Credincioșii din Botoșani nu-și amintesc să fi avut vreodată o zi atât de frumoasă și însorită la praznicul împărătesc al Întâmpinării Domnului, prilej pentru o sărbătoare de neuitat pentru enoriașii Bisericii Rosetti din municipiul reședință de județ, un lăcaș de cult zidit în anul 1826, care își sărbătorește hramul.
Zeci de preoți de la bisericile din municipiul Botoșani, în frunte cu părintele protopop Petru Fercal, au săvârșit miercuri seară slujba Vecerniei cu Litie, la care au participat credincioși din tot orașul. Cu toții s-au unit în duh de rugăciune, pregătiți să Îl întâmpine pe Mântuitorul Iisus Hristos, rostind cu toții imnuri de slavă.
Răspunsurile la strană au fost oferite de mai mulți cântăreți din municipiul Botoșani.
Starețul Mănăstirii Coșula, părintele arhimandrit Calinic Chervase, a binecuvântat, prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public.
Cuvântul de învățătură a aparținut protopopului de Botoșani, părintele Petru Fercal, care învăluit cu blândețea predicii mulțimea de credincioși, îndemnând la comuniune pace și iubire, la apărarea valorilor frumoase, așa cum cum ne-a lăsat vorbă Mântuitorul, pentru ca acest popor să rămână în dreaptă credință.
„Iubiți credincioși, dăm slavă lui Dumnezeu pentru momentul acesta frumos și pentru acest așezământ, altarul acesta, jertfelnicul acesta, casa lui Dumnezeu care aici este înălțată și unde Domnul ni se aduce, iată, ca să ÎL întâmpinăm și în felul acesta să ne bucurăm că suntem chemați ca să intrăm în Împărăția Iubirii Domnului nostru Iisus Hristos, acea împărăție în care toți dorim să fim sub Lumina lui Hristos, Mângâierea Maicii Domnului și sub ocrotirea tuturor sfinților.
Publicitate
Ne bucurăm că neîncetat părintele se îngrijește aici atât în sfântul lăcaș, cât și aici, iată, o sfântă troiță foarte frumos împodobită care pe viitor va fi sfințită de arhiereu și altarul acesta ridicat aici, ca să avem posibilitatea să ne îndulcim de frumusețea slujbelor, de cuvântul învățăturii, de comuniune, de pace și iubire și de a putea mărturisi ca toți să fim una, așa cum ne -a rugat mântuitorul, ca să menținem acest popor în unitate, în dreaptă credință, în apărarea valorilor frumoase, pe de o parte biserica, pe de o parte familia, pe de altă parte o viață frumoasă și binecuvântată ca să fim fii ai lui Dumnezeu, Cel care ne așteaptă în Împărăția Sa ce veșnică”, a spus celor prezenți părintele protopop.
Părintele paroh al Bisericii Rosetti, Gheorghe Grigorași, a îndemnat credincioșii să își călăuzească viața după două virtuți esențiale, pe care să le lucreze permanent și să le transmită mai departe.
„Ne trebuie blândețe între noi. Ori, de multe ori ne plângem că lumea s-a înrăit și unul dintre semnele sfârșitului va fi acesta că dragostea dintre oameni se va răci, când nu va mai fi cărare de la un vecin la altul. O altă virtute care ne trebuie nouă oamenilor este fidelitatea, în primul rând față de Dumnezeu: Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine, apoi fidelitatea între noi. Ce urât este atunci când ești prieten cu cineva ani de zile și la un moment dat se termină totul. Unde este fidelitatea? Sau fidelitatea dintre soți…Iată că se petrec în vremurile noastre, prin atâtea ieșiri în afara țării, foarte multe divorțuri. Să punem la mintea noastră aceste două virtuți, să lucrăm la ele, să învățăm și pe alții, pentru că sunt virtuți lăsate de Dumnezeu ca să ne conducem viața duhovnicește”, a transmis credincioșilor prezenți părintele Grigorași.
Sărbătoarea a continuat, joi, cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, după care a urmat o agapă frățească ca semn al bucuriei și iubirii frățești.
Scurt istoric
Biserica „Întâmpinarea Domnului“ din Botoşani a fost zidită în anul 1826 de către Costache Roset, vornic de Botoşani, şi soţia sa Maria. A fost închinată, conform voinţei sale testamentare, ca metoc al Mănăstirii Vorona din ţinutul Botoşanilor, situaţie care a durat scurt timp (1862-1864). Prin secularizarea averilor mănăstireşti din 1864, Biserica nu mai administrează moşia care trece în patrimoniul statului. Lăcaşul de închinăciune era înconjurat de un parc mare, teren donat de ctitori în suprafaţă de circa două hectare. De-a lungul timpului a suferit trei exproprieri. Astăzi, curtea sfântului lăcaş mai are o suprafaţă de 1782 mp. Până prin anii 1892-1894 curtea lăcaşului de închinăciune a servit ca cimitir. În 1894 s-au dezgropat din curtea bisericii şi osemintele ctitorilor care s-au pus într-o criptă din zidul bisericii înspre miazăzi, unde sunt şi astăzi. În anul 1992, odată cu venirea preotului Gheorghe Grigoraşi, s-au efectuat ample lucrări, care au fost încununate de slujba de resfinţire, săvârşită în anul 2004 de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. În luna mai a anului 2011, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a binecuvântat ultimele lucrări care au fost realizate la exteriorul acestui sfânt lăcaş.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Lumea sportului românesc este în doliu: Mihai Leu, campionul mondial al României la box, a decedat, în seara de 1 iulie 2025. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială de Facebook a acestuia. Acesta s-a stins din viață la vârsta de 56 de ani după o luptă cu o boală grea, scrie alba24.ro.
”Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.
Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat.
Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic”, au scris apropiații acestuia pe pagina sa de Facebook.
Publicitate
Mihai Leu a ajuns în data de 21 iunie la Institutul Clinic Fundeni cu un elicopter, după ce a făcut din nou hemoragie.. El avea atunci insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.
Mihai Leu a mai fost internat la spitalul Fundeni din data de 28 aprilie până la 15 mai, din cauza unor complicaţii.
Acesta ducea o luptă crânceă cu cancerul, de zece ani. Leu a fost, de asemenea, internat de urgenţă din cauza complicaţiilor în lunile mai şi decembrie 2024.
În 2014, Leu a aflat că are cancer la colon.
Mihai Leu a fost campion absolut la raliuri şi a deţinut trei titluri naţionale la Viteză în Coastă. El a fost campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.
O zi întreagă de răsfăț, conectare emoțională și activități creative le așteaptă pe mame și fiice la Tabăra de Frumusețe, Educație și Wellness, un eveniment unic care pune în prim-plan relația specială dintre cele două generații.
Evenimentul va oferi un cadru relaxant și inspirațional, unde participantele se vor bucura de cinci ateliere interactive, create special pentru a încuraja colaborarea, încrederea și bucuria de a petrece timp de calitate împreună.
Atelierele incluse în program:
Masaj relaxant pentru mamă și copil, realizat cu uleiuri naturale, adaptate fiecărei vârste;
Mini facial în tandem, cu măști blânde și masaje faciale relaxante;
Manichiură colorată, cu lacuri sigure pentru copii și accesorii tematice;
Coafuri matching, de tip „mamă-fiică” – de la împletituri până la bucle și panglici;
Modeling și postură, un atelier jucăuș pentru exprimarea grației, atitudinii și încrederii.
Spre finalul zilei, participantele vor defila într-o paradă de modă, în care micile prințese vor urca pe podium alături de mamele lor, purtând lookurile create împreună.
Film în aer liber și tombolă cu premii
Ziua se va încheia într-o notă magică, cu proiecția unui film în aer liber, însoțit de gustări, pături și perne pentru confortul tuturor. De asemenea, organizatorii au pregătit o tombolă cu premii speciale pentru mame și fiice, constând în produse de beauty, accesorii și experiențe de răsfăț.
Publicitate
În prețul biletului sunt incluse două mese echilibrate, băuturi răcoritoare naturale, toate materialele necesare atelierelor, acces la photobooth tematic și un goody bag plin cu surprize.
Evenimentul este conceput pentru a oferi nu doar relaxare, ci și un moment autentic de apropiere între mamă și fiică, prin activități care stimulează creativitatea, grija reciprocă și comunicarea.
Locuri limitate
Numărul de locuri este limitat, iar interesul pentru eveniment este ridicat. Organizatorii recomandă înscrierea din timp. Informații suplimentare și rezervări pot fi solicitate prin mesaj privat, pe canalele oficiale ale evenimentului.
Măritul Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei (1457-1504) a fost numit de popor: bun, mare şi sfânt.
„Bun”, pentru faptele sale de milostenie şi iertarea celor greşiţi; „Mare”, pentru iscusinţa cu care a condus ţara cu dreptate, întrucât prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei lacomi şi trădători; „Sfânt”, pentru luptele sale de apărare a întregii creştinătăţi, cât şi pentru numărul mare de biserici şi mănăstiri pe care le-a zidit şi înzestrat cu cele necesare spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea credincioşilor.
Deşi a fost încercat de numeroase suferinţe: rana de la picior căpătată în lupta de la Chilia, moartea a patru copii şi a două soţii, trădarea unor sfetnici şi multe războaie, Voievodul nu şi-a pierdut niciodată nădejdea în Dumnezeu, ci şi-a purtat crucea vieţii sale cu răbdare creştinească, luptând cu dârzenie şi neîntrecută iscusinţă împotriva duşmanilor ţării şi ai credinţei. De aceea, istoria mărturiseşte că evlaviosul Ştefan Vodă a trăit nu pentru sine, ci pentru ţara şi credinţa întregului popor.
El aducea mulţumiri şi laudă lui Dumnezeu, nu numai atunci când biruia, ci şi atunci când era biruit, fiind pentru noi o pildă de pocăinţă. Fericitul Voievod a luptat pentru apărarea întregii creştinătăţi, chemând la luptă sfântă pe cârmuitorii creştini ai Europei Ştefan cel Mare şi Sfânt a pus biruinţele în luptele purtate nu seama iscusinţei sale, ci a voii şi puterii lui Dumnezeu.
Pentru credinţa şi smerenia sa, Dumnezeu i-a dat putere şi înţelepciune. Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost nu numai un apărător al credinţei creştine în luptele sale cu turcii şi tătarii, ci el a fost şi un mărturisitor al ei prin numărul mare de biserici ridicate cu purtarea sa de grijă, prin înzestrarea lor cu cele necesare slujbelor şi obştei călugărilor, care împleteau rugăciunile de zi şi de noapte cu lucrul mâinilor şi cultura minţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt a zidit biserici şi mănăstiri nu numai în Moldova, ci şi în Muntenia şi Transilvania, mărturisind prin aceasta conştiinţa unităţii de credinţă şi neam.
De asemenea şi la muntele Athos, unde pericolul otoman ameninţa tot atât de mult Ortodoxia, a înălţat, înnoit şi înzestrat mai multe biserici şi mănăstiri. Pe toate aceste sfinte lăcaşuri, Ştefan cel Mare le-a înălţat ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru biruinţele purtate în lupta cu duşmanii creştinătăţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt este o icoană de lumină pentru tot poporul dreptcredincios, un ocrotitor al ctitorilor de locaşuri sfinte şi al celor care luptă pentru apărarea dreptei credinţe şi a patriei.
Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.
Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.
După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.
A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).
Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.
În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.
Publicitate
Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.
De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.
Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.
A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.
Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.
Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.