Introducerea de pachete de servicii de care pot beneficia persoanele asigurate şi neasigurate, pe principalele paliere de asistenţă medicală, în scopul depistării unor afecţiuni grave, respectiv cancerele, hepatitele cronice B şi C, iar la gravidă şi HIV/SIDA, constituie principala noutate a modificărilor Contractului-cadru care vor intra în vigoare de la 1 iulie.

Potrivit unui comunicat al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, transmis joi AGERPRES, în asistenţa medicală primară se prevede ca medicii de familie să poată trimite şi persoanele neasigurate la analize şi la consultaţii de specialitate decontate de casa de asigurări de sănătate, în cazul în care respectivul pacient ar putea avea o boală oncologică.

Medicii de familie vor putea emite bilete de trimitere şi pentru persoanele neasigurate, în vederea testării acestora pentru virusurile hepatitice B şi C, precum şi pentru virusul HIV la gravidă, analizele respective urmând de asemenea să fie decontate de CAS.

În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate clinică vor fi acordate servicii persoanelor neasigurate pentru depistarea şi confirmarea diagnosticului de afecţiune oncologică, respectiv consultaţii, proceduri diagnostice şi servicii medicale în scop diagnostic-caz, medicii de specialitate putând emite bilete de trimitere la analize şi către unităţile sanitare cu paturi, pentru spitalizări de zi, în vederea confirmării afecţiunii amintite.

Se va renunţa la condiţia impusă furnizorilor care efectuează serviciile complexe de tip diagnostic-caz din ambulatoriu de a avea atât ambulatoriu de specialitate clinic, cât şi structură de spitalizare de zi în specialitatea respectivă, excepţie făcând, de pildă, serviciile în scop diagnostic-caz acordate gravidelor cu risc crescut.

Totodată, se creează posibilitatea ca unele servicii medicale în scop diagnostic-caz să se poată acorda de unităţi medicale mobile şi caravane medicale, pentru a permite accesul persoanelor din zone izolate la servicii de depistare precoce a afecţiunilor oncologice, precum cancerul de sân şi col uterin.

Corelat cu noutăţile din pachetele de servicii de la nivelul asistenţei primare şi de specialitate din ambulatoriul clinic, furnizorii de servicii paraclinice vor putea efectua şi deconta analizele prescrise pentru persoanele neasigurate pe biletele de trimitere emise de medicii de familie şi de medicii specialişti, iar unităţile spitaliceşti vor putea deconta serviciile de spitalizare de zi acordate persoanelor neasigurate cu suspiciune de afecţiune oncologică, pentru confirmarea diagnosticului.

Pentru persoanele asigurate se introduc servicii psihologice specializate, furnizate de psihologi cu formare complementară în psiho-oncologie, recomandarea acestui tip de servicii putând fi făcută de medicii specializaţi sau supraspecializaţi în chirurgie oncologică, oncologie medicală, hematologie, oncologie şi hematologie pediatrică, radioterapie, precum şi de medicii care acordă servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriu.

Până la 30 iunie 2025 va exista o perioadă de tranziţie în care serviciile psihologice vor mai putea fi acordate bolnavilor oncologici şi de psihologii fără formare complementară în psiho-oncologie.

Publicitate

Conform sursei citate, în acord cu Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, aprobat prin Legea nr. 293/2022, de la 1 iulie se schimbă şi modul de raportare şi decontare a serviciilor acordate persoanelor cu suspiciune oncologică, dar şi bolnavilor de cancer, la nivelul unor categorii de furnizori de servicii medicale aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate. Furnizorii respectivi vor ţine evidenţe distincte ale serviciilor acordate persoanelor menţionate, iar finanţarea acestor servicii se va face de asemenea separat, prin acte adiţionale la contractele existente.

Pentru serviciile de diagnosticare oncologică acordate persoanelor neasigurate, finanţarea nu se va face din contribuţiile plătite de asiguraţi, ci de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, prin transferuri către FNUASS, la fel urmând să se finanţeze şi testeze persoanelor neasigurate în scopul depistării hepatitelor cronice B şi C, precum şi a infecţiei HIV la gravidă. AGERPRES

Sfinții mari apostoli Petru şi Pavel, cei doi stâlpi ai Bisericii creştine au propovăduit, prin lucrarea lor misionară, învăţătura lui Hristos în lume. Sfântul Apostol Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona şi frate mai mare al lui Andrei, cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei. El s-a numit Simon până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa sau Petru.

Avea meseria de pescar și era căsătorit. Înainte de a deveni Apostol al lui Iisus și-a făcut ucenicia la Sfântul Ioan Botezătorul. După o minune înfăptuită de Iisus pe când pescuia, Petru este chemat să devină „pescar de oameni”. Sfântul Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format Biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos în timpul împăratului Nero, la 29 iunie, anul 67. De la Sfântul Petru s-au păstrat în cartea Faptele Apostolilor 8 cuvântări și 2 epistole care îi poartă numele. Sfântul Apostol Pavel, supranumit „apostolul neamurilor” pentru că a predicat Evanghelia mai ales păgânilor, s-a născut într-o familie de iudei bogaţi în Tarsul Ciliciei, în anul 5 după Hristos. Deşi făcea parte din seminţia lui Veniamin și era fariseu, era cetăţean roman.

Numele său evreiesc este Saul (furtună). Studiază la şcoala marelui învăţat Gamaliel, devenind zelos păzitor al legii și aprig prigonitor al creştinilor. Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Ştefan, păzind hainele ucigaşilor. Devine creştin pe când mergea la Damasc pentru a-i prigoni pe creştini, când i se arată Iisus și îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?” Episcopul Damascului, Anania, îl botează în anul 35 și îi este schimbat numele în Pavel (linişte). Tot acum îşi recapătă vederea pe care și-o pierduse în urma revelaţiei. Pentru a fi salvat de la moarte, creştinii îl coboară cu un cos peste zidul cetăţii. Datorită credinţei sale și zelului arătat în răspândirea creştinismului, este închis de 3 ori: anii 59-61 în Cezareea, 61-63 în Roma și 66-67 tot în Roma.

Este decapitat (pentru că era cetăţean roman) pe muntele Vatican în aceeaşi zi cu Sfântul Petru, în timpul împăratului Nero. A scris 14 epistole iar ultima (scrisă în anul 66 la Roma), este considerată testamentul său spiritual (2 Timotei). Sf. Apostoli Petru și Pavel ne sunt exemple vii de adevărată viață creştină și de dăruire pentru răspândirea credinţei celei adevărate.

TAROM lansează o nouă serie de oferte speciale pentru zboruri în lunile de toamnă, la preţuri începând de la 199 euro, informează compania printr-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Oferta este valabilă în perioada 28 – 30 iunie 2024 pentru călătorii care pot avea loc în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2024 (data ultimului retur) şi include un zbor dus – întors, cu toate taxele incluse, bagaj de cală de 23 kg, bagaj de mână de 8 kg şi check-in gratuit.

Tarifele pornesc de la 199 euro, cu toate taxele incluse, pentru biletele achiziţionate pe ruta Bucureşti către Belgrad, Budapesta, Praga sau Sofia; 269 euro, cu toate taxele incluse, pentru ruta Bucureşti – Madrid sau Nisa; 289 euro, cu toate taxele incluse, pentru călătoriile pe ruta Bucureşti – Amsterdam sau Paris.

Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a fost înfiinţată în anul 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianţei SkyTeam din 25 iunie 2010.

Transportatorul Naţional al României deţine o flotă de 18 aeronave şi are în portofoliul său un număr de 70 de destinaţii operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share. Din anul 1993, TAROM este companie membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA). AGERPRES

Se introduce bursa de reziliență, ca formă de stimulare a elevilor în vederea obținerii progresului în învățare. Bursa de reziliență și bursa de merit reprezintă forme de stimulare a elevilor, în vederea obținerii progresului în învățare și a performanței școlare. Guvernul a aprobat în 28 iunie noi reguli de acordare a burselor școlare. Se introduce oficial bursa de reziliență și se modifică unele criterii pentru cea de merit, scrie alba24.ro.

Este vorba despre schimbări anunțate încă din primăvara acestui an, acum aprobate prin Ordonanță de urgență.

Bursa de reziliență pentru a motiva elevii cu rezultate medii să obțină rezultate mai bune. Se acordă pentru elevii cu medii între 7 și 9,50.

Bursa de merit este pentru elevii care obțin performanțe școlare (medii peste 9,50).

Cuantumul minim al burselor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației la propunerea CNFIP. Pentru anul școlar 2024-2025 se menține cuantumul burselor la nivelul anului școlar 2023-2024.

Modificările sunt la Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Burse școlare 2024.2025. Tipuri de burse și cuantum

• bursă de excelență olimpică (I și II):
  • pentru locul I: echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia
  • pentru locul al II-lea: 75% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia
  • pentru locul al III-lea: 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia
  • pentru menţiune: 25% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia
• bursa de merit: 450 lei/lună
• bursa de reziliență: 300 lei/lună
• bursă socială: 300 lei/lună
• bursă tehnologică: 300 lei/lună

Burse școlare 2024-2025: Cum se acordă

Se stabilește modalitatea de alocare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar, după cum urmează:

• a) numărul burselor de merit cumulate cu numărul burselor de reziliență se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor și condițiilor stabilite prin metodologia-cadru
• b) bursele de reziliență se acordă și pentru elevii cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul „Școlii din Spital” sau la domiciliu, în anul școlar următor revenirii în unitatea de învățământ la care au fost înmatriculați anterior
• c) bursele sociale se acordă pentru toți elevii care se încadrează în criteriile și condițiile stabilite prin metodologia-cadru
• d) bursele tehnologice se acordă pentru elevii care frecventează învățământul tehnologic și care se încadrează în condițiile stabilite prin metodologia-cadru
• e) bursele de excelență olimpică I și II se acordă pentru toți elevii care au obținut distincțiile prevăzute la alin. (11) lit. a) și b), cu respectarea prevederilor metodologiei-cadru.

La art. 108 după alin.(12) se introduce un nou alineat, alin.(121), cu următorul cuprins:

Publicitate

”(121 ) În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile stabilite prin metodologia-cadru astfel încât, la nivelul clasei de gimnaziu sau de liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar să se acorde un număr de burse de merit, cumulate cu un număr de burse de reziliență egal cu procentul de 30%, aceste burse se acordă într-un procent mai mic de 30”.

Burse școlare 2024-2025: Bursele de excelență olimpică

Sunt definite categoriile de distincții/premii pentru care se acordă bursa de excelență olimpică I, respectiv:

• premiile I, II, III sau mențiune sau medalii asimilate acestor distincții, la olimpiadele școlare internaționale
• elevilor care obțin locurile I, II și III sau mențiune la campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației, la Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice, Jocurile Olimpice de Tineret.

Bursele de excelență olimpică I se acordă lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției. De bursa de excelență olimpică I beneficiază și elevii aflați în mobilitate internațională, pe durata mobilității, dar nu mai mult de anul școlar în care a fost acordată bursa. Elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar.

Burse școlare 2024-2025. Criterii: nota la purtare, absențe

Acordarea bursei de excelență, bursei de merit, bursei de reziliență sau bursei tehnologice și se va face sub condiția ca elevul beneficiar să fi obținut media 10 la purtare sau calificativul foarte bine la purtare la finalul anului școlar anterior.

În situația în care elevii acumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună, nu primesc bursa de excelență, bursa de reziliență, bursa de merit, bursa socială, respectiv bursa tehnologică, după caz, pentru luna respectivă.

Burse școlare 2024-2025. Bursa socială

Bursa socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, în vederea susținerii participării la activitățile didactice și a prevenirii abandonului școlar.

Se lărgește cadrul beneficiarilor de bursa socială prin includerea elevilor cu vârsta de până în 30 de ani. Aceștia trebuie să fie neangajați pe piața muncii și înscriși în formele de învățământ cu frecvență redusă sau în programele educaționale de tip „A doua șansă”.

Bursa socială se stabilește prin raportare la întregul venit supus impozitării.

Verificarea veniturilor declarate de părinții/tutorii legal instituiți/reprezentanții legali ai elevilor minori, în vederea acordării dreptului la bursă socială, de către unitatea de învățământ, se face prin solicitarea eliberării unui document care să ateste situația veniturilor declarate la organul central fiscal în a cărui rază teritorială se află beneficiarul.