Connect with us

Actualitate

Măsuri noi pe piața muncii. Modificări legislative de la 1 iunie: Salariul minim crește cu 18% pentru 300.000 de salariați

Publicat

Publicitate

Opt modificări legislative cu impact pe piaţa muncii au fost adoptate în 2022 de guvernarea PNL-PSD-UDMR: Oficial, de astăzi, salariul minim creşte cu 18% în agricultură şi în industria alimentară. Tot de azi firmele pot majora voluntar salariul minim cu 200 de lei, fără taxe, relatează alba24.ro.

Guvernul şi Parla­mentul au ini­ţiat şi aprobat cel puţin opt mo­dificări legis­lative cu impact pe piaţa muncii în primele cinci luni din 2022, arată o sinteză realizată de ZF citată de Mediafax.

De la 1 iunie pentru 300.000 de salariați salariul minim crește cu 18%

Creşterea salariului minim cu 18%, până la 3.000 de lei pentru cei 300.000 de angajaţi din agricultură şi din industria alimentară, este una din­tre cele mai importante modifi­cări, care intră în vigoare astăzi, 1 iunie 2022.

Totodată, începând de astăzi, angajatorii pot creşte, cu 200 de lei net, salariul angajaţilor încadraţi la nivelul minim, fără a plăti taxe suplimentare la stat până la finalul anului.

„Am avut şi în perioada 2017- 2018 astfel de modificări care au făcut ravagii în toate domeniile, cum a fost transferul de contribuţii, creşterile de salarii minime, creşteri de salarii bugetare, iar unele nu au fost foarte inspirate.

E acelaşi dezmăţ ca atunci. Majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei de acum mai mult încurcă decât să rezolve probleme, e o formă de a încerca majorarea salariului minim fără să fie obligatorie, iar de la finalul anului să se facă majorarea efectivă.

Publicitate

Este şi discriminatorie, pentru că dacă ai 1 leu peste salariul minim, nu poţi beneficia de facilitate“, a spus consultantul fiscal Emilian Duca.

ZF a realizat o sinteză a principalelor modificări legislative cu impact pe piaţa muncii care au intrat în vigoare în acest an.

1. Iulie 2022: angajaţii au acces la Revisal pentru a-şi putea dovedi vechimea în muncă

  • • Angajaţii şi foştii angajaţi au acces online la datele lor din registrul de evidenţă al salariaţilor, aflat pe portalul Revisal administrat de Inspecţia Muncii. Cu datele extrase din Revisal, aceştia pot dovedi vechimea în muncaă şi/sau specialitate, iar legea intră în vigoare pe 26 iulie 2022.
  • • Act normativ: Legea nr. 144/2022 – modificare Codul muncii, Monitorul Oficial nr. 502/ 23 Mai 2022.

2. Iunie 2022 – decembrie 2022: salariul minim creşte cu 18% în industria alimentară şi în agricultură

• Salariul minim creşte de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună în perioada iunie- decembrie 2022 pentru circa 300.000 de salariaţi din industria alimentară şi din agricultură. În valori nete, salariile minime ale angajaţilor din aceste sectoare vor creşte cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net în prezent la 1.774 de lei net.

Ca urmare a acestei majorări, angajatorii vor fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite, după modelul facilităţilor acordate anterior în construcţii.

• Act normativ: Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 489/17 Mai 2022.

3. Iunie – decembrie 2022: angajatorii pot creşte, voluntar, salariul minim cu 200 de lei neimpozitaţi

• Angajatorii pot majora, voluntar, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 de lei, respectiv de la 2.550 de lei la 2.750 de lei (fără a include sporuri şi alte adaosuri). Prevederile nu se aplică în cazul personalului bugetar.

• Act normativ: OUG nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modifi­carea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Monitorul Oficial nr. 494/18 Mai 2022.

4. Mai 2022: Kurzarbeit a fost prelungit până la 31 decembrie 2022

• Angajatorii afectaţi de criza economică internaţională, inflaţie şi războiul din Ucraina pot reduce în continuare timpul de muncă al angajaţilor dacă nu au comenzi, la fel ca în perioada pandemiei.

Pentru angajaţi, măsura prevede acordarea în continuare a indemnizaţiei de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru în cazul celor afectaţi de reducerea timpului de muncă cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară.

Pentru freelanceri (PFA, drepturi de autor etc.) este prelungită perioada de acordare a indemnizaţiei de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pentru profesioniştii prevăzuţi de Codul civil. Măsura face parte din schema de sprijin financiar pentru reducerea timpului de muncă (programul Kurzarbeit).

• Act normativ: ordonanţă de urgenţă, 30 mai 2022 – urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

5. Aprilie 2022: părinţii pot încheia contracte de muncă cu bonele

• Părintele sau reprezentantul legal al copilului şi bona pot încheia un contract individual de muncă, pe lângă modalităţile existente până în prezent (contract de muncă încheiat de bonă cu o persoană juridică sau desfăşurarea activităţii bonei ca persoană fizică autorizată).

Părintele care a încadrat o bonă cu contract individual de muncă are obligaţia de a-i întocmi un dosar personal pe care să îl prezinte la solicitarea inspectorilor de muncă, în caz contrar fiind prevăzute sancţiuni.

Conform datelor Inspec­ţiei Muncii, în august 2021, existau mai puţin de 15.000 de contracte de muncă înregistrate pentru ocupaţiile de bonă, baby sitter, îngrijitor de copii şi guvernantă.

• Act normativ: Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi com­pletarea Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă.

6. Aprilie 2022: Diurnele şoferilor din transporturi internaţionale, scutite de taxe salariale în plafonul a 3 salarii

• O modificare adusă Codului Fiscal „iartă“ companiile de transporturi şi de construcţii (cu activităţi în alte ţări) de amenzile Fiscului, care în ultimii ani ar fi reîncadrat diurnele angajaţilor din aceste sectoare ca venituri salariale.

De acum încolo, dacă diurna şoferului depăşeşte echivalentul a 3 salarii de bază, ce va fi încasat peste acest nivel va fi impozitat ca venit salarial.

În sectorul transporturilor internaţionale lucrează peste 186.000 de şoferi, cu un venit mediu de 2.600 de euro brut pe lună, dar pentru care s-au plătit în ultimii ani taxe aferente salariului minim (de 480 de euro).

Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF.

• Act normativ: Legea nr. 72 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, Monitorul Oficial, 31 martie 2022.

7. Ianuarie 2022: 100.000 de muncitori din state non-UE pot fi admişi pe piaţa muncii

• Oficial, 100.000 de cetăţeni din state non-UE pot veni să lucreze în 2022 România, contingentul de muncitori străini care pot veni să lucreze fiind dublu faţă de anul 2021.

• Act normativ: Hotărâre de Guvern nr. 132/27.01.2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022, Monitorul Oficial nr. 90/28.01.2022

8. Ianuarie 2022: Salariul minim a crescut cu 11%

• Salariul minim brut a crescut de la 2.300 de lei brut în 2021 la 2.550 de lei brut pe lună în 2022, respectiv o creştere de 10,9%. Peste 1,2 milioane de salariaţi din România, adică un sfert din total, câştigă salariul minim pe economie.

• Act normativ: Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 (Monitorul Oficial 950 din 5 octombrie 2021).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Gerul putea fi fatal: O femeie fără adăpost, salvată de jandarmii botoșăneni

Publicat

Publicitate

În ziua de luni, 12 ianuarie, în jurul orei 23.30, un echipaj de jandarmerie a observat, pe Bulevardul George Enescu din municipiul Botoșani, o femeie întinsă pe trotuar.

Jandarmii au solicitat sprijinul unei ambulanțe pentru acordarea de îngrijiri medicale, având în vedere și temperatura scăzută, care creștea riscul instalării în scurt timp a hipotermiei.

Femeia, cunoscută ca persoană fără adăpost, a fost preluată de ambulanță și transportată la Unitatea de Primire a Urgențelor din cadrul Spitalului Mavromati, iar ulterior a fost internată la Secția de Psihiatrie pentru îngrijirile de specialitate.
Jandarmii botoșăneni vor acorda în continuare atenție persoanelor vulnerabile, în contextul temperaturilor scăzute prognozate în această perioadă, în vederea prevenirii unor posibile cazuri medicale grave, care le-ar putea pune în pericol viața.

Citeste mai mult

Eveniment

Intervenții ale polițiștilor botoșăneni, 116 amenzi aplicate, în ultimele 24 de ore

Publicat

Publicitate

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au intervenit la peste 40 de solicitări ale cetățenilor, dintre care 37 au fost semnalate prin apel 112.

 

În urma activităților desfășurate, pe raza întregului județ, au fost aplicate 116 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 40.000 lei.

 

Totodată, pentru abaterile înregistrate la regimul rutier, au fost reținute 7 permise de conducere și retras un certificat de înmatriculare.

 

Publicitate

Polițiștii botoșăneni vor fi în continuare la datorie pentru siguranța cetățenilor !

 

Citeste mai mult

Eveniment

Legalizarea prostituției. Un proiect de lege inițiat de liberali stârnește controverse: Am ales reglementarea în locul ipocriziei

Publicat

Publicitate

Mai precis, proiectul vrea reglementarea și autorizarea activităților de natură sexuală, precum și instituirea unui cadru de control privind desfășurarea acestora, potrivit Mediafax.

Documentul introduce obligații medicale, fiscale și administrative și stabilește reguli stricte pentru exercitarea activității.

”Știu că este un subiect sensibil, dar am ales asumarea. În România, aceste activități există, însă astăzi se desfășoară în „zona neagră”: fără control sanitar, fără protecție juridică și sub dominația rețelelor de trafic de persoane.

Am ales reglementarea în locul ipocriziei. Mulți vor spune că există „alte priorități”.

Însă protejarea sănătății publice și combaterea sclaviei moderne nu pot fi niciodată priorități secundare. Statul are obligația să reglementeze realitatea, nu să se prefacă că nu o vede în timp ce victimele sunt exploatate în umbră”, a spus liberalul.

Publicitate

Activitatea ar urma să fie permisă doar în baza unor autorizații emise de autoritățile locale și condiționată de efectuarea unor controale medicale periodice.

Iordache susține că măsura ar permite un control sanitar mai eficient și ar oferi autorităților instrumente suplimentare pentru combaterea traficului de persoane și a exploatării, precizând că, în România, „activitățile de natură sexuală se desfășoară în zona neagră”.

Legalizarea prostituției: PSD nu vrea

Social democrații au reacționat vehement prin vocea deputatei PSD Diana Tușa. Potrivit acesteia, statul român a eșuat în protejarea copiilor și a victimelor traficului de persoane.

„Cu un stat incapabil să-și protejeze copiii de rețelele de droguri și de trafic de persoane, un deputat din partidul condus de premierul Bolojan vine în Parlament cu un proiect de lege prin care ne spune că legalizarea prostituției reprezintă soluția”, afirmă Diana Tușa, într-o postare publicată luni pe rețelele sociale.

Aceasta atrage atenția că, în România, problema majoră o reprezintă traficul de minori și nu lipsa unei reglementări a prostituției.

„În fapt, vorbim despre traficul de minori, pentru că în România mai mult de jumătate din victimele traficului de persoane sunt copii”, susține aceasta.

În opinia sa, soluțiile ar trebui să vizeze educația și politicile sociale, nu legalizarea sau autorizarea unor activități controversate, precum cele de natură sexuală.

„Pentru a-i feri de rețelele de traficanți, copiii României au nevoie de educație și de locuri de muncă aici, în țară”, a transmis Diana Tușa, criticând politicile guvernamentale din domeniul educației și al pieței muncii.

Deputata respinge ferm ideea că proiectul ar putea contribui la protejarea minorilor. „În niciun caz copiii României nu trebuie să se prostitueze legal, așa cum se propune în proiect”, a subliniat aceasta.

Diana Tușa contestă și argumentul potrivit căruia reglementarea prostituției ar reduce traficul de persoane, invocând exemple din alte state europene.

„Legalizarea prostituției în țări precum Germania, Olanda, Austria, Elveția sau Grecia nu a redus traficul de persoane, ci doar i-a schimbat dinamica și locația”, a explicat ea.

Citeste mai mult

Eveniment

Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale la Ipotești: Programul zilei de miercuri, 14 ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă manifestările dedicate Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale pe 14 ianuarie 2026, printr-un program complex de dezbateri, ateliere, expoziții și evenimente artistice, desfășurate la Botoșani și Ipotești.

Ziua începe la ora 09:30, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești, cu evenimentul „Proiectul Legii managementului cultural”, discuții cu ministrul Culturii, András István Demeter, la care participă manageri ai instituțiilor de cultură, alături de alți invitați. Întâlnirea va fi moderată de Ștefan Teișanu.

Între 11:00 și 12:30, în același spațiu, vor avea loc atelierele colaborative „Cuvinte care ne transformă: Literatura ca emancipare individuală și colectivă”, dedicate profesioniștilor din domeniul cultural. Activitatea reunește scriitori, critici literari și specialiști în educație culturală, printre care: Ștefan Teișanu, Andreea Mercea, Carmen Ion, Octavian Popa, Eugenia Bejan, Mona Timofte, Adina Rosetti, Dan Lungu, Dana Lungu, Constantin Iftime. Evenimentul va fi moderat de Corina Bucea și Raluca Iacob.

De la ora 12:00, la sediul Inspectoratului Școlar Botoșani, se va desfășura dezbaterea „15 minute cu Eminescu. O actualitate în criză?”, care va aduce împreună personalități ale vieții literare și academice – Ion Pop, Bogdan Crețu, Adrian Popescu, Matei Vișniec, Iulian Costache –, într-un dialog moderat de Mircea A. Diaconu.

Programul după-amiezii include mai multe vernisaje de expoziții, organizate la Memorialul Ipotești și în spațiul public botoșănean: „Secvențe ipoteștene” de Aurel Azamfirei, deschisă în Sala „Portaluri” a Memorialului Ipotești (ora 13:00); „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”, prezentată de Doru Ionescu în Parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani (ora 13:30).

Începând cu ora 14:00, la Casa Corpului Didactic Botoșani va avea loc discuția deschisă „Autorii de literatură pentru copii și relația lor cu publicul”, cu participarea scriitorilor Iulia Iordan, Dan Lungu și Adina Rosetti.

Publicitate

Atelierele de poezie „Sburătorul”, coordonate de poetul Vasile Iftime, vor continua la Școala Gimnazială nr. 1 Bălușeni (ora 13:00) și la Școala Gimnazială „Octav Băncilă” din Corni (ora 15:00). La Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, va fi deschisă publicului expoziția interactivă cu artistul digital și regizorul de animație Sergiu Negulici (începând cu ora 14:30, în Holul teatrului) și se va ține a doua parte a atelierelor „Povești din Ipotești”, coordonate de scriitoarea Adina Popescu și regizorul Iulian Manuel Ghervas (Sala de marmură, ora 16:00).

Programul zilei de 14 ianuarie se va încheia cu spectacolul „Cabaretul Cuvintelor”, în regia lui Matei Vișniec, susținut de trupa Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava, începând cu ora 18:00, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Intrarea la toate evenimentele este liberă. Intrarea la spectacolul „cabaretul Cuvintelor” se va face pe bază de invitații, care pot fi ridicate de la impresariatul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani.

Programul detaliat al Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale poate fi consultat pe site-ul Memorialului Ipotești: https://eminescuipotesti.ro/posts/Zilele%20Eminescu.

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” este organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending