master în ,,Desen și Arte Vizuale Asistate de Calculatorˮ, la Universitatea ,,Ștefan cel Mareˮ din Suceava. Din 1990 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între 1986-1989 a fost vice-coordonator al ,,Atelier 35ˮ. A fost designer pentru textile și profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava (1991-2014). A fost vicepreședinte al U.A.P.R., Filiala Suceava (1990-1998, 2005-2007), apoi președinte (1998-2000, 2007-2016). Din 2008 este președinte al Asociaţiei „Artă şi Umanitate”.

Începând din 1986, a deschis numeroase expoziții personale, atât în țară, la Vatra Dornei, Suceava, Botoșani (1995), Bacău, București, Rădăuți, Vama, Craiova, Iași, Piatra-Neamț, Sibiu, Roman și Râmnicu Vâlcea, cât și în străinătate, la Muzeul Etnografic din Torino, în Italia (1999), la Galeria „Ripustus” din Hämeenlinna, în Finlanda și la Galeria „Stoa” din Helsinki, Finlanda (2004).

Din 1981 până în prezent a participat la peste 600 de expoziții colective județene și naționale, trienale și bienale de tapiserie, pictură, grafică și minitapiserie. A luat parte la peste 80 de expoziții în străinătate: Cernăuţi (Ucraina), Vancouver, Toronto (Canada), Ankara (Turcia), Moscova (Rusia), Tournai (Belgia), Laval, Paris (Franța), Know, Herillville, Chicago, Corner Stone, Mishewalla, Washington (Statele Unite), Jeziorowice, Katowice (Polonia), Hämeenlinna, Rönnvikin, Helsinki, Tampere, Hovinkartano (Finlanda), Madrid, Ciudad Real, Córdoba, Alicante, San Vicente (Spania), Höchstadt (Germania), Chieri, Torino (Italia), Ruse, Silistra, Varna, Sozopol, Kazanlak, Dobrici (Bulgaria), „Saloanele Moldovei” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Grafică Românească” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Salonul „Profesorilor de Artă Vizuală” (Chișinău, Republica Moldova), „Bienala de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Lisabona, Alter do Chão, Portalegre (Portugalia), Bratislava (Slovacia), Tirana (Albania).

A participat la 17 tabere de creație în România, una în Polonia și 5 la Balcic, în Bulgaria. A coordonat și curatoriat proiecte culturale naționale și internaționale. A scris articole în albume și în presă și a participat la emisiuni TV. A dat numeroase interviuri accesibile pe YouTube. A prezentat expoziții naționale și internaționale și a făcut parte din comisii de jurizare.

Publicitate

De-a lungul timpului,  a primit 32 de premii naționale și 2 premii internaționale, 56 de diplome naționale și 4 diplome internaționale, 3 nominalizări naționale și o nominalizare internațională. În 2018 a primit Ordinul „Meritul Bucovinei”, iar în 2019, Premiul „Mihai Eminescu” și Medalia ,,Teiul de Aurˮ. S-au scris numeroase articole despre creația și activitățile sale organizatorice.

Lucrări semnate de artistă se regăsesc în muzee, instituții și colecții particulare din România, Suedia, Republica Moldova, Finlanda, Italia, Polonia, Israel, Canada, Spania, S.U.A., Germania, Franța, Marea Britanie. Are numeroase apariții în enciclopedii, cataloage, albume de artă, pliante de expoziții și cărți de specialitate.

Vernisajul expoziției va avea loc pe 5 iulie 2025, de la ora 12.00. Curator: Liviu Șoptelea. Prezintă: Iulian Bucur, critic și istoric de artă. Intrarea este liberă.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending