Connect with us

Actualitate

Măsuri noi pe piața muncii. Modificări legislative de la 1 iunie: Salariul minim crește cu 18% pentru 300.000 de salariați

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

Opt modificări legislative cu impact pe piaţa muncii au fost adoptate în 2022 de guvernarea PNL-PSD-UDMR: Oficial, de astăzi, salariul minim creşte cu 18% în agricultură şi în industria alimentară. Tot de azi firmele pot majora voluntar salariul minim cu 200 de lei, fără taxe, relatează alba24.ro.

Guvernul şi Parla­mentul au ini­ţiat şi aprobat cel puţin opt mo­dificări legis­lative cu impact pe piaţa muncii în primele cinci luni din 2022, arată o sinteză realizată de ZF citată de Mediafax.

De la 1 iunie pentru 300.000 de salariați salariul minim crește cu 18%

Creşterea salariului minim cu 18%, până la 3.000 de lei pentru cei 300.000 de angajaţi din agricultură şi din industria alimentară, este una din­tre cele mai importante modifi­cări, care intră în vigoare astăzi, 1 iunie 2022.

Totodată, începând de astăzi, angajatorii pot creşte, cu 200 de lei net, salariul angajaţilor încadraţi la nivelul minim, fără a plăti taxe suplimentare la stat până la finalul anului.

„Am avut şi în perioada 2017- 2018 astfel de modificări care au făcut ravagii în toate domeniile, cum a fost transferul de contribuţii, creşterile de salarii minime, creşteri de salarii bugetare, iar unele nu au fost foarte inspirate.

E acelaşi dezmăţ ca atunci. Majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei de acum mai mult încurcă decât să rezolve probleme, e o formă de a încerca majorarea salariului minim fără să fie obligatorie, iar de la finalul anului să se facă majorarea efectivă.

Publicitate

Este şi discriminatorie, pentru că dacă ai 1 leu peste salariul minim, nu poţi beneficia de facilitate“, a spus consultantul fiscal Emilian Duca.

ZF a realizat o sinteză a principalelor modificări legislative cu impact pe piaţa muncii care au intrat în vigoare în acest an.

1. Iulie 2022: angajaţii au acces la Revisal pentru a-şi putea dovedi vechimea în muncă

  • • Angajaţii şi foştii angajaţi au acces online la datele lor din registrul de evidenţă al salariaţilor, aflat pe portalul Revisal administrat de Inspecţia Muncii. Cu datele extrase din Revisal, aceştia pot dovedi vechimea în muncaă şi/sau specialitate, iar legea intră în vigoare pe 26 iulie 2022.
  • • Act normativ: Legea nr. 144/2022 – modificare Codul muncii, Monitorul Oficial nr. 502/ 23 Mai 2022.

2. Iunie 2022 – decembrie 2022: salariul minim creşte cu 18% în industria alimentară şi în agricultură

• Salariul minim creşte de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună în perioada iunie- decembrie 2022 pentru circa 300.000 de salariaţi din industria alimentară şi din agricultură. În valori nete, salariile minime ale angajaţilor din aceste sectoare vor creşte cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net în prezent la 1.774 de lei net.

Ca urmare a acestei majorări, angajatorii vor fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite, după modelul facilităţilor acordate anterior în construcţii.

• Act normativ: Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 489/17 Mai 2022.

3. Iunie – decembrie 2022: angajatorii pot creşte, voluntar, salariul minim cu 200 de lei neimpozitaţi

• Angajatorii pot majora, voluntar, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 de lei, respectiv de la 2.550 de lei la 2.750 de lei (fără a include sporuri şi alte adaosuri). Prevederile nu se aplică în cazul personalului bugetar.

• Act normativ: OUG nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modifi­carea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Monitorul Oficial nr. 494/18 Mai 2022.

4. Mai 2022: Kurzarbeit a fost prelungit până la 31 decembrie 2022

• Angajatorii afectaţi de criza economică internaţională, inflaţie şi războiul din Ucraina pot reduce în continuare timpul de muncă al angajaţilor dacă nu au comenzi, la fel ca în perioada pandemiei.

Pentru angajaţi, măsura prevede acordarea în continuare a indemnizaţiei de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru în cazul celor afectaţi de reducerea timpului de muncă cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară.

Pentru freelanceri (PFA, drepturi de autor etc.) este prelungită perioada de acordare a indemnizaţiei de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pentru profesioniştii prevăzuţi de Codul civil. Măsura face parte din schema de sprijin financiar pentru reducerea timpului de muncă (programul Kurzarbeit).

• Act normativ: ordonanţă de urgenţă, 30 mai 2022 – urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

5. Aprilie 2022: părinţii pot încheia contracte de muncă cu bonele

• Părintele sau reprezentantul legal al copilului şi bona pot încheia un contract individual de muncă, pe lângă modalităţile existente până în prezent (contract de muncă încheiat de bonă cu o persoană juridică sau desfăşurarea activităţii bonei ca persoană fizică autorizată).

Părintele care a încadrat o bonă cu contract individual de muncă are obligaţia de a-i întocmi un dosar personal pe care să îl prezinte la solicitarea inspectorilor de muncă, în caz contrar fiind prevăzute sancţiuni.

Conform datelor Inspec­ţiei Muncii, în august 2021, existau mai puţin de 15.000 de contracte de muncă înregistrate pentru ocupaţiile de bonă, baby sitter, îngrijitor de copii şi guvernantă.

• Act normativ: Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi com­pletarea Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă.

6. Aprilie 2022: Diurnele şoferilor din transporturi internaţionale, scutite de taxe salariale în plafonul a 3 salarii

• O modificare adusă Codului Fiscal „iartă“ companiile de transporturi şi de construcţii (cu activităţi în alte ţări) de amenzile Fiscului, care în ultimii ani ar fi reîncadrat diurnele angajaţilor din aceste sectoare ca venituri salariale.

De acum încolo, dacă diurna şoferului depăşeşte echivalentul a 3 salarii de bază, ce va fi încasat peste acest nivel va fi impozitat ca venit salarial.

În sectorul transporturilor internaţionale lucrează peste 186.000 de şoferi, cu un venit mediu de 2.600 de euro brut pe lună, dar pentru care s-au plătit în ultimii ani taxe aferente salariului minim (de 480 de euro).

Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF.

• Act normativ: Legea nr. 72 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, Monitorul Oficial, 31 martie 2022.

7. Ianuarie 2022: 100.000 de muncitori din state non-UE pot fi admişi pe piaţa muncii

• Oficial, 100.000 de cetăţeni din state non-UE pot veni să lucreze în 2022 România, contingentul de muncitori străini care pot veni să lucreze fiind dublu faţă de anul 2021.

• Act normativ: Hotărâre de Guvern nr. 132/27.01.2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022, Monitorul Oficial nr. 90/28.01.2022

8. Ianuarie 2022: Salariul minim a crescut cu 11%

• Salariul minim brut a crescut de la 2.300 de lei brut în 2021 la 2.550 de lei brut pe lună în 2022, respectiv o creştere de 10,9%. Peste 1,2 milioane de salariaţi din România, adică un sfert din total, câştigă salariul minim pe economie.

• Act normativ: Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 (Monitorul Oficial 950 din 5 octombrie 2021).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Senatorul AUR Cătălin Silegeanu: Fermierii botoșăneni protestează de trei zile în ger. Guvernul întârzie plățile și blochează agricultura

Publicat

acum 21 de minute

duminică, 25.01.2026

de

Publicitate

Zeci de fermieri din județul Botoșani protestează de trei zile în zona Cartierului „Lebăda”, însă, potrivit senatorului AUR Cătălin Silegeanu, nemulțumirile lor sunt ignorate atât de autoritățile locale, cât și de decidenții de la nivel guvernamental.

Parlamentarul susține că agricultorii stau ore întregi în frig, atrag atenția celor care tranzitează orașul, dar nimeni nu a venit să discute cu ei despre problemele care i-au scos în stradă.

Într-un mesaj transmis public, senatorul a explicat că una dintre principalele cauze ale protestelor este întârzierea rambursării accizei la motorina utilizată în agricultură, ceea ce obligă fermierii să suporte din propriile resurse costuri pe care statul ar fi trebuit să le restituie la timp. Situația afectează grav lichiditatea exploatațiilor agricole, într-o perioadă considerată esențială pentru lucrările din teren.

În același timp, senatorul atrage atenția asupra accizelor ridicate și asupra creșterii continue a costurilor cu inputurile agricole, factori care reduc marjele de profit și pun presiune suplimentară pe viabilitatea economică a fermierilor.

Un alt subiect semnalat este blocarea Programului Național Antigrindină. Cătălin Silegeanu susține că mii de hectare de culturi au rămas fără protecție în fața fenomenelor meteo extreme, iar deciziile contradictorii luate de autorități – suspendare urmată de reluare parțială – au creat incertitudine chiar înainte de sezonul cu risc maxim.

Senatorul mai afirmă că, în cazul calamităților, statul a reacționat din nou târziu, iar despăgubirile fie nu au ajuns la timp, fie nu au acoperit pierderile reale suferite de agricultori. Schemele de sprijin ar fi fost lansate cu întârzieri, cu criterii restrictive și proceduri greoaie, ceea ce a făcut ca mulți fermieri să rămână fără compensații și să fie nevoiți să continue activitatea pe datorie.

Publicitate

În acest context, senatorul AUR anunță că va adresa o interpelare oficială prim-ministrului Ilie Bolojan, solicitând măsuri concrete și termene clare de aplicare. Printre cerințele menționate se numără un calendar public al plăților, decizii rapide privind protecția culturilor și mecanisme funcționale de despăgubire pentru calamități.

Cătălin Silegeanu afirmă că va rămâne în contact cu organizațiile de fermieri și va monitoriza aplicarea măsurilor promise de Guvern.

Citeste mai mult

Eveniment

Avarie la rețeaua de apă din Dorohoi: Furnizarea oprită pe mai multe străzi. Lucrări luni, între 08:00 și 16:30

Publicat

acum 43 de minute

duminică, 25.01.2026

de

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea temporară a furnizării apei potabile în municipiul Dorohoi, ca urmare a unei avarii apărute pe rețeaua de alimentare cu apă de pe strada Războieni.

Potrivit operatorului, începând din această seară, 25 ianuarie 2026, ora 22:00, vor fi efectuate manevrele de închidere a apei și golirea rețelei, urmând ca lucrările de intervenție și remediere să se desfășoare luni, 26 ianuarie 2026, în intervalul orar 08:00 – 16:30.

Vor fi afectate următoarele zone și străzi: George Enescu, C.D. Gherea, Războieni, precum și zona Lidl și zona Gării.

Reprezentanții Nova Apaserv îi roagă pe consumatorii din zonele vizate să își asigure rezervele necesare de apă pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii.

Operatorul își cere scuze pentru disconfortul creat și le mulțumește cetățenilor pentru înțelegere.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (424)

Publicat

acum o oră

duminică, 25.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 ALTE TREI ÎNTREBĂRI PENTRU MIHAI C. V. CORNACI

Georgică Manole: Cum a evoluat secția Botoșani, în ani, cantitativ, dar mai ales calitativ?

Mihai Cornaci : Vorbind de aspectul cantitativ putem face trimitere directă la prevederile statutare.

În vechile statute, cât și în actualul Statut, la art. 50 și respectiv 49 se menționează că: „În localitățile în care domiciliază cel puțin 10 membri activi, cu drept de vot, se vor putea constitui secții ale Societății Numismatice Române”

Cea de-a XII-a secție  a SNR a luat ființă la Botoșani cu un număr de 16 membri și mai mult decât atât cu calitatea de simpatizanți. Dintre aceștia, nucleul de bază a fost asigurat de: Mihai S. Urigiuc (legitimația nr. 462/27.09.1972); Rott Otto (legitimația nr. 743/28.10.1974); Cornaci Mihai (legitimația nr. 744/28.10.1974) și care, până la data înființării Secției Botoșani au activat la SNR București și Secția Suceava.

Publicitate

Pe parcursul anilor, până la data de 16.12.2006, numărul membrilor a crescut, ajungându-se la 109 înscriși în evidență, dintre care 38 corespondenți.

În această perioadă, o mare parte din numărul membrilor înscriși nu și-au plătit cotizația mai mulți ani la rând, pierzându-și calitatea de membru al SNR, fiind radiați din evidență, cu aprobarea adunării generale (art. 46 din Statute, București 1981 și Statutul SNR din 27 martie 2004), iar un număr de 13 membri au încetat din viață. Curba descreșterii valorii cantitative a membrilor secției din anul 2002, când s-au sărbătorit 20 de ani de la înființare și când, ca întotdeauna a fi membru SNR înseamnă să ai cotizația plătită „la zi”. 2002 – 33 membri; 2003 – 26 membri; 2004 – 29 membri; 2005 – 29 membri; 2006 – 26 membri; 2007 – 31 membri; 2008 – 26 membri; 2009 – 24 membri; 2010 – 20 membri; 2011 – 14 membri.

Aspectul calitativ al membrilor secției de la Botoșani a constituit o permanentă preocupare din partea comitetului. Încă de la înscriere, cei interesați erau provocați la întâlniri sau dialoguri pregătitoare de către membrii comitetului cât și de membrii care eliberau cele două recomandări, componente de bază la completarea dosarului de primire.

În această situație „nașul” majorității membrilor botoșăneni a fost distinsul președinte fondator ec. Mihai S. Urigiuc, care, în perioada 1987-1988 a inițiat și organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor cursuri speciale de numismatică la care au fost invitați să țină prelegeri specialiști de seamă din țară. Lunar, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani, distinse personalități în domeniu, istorici, numismați, arheologi, oameni de cultură au ținut lecții de înaltă ținută unde, alături de cursanți au participat și categorii de simpatizanți.

Printre lectori, menționăm cu plăcere pe: doamna dr. Maria Dogaru (Arhivele Naționale); doamna prof. Constanța Știrbu (șef cabinet numismatic la Muzeul de Istorie Națională); prof. univ. dr. Constantin Preda, (președinte SNR); ec. Aurică Smaranda (secretar general SNR); ing. Tudorică Stancu (director Monetăria Statului); col (r.)Ioan Dogaru (președinte Secția CCA a SNR); ing. Vitalie Umlauf (membru activ SNR București); ing. Radu Drăgănescu, membru activ al SNR Iași).

La buna desfășurare a acestor cursuri și-au mai adus contribuția: prof.: Neculai Sârbu (director al Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani, membru activ al Secției Botoșani); dr. Lazăr Băciucu (secretar al Comitetului Județean al PCR Botoșani și mai târziu director executiv al DJCCPCN Botoșani); prof. Lucica Pârvan (director al Muzeului Județean de Istorie Botoșani).

Efectul însușirii cunoștințelor de la aceste cursuri s-a evidențiat în întocmirea pe criterii științifice a unor exponate tematice, cronologice sau cu subiect cu care unii membri ai secției s-au remarcat în expoziții locale, interjudețene sau naționale.

De asemenea, unii membri ai secției Botoșani au participat la o parte dintre multiplele manifestări științifice, în cadrul cărora erau făcute cunoscute cele mai noi realizări și descoperiri din domeniu.

În cadrul dezbaterilor, în special la cele ale simpozioanelor erau exprimate și punctele de vedere care veneau în sprijinul clarificării problemelor controversate.

Acest ansamblu de activități pentru care „se fac vinovați” cei mai sus menționați parcă vin să confirme cugetarea lui Petre Ispirescu „Cine voiește a ști, trebuie să se instruiască” (Documente și manuscrise, II, p. 154)

 G.M.: Au fost și momente de excepție în activitatea secției?

 M.C.: Au fost mai multe momente deosebite, dar unul de excepție este organizarea și desfășurarea la Botoșani, în intervalul 15-17 mai 1987, al celui de-al IV-lea Simpozion Național de Numismatică sub genericul „Permanența statală și lupta pentru unitate și independență a poporului român reflectată în numismatică”. Organizat ca o reuniune științifică de specialitate, reluare în formă modificată a vechilor „Congrese de numismatică și arheologie” a dispus de un bogat și variat program  de comunicări de numismatică antică, medievală și modernă, precum și din componentele acesteia: medalistică, sigilografie, heraldică, gliptică și insignografie. Acest moment a rămas ca un punct distinct pe curba afirmării noastre ca secție pe plan național.

Deși asemenea manifestări se doreau în spiritul programului ideologic al acelei perioade, comunicările au adus un plus de informații, ale celor mai însemnate personalități la diferitele aspecte ale istoriei și artei românești, ale celor mai însemnate evenimente și personalități din viața poporului român.

În cursul anului 2000, unui număr de 10 botoșăneni li s-a oferit prin decret prezidențial medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”. Dintre aceștia 4 au avut calitatea de membri activi ai secției Botoșani. Au promovat viața și opera poetului în numismatică și filatelie. Medaliații sunt: Mihai S. Urigiuc (decret nr. 4/12.01.2000)Ștefan Nicolau (decret nr. 225/09.06.2000); Coriolan Chiricheș (decret nr. 439/06.11.2000); Mihai C.V. Cornaci (decret nr. 439/06.11.2000).

Al treilea moment apreciat ca fiind de excepție s-a consumat la 1 dec. 2006, când la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani a fost inaugurat și pus în circuitul public Cabinetul de Numismatică și Filatelie, primul de acest fel din bibliotecile publice din România.

Cu această realizare se poate afirma că numismatica botoșăneană a ajuns la un moment al împlinirii spre satisfacția tuturor celor care au „pus o cărămidă” la această ctitorie: domnul conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș, atestat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de carte veche, manuscrise și bibliofilie a întocmit referatul de specialitate necesar doamnei consilier județean Elena Condrei, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de hotărâre, domnul economist Constantin Conțac (președintele Consiliului Județean Botoșani, prof. Cornelia Viziteu (directorul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”.

La finalizarea acestui proiect s-au atașat cu bune intenții și fapte următorii: ec. Mihai S. Urigiuc, ing. Coriolan Chiricheș, col (r.) Ioan Siminiceanu, dr. Lucia Olaru Nenati, dr. Angela Paviliuc Olaru, prof Ștefan Nicolau, expert parlamentar Mihai Costin, ec. Alexandra Condrei-Țiplea, Muzeograf Gheorghe Ciutacu (Colilia, jud. Ialomița).

Un moment de neuitat a fost acordarea titlului de Membru de Onoare al Societății Numismatice Române președintelui fondator al Secției numismatice Botoșani, Mihai S. Urigiuc.

Cu această calitate a mai fost onorat botoșăneanul Nicolae Iorga la scurt timp după înființarea SNR, când societatea și-a înnobilat rândurile cu personalități de același calibru ale vieții politice și cultural-științifice cum au fost: Vasile Pârvan, Spiru Haret, I.C. Brătianu, D. Onciul, G. Murnu ș.a.

Acest titlu acordat mentorului nostru Mihai S. Urigiuc, pentru întreaga activitate pe tărâmul diversificat al numismaticii, la împlinirea vârstei de 80 de ani (01.11.2007) a constituit un alt moment de excepție pe curba afirmării, sugerând de această dată recunoașterea muncii și a valorii colecționarilor de numismatică din județul Botoșani.

G.M.: Au fost și proiecte nefinalizate?

M.C.: Da. Încă înainte de a ne constitui statutar, la ședințele de întâlnire, viitorul președinte Mihai S. Urigiuc venea cu diverse propuneri organizatorice, expoziționale, editoriale etc. majoritatea dintre acestea fiind înfăptuite mai târziu. Una dintre aceste propuneri a fost găsirea contextului legal și favorabil pentru a se înființa la Botoșani Muzeul Monedei.

Pe rând autoritățile locale ale timpului respectiv au apreciat propunerea, însă nu s-au implicat cu nimic pentru a putea fi pusă în practică.

Bune intenții au avut în mandatul lor primarii Ion Cojocaru și Florin Egner, însă fără sprijinul majorității consilierilor.

În sarcina autorităților locale a fost acordarea unui spațiu corespunzător pentru astfel de obiectiv cultural-științific ce urma să întregească meritoriu tradiția acestui colț de țară, despre care cu doi ani în urmă conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș aprecia: „…Cred că la Botoșani este pământul bun de pus în loc de nisip la clepsidra lumii!” (Elena Condrei. Eminescu nestins. Interviuri cu conf. univ. dr. Constantin Mălinaș, p. 27)Deși la proiect au aderat toți membrii secției și o bună parte dintre oamenii de cultură botoșăneni, a rămas doar un vis. Proiectul a fost reluat în altă dimensiune când, la 1 dec. 2006 era pus în circuitul public Cabinetul de numismatică și Filatelie de la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere 2026: Când vine următoarea minivacanță și câte sărbători legale pică, de fapt, în timpul săptămânii

Publicat

acum o oră

duminică, 25.01.2026

de

Publicitate

Anul 2026 aduce pentru angajații din România 16 zile libere legale, însă doar 12 dintre acestea sunt în zile lucrătoare și pot fi valorificate ca timp liber efectiv. Prima sărbătoare importantă din calendar, 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române, a picat sâmbăta, astfel că pentru cei mai mulți salariați nu a însemnat o zi liberă în plus, relatează alba24.ro.

În calendarul zilelor libere legale, următorul interval de minivacanță va fi abia de Paște 2026, la mijlocul lunii aprilie. Va fi un weekend prelungit, cu patru zile libere.

Apoi, minivacanța de 1 Mai va fi cu trei zile libere pentru unii angajați.

Zile libere 2026

În anul 2026 sunt 17 zile libere legale, însă 1 Iunie (Ziua Copilului) coincide cu a doua zi de Rusalii, astfel că, practic, vor fi doar 16. Dintre acestea 12 zile sunt în cursul săptămânii și 5 în weekend.

  • Joi, 1 ianuarie: Anul Nou
  • Vineri, 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou
  • Marți, 6 ianuarie – Boboteaza
  • Miercuri, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
  • Sâmbătă, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
  • Vineri, 10 aprilie – Vinerea Mare înainte de Paștele Ortodox
  • Duminică, 12 aprilie – Paștele Ortodox
  • Luni, 13 aprilie – A doua zi de Paște
  • Vineri, 1 mai – Ziua muncii
  • Duminică, 31 mai – Rusaliile
  • Luni, 1 iunie – A doua zi de Rusalii și Ziua Copilului
  • Sâmbătă, 15 august – Adormirea Maicii Domnului
  • Luni, 30 noiembrie – Sfântul Andrei
  • Marți, 1 decembrie – Ziua Națională a României
  • Vineri, 25 decembrie – prima zi de Crăciun
  • Sâmbătă, 26 decembrie – A doua zi de Crăciun.

Drepturi pentru salariați

Angajații au mai multe drepturi în contextul zilelor libere legale. Dacă muncesc în firme sau instituții în care trebuie asigurată continuitatea activității (unități medicale de exemplu), Codul Muncii prevede că:

  • trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile.

Dacă nu este posibilă acordarea de libere, se plătește spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Publicitate

Dacă nu respectă aceste prevederi, angajatorii riscă amenzi între 5000 și 10.000 de lei.

De asemenea, concediul de odihnă se acordă anual, cel puțin 21 de zile lucrătoare, proporțional cu activitatea prestată.

Alte zile libere

Potrivit legislației, angajatul are dreptul și la alte zile libere, plătite, pentru:

  • căsătoria salariatului: 5 zile
  • căsătoria unui copil: 2 zile
  • nașterea unui copil: 10 zile (+15 zile dacă a urmat un curs de puericultură)
  • decesul soțului/soției, părinților, copiilor, socrilor, fraților/surorilor: 5 zile
  • schimbarea locului de muncă/domiciliului: 5 zile
  • donarea de sânge: 1 zi
  • îngrijirea sănătății copilului: 2-3 zile.

Angajații în medii toxice/periculoase pot primi 3-10 zile suplimentare.

Pentru rezolvarea unor situații personale, cu acordul angajatorului, se poate acorda concediu fără plată, ce poate ajunge până la 90 de zile în anumite domenii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending