Publicitate

Rânduielile din Tipicul cel Mare (capitolul 35, p. 44; capitolul 50, p. 135), Pravila Mare ori canonul 20 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul, prevăd că în Postul Nașterii Domnului se ajunează în zilele de luni, miercuri și vineri: consumăm fie legume, fie fructe, uscate ori fierte, dar fără untdelemn.

Marți și joi se pot mânca fierturi cu untdelemn, iar în fiecare sâmbătă și duminică, până în data de 20 decembrie, se dezleagă la pește și vin. Mai dezlegăm la pește în zilele de luni, marți și joi – numai la proslăvirea unui sfânt „cu doxologie mare”, adică atunci când la slujba utreniei se rânduieşte cântarea polieleului, citirea Evangheliei, iar în final, slavoslovia mare.

Credincioșii vor identifica zilele cu dezlegare prin semnul †) din calendar. Dacă sunt sărbători cu ținere, semnele se vor scrie cu roșu, iar de vor fi zile lucrătoare, cu negru. În cazul în care respectivele sărbători ale sfinților cu doxologie mare ar cădea miercurea sau vinerea, nu se dezleagă la pește, ci doar la untdelemn și un pahar cu vin. Tot amintitele trimiteri ne precizează că, dacă va cădea sărbătoarea unui sfânt cu priveghere – adică, pe lângă utrenia cu pomenitele particularități, în cartea de cult numită Minei se prevede slujba vecerniei mari și a litiei (la mănăstiri, cele trei slujbe se săvârșesc la un loc: vecernia mare unită cu litia și utrenia, simbioza liturgică rezultată numindu-se priveghere) – atunci, chiar și în acele zile, se face dezlegare la pește, îndeosebi acolo unde se serbează hramul bisericii. Sigur, credincioșii nu au cum să cunoască prevederile tipiconale, însă o modalitate lesnicioasă de a afla dezlegările o constituie urmărirea calendarului.

Publicitate

Prin decizia luată de Sfânta noastră Biserică, zilele în care se consumă pește s-au marcat cu un semn grafic distinct: un pește. Vasăzică, apariția mai multor dezlegări la pește nu este o invenție sau un pogorământ făcute pentru a ușura postirea. Practic, s-a revenit la rânduiala prevăzută de vechile legiuiri liturgice statornicite de Sfinții Părinți. Biserica Ortodoxă Română rămâne cea mai echilibrată, păstrând fidel aşezările dumnezeieștilor Părinți. De aceea, să nu uităm un lucru esenţial: în post este în primul rând „dezlegare” la Hristos; trebuie să ne hrănim mai mult cu Hristos, spovedindu-ne și apropiindu-ne mai des de Potir – împlinind îndemnul cântării ce glăsuiește așa: „gustați și vedeți ce bun este Domnul”.

Publicitate

PSD lovește din nou. De data asta nu sunt jigniți moldovenii, ci toți tinerii din țară care sunt nevoiți să plece în străinătate din cauza lipsei de oportunități, în căutarea unui trai mai bun… Toți tinerii aceștia, în viziunea lui Marcel Ciolacu, pleacă pentru că “nu știu o meserie”. Adică, incredibil, tot a lor e vina!

Țin să vă anunț, domnule Ciolacu, că situația stă astfel în mare parte și din cauza oamenilor politici ca dumneavoastră, care influențează, prin deciziile politice pe care le iau, soarta tinerilor și educația care li se oferă în țară.

Eu, ca președinte al Consiliului Județean Botoșani(de doar 3 săptămâni), știu foarte bine că soarta lor e în străinătate, nu pentru că ar fi pregătiți să plece în afara țării, ci pentru că vor o viață bună, fără griji, pe care nu o găsesc în Botoșani în momentul de față. Asta se întâmplă pentru că județul a fost condus de oameni fără viziune, care nu au știut cum să creeze oportunități pentru ei, care atunci când au încetat să atragă investitori au distrus orice șansă ca noile generații să-și poată vedea un viitor aici, acasă. Mare păcat că niciunul dintre politicienii PSD, care sunt plini de opinii, nu vor, sau poate nu știu, să îi asculte cu adevărat pe tinerii din Botoșani.

Publicitate

Dragi tineri, voi sunteți viitorul nostru și e de datoria noastră să vă punem la dispoziție toate condițiile de care aveți nevoie, pentru a vă dezvolta aici, în țară. Să nu uitați o clipă asta!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Publicitate

O casă din localitatea Pomârla a fost în pericol, în această dimineață, din cauza unui incendiu care a izbucnit în jurul coșului de fum.

Apelul a fost făcut de către un vecin care a observat fumul dens. Acesta a sunat imediat după ajutor și a intervenit pentru a-l scoate din locuință pe proprietarul în vârstă de 89 de ani. Pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi au intervenit imediat și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă la întreaga locuință. Echipajul SMURD ajuns la fața locului l-a evaluat medical pe proprietar, fără a fi necesar transportul lui la spital.

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind coș de fum neizolat termic față de materialele combustibile din structura acoperișului

Publicitate

Vă reamintim faptul că în sezonul rece, multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Publicitate

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Publicitate

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Publicitate

Postul „Naşterii Domnului” sau al „Crăciunului” a fost rânduit de Biserică în vederea pregătirii credincioşilor pentru întâmpinarea cuviincioasă a marelui praznic al naşterii cu trup a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. El aduce aminte creştinilor de patriarhii şi drepţii din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea şi cu nădejde a venirii lui Mesia – Izbăvitorul.

Cele dintâi mărturii istorice despre respectarea şi ţinerea acestui post provin încă din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit 9 cuvântări despre acest post, numit în acele vremuri „postul din luna a zecea”. Începând cu anul 1166, Sinodul local din Constantinopol a uniformizat durata postului Naşterii Domnului în toată Biserica Ortodoxă, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile. Prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Tot aşa şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţă sufletele şi trupurile de păcate şi se învrednicesc să primească prin Sfânta Spovedanie şi prin împărtăşirea cu Sfintele Taine pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat şi născut din Sfânta Fecioară. Postul Naşterii mai simbolizează şi noaptea întunecoasă a Vechiului Testament. Ca fel de postire, postul Naşterii Domnului este de asprime mijlocie – ca şi Postul Sfinţilor Apostoli -, mai puţin riguros decât Postul Mare, având multe dezlegări la peşte, untdelemn şi vin. Sunt mulţi care neglijează acest post sub motivul lucrului greu şi al sărăciei (adică mâncarea de post e mai scumpă).

Publicitate

Dar să-şi aducă aminte aceştia de faptul că Hristos nu s-a ruşinat să se nască într-o iesle pentru noi oamenii, să-şi aducă aminte că astăzi când lumea este tot mai mult clocotită de războaie este tot mai mult nevoie de post şi rugăciune. Fără post şi fără rugăciune nu există fericire nici aici pe pământ şi nici în Împărăţia lui Dumnezeu. Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos ne învaţă că „acest neam de demoni nu iese decât numai prin post şi rugăciune”. Cine dintre noi nu are necazuri ca să-şi permită să nu respecte acest post?

Cine dintre noi crede că va putea să intre în raiul lui Hristos care s-a născut într-o iesle, fără a-şi umili şi el asemenea lui Hristos sufletul şi trupul prin post? Să nu ne întristăm de vremea postului motivându-ne cu zile de naştere şi petreceri! Gândul la propria moarte şi gândul la naşterea lui Hristos să ne fie călăuză în calea acestui post ca să ajungem în ziua de naştere a lui Hristos să strigăm şi noi împreună cu îngerii: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ  pace între oameni bunăvoire!”

Publicitate