Eveniment
Dezlegare la pește de FLORII: 10 rețete de preparate delicioase cu care să vă delectați după zilele de post
Duminică, 9 aprilie, când credincioșii ortodocși sărbătoresc Floriile, este a doua dezlegare la pește din Postul Paștelui, după cea de Buna Vestire, relatează alba24.ro. Urmează Săptămâna Mare, în care postul va fi mai strict, astfel încât să fie făcută pregătirea pentru Învierea Domnului și sărbătorile pascale.
De Florii, vă puteți încerca îndeletnicirea cu rețete simple sau mai complicate pentru gătirea peștelui sau produselor din pește.
De la pastă de ton, la ciorbă de pește, fiecare dintre preparate vă completează masa de sărbători, spre deliciul familiei și al invitaților.
Vă propunem câteva idei de rețete de pește pentru masa de Florii:
Plachie de crap
- Un crap (2kg) curățat de solzi și de măruntaie
- 10 roșii chery sau 5 de dimensiune medie
- 100 ml ulei de floarea soarelui
- o ceapă
- doi morcovi, un gogoșar roșu
- 500 ml de vin alb
- 4 căței de usturoi
- 200 grame de măsline
- sare, piper, oregano, pătrunjel
Pestele se curăță și spală bine. Se scoate apa în exces cu șervetele de hârtie.
Apoi se taie în două bucăți și se condimentează cu sare și piper, pe ambele părți.
Separat, roșiile se coc într-o tigaie grill și se decojesc, împreună cu morcovul și gogoșarul tăiat mărunt.
Ceapa se taie mărunt și se rumenește.
Într-o tigaie, se pune ceapa rumenită și bucățile de pește.
Se toarnă vinul, se pun roșiile tăiate roșiile bucățele mici, morcovul și gogoșarul
Se curăță usturoiul, se taie feliuțe și se repartizează în tavă
Se adaugă boabe de piper, oregano uscat și măslinele.
Se pornește cuptorul, se pune vasul acoperit cu capac sau folie de aluminiu și se ține la cuptor timp de 40 de minute, la 150 de grade. Se adaugă puțină apă.
După circa 30 minute în care preparatul a fost lăsat în cuptor, se scoate capacul sau staniolul și se mai păstrează 10-15 minute, să se rumenească să scadă lichidul.
Apoi se scoate din cuptor și se lasă să se răcorească.
Se presară pătrunjel verde tocat apoi poate fi servit.
Păstrăv prăjit în crustă de mălai
O rețetă simplă și rapidă este păstrăvul prăjit. Se poate găti în 15 minute și este un preparat gustos la masa de sărbătoare.
Ingrediente:
- 3 păstrăvi
- 4 linguri mălai
- 4 linguri făină
- 1 linguriță sare
Mod de preparare:
Păstrăvul de curăță de solzi. Dacă l-ați cumpărat data curățat, se spală doar bine cu apă rece.
Se pot tăia și în bucăți, însă întregi arată mai bine în farfurie.
Se asezonează cu sare.
Separat, pe un platou, se amestecă făina cu mălaiul și sarea.
Se pune uleiul într-o tigaie, la încins.
Se pune peștele în amestecul de făină, mălai, sare, pe ambele părți, în așa fel încât să fie acoperit.
Se pune la prăjit în uleiul încins. Se prăjește întâi pe o parte, apoi pe cealaltă. Cam cinci minute pe fiecare parte. La final, trebuie să aibă o crustă aurie din amestec.
Păstrăvul prăjit poate fi servit cu mămăligă și mujdei de usturoi.
Dorada în crustă de sare
O să arate bine pe masa de sărbătoare, este un preparat mai special față de cele obișnuite. În plus, nu este greu de gătit. Și este un produs delicios.
Nu este necesar să pregătiți sosuri sofisticate sau să stați mult în bucătărie pentru a găti acest fel de mâncare.
Se poate servi cu cartofi întregi, împachetați în folie, la cuptor. După ce îi scoateți, puteți pune unt.
Dorada trebuie să fie curățată, înainte de preparare. De obicei, un pește de acest tip reprezintă câte o porție.
Ingrediente:
- dorada (1 bucată de persoană)
- sare grunjoasă (obligatoriu cristale mari) 3-4 kg
- lămâie – se pune câte o felie în fiecare pește
- ulei măsline – 4-5 linguri
- cimbru
Mod de preparare: se curăță peștele si se pune în tavă pe un pat de sare de circa 1 cm.
În interiorul fiecarui pește se pune o felie de lămâie, foarte puțin cimbru și câte o linguriță de ulei de măsline extravirgin.
Se toarnă apoi restul de sare deasupra, până când dorada se acoperă complet. Carnea își va trage sare, însă doar atât cât să fie gustoasă.
Preîncălziți cuptorul. Puneți peștele în cuptor 45 de minute la 150 grade Celsius.
După 45 de minute se dă sarea la o parte si se pune peștele în farfurie.
Mâncați-l cu mâna.. este mai ușor și mai savuros.
Puneți într-un bol cu apă câteva felii de lămâie pentru a vă clăti și degresa mâinile.
La pește merge un vin alb sec sau demisec.
Ciorbă de pește ca în Delta Dunării
Se pune la fiert o oală mare cu apă cu o lingură de sare. Recomandat ar fi să aveți pești mai mici (de exemplu obleți, plătici, roșioare, biban etc sau, mai ușor de găsit la oraș, capete de pește), pe care să-i puneți în apa care a ajuns la punctul de fierbere împreună cu legume întregi: 2 cepe albe, 2-3 morcovi, un ardei gras galben tăiat în jumătate, o rădăcină de pătrunjel.
Când legumele și peștii mici sunt fierți, se strecoară și se păstrează numai zeama rămasă, care va fi baza ciorbei de pește.
Acum puneți în zeama legume tăiate cuburi: ceapa, ardei gras, morcov, pătrunjel rădăcină și țelină rădăcină.
Pregătiți și niste cartofi tăiați cuburi mai mari pe care îi adaugați când legumele puse în ciorba sunt fierte pe jumătate.
După ce fierb și cartofii, puneți în ciorbă roșii proaspete, tăiate cubulete sau din cele conservate, decojite.
Gustați zeama și mai puneți sare după gustul dvs.
Unii preferă și puțin ardei iute tocat în ciorbă pentru puțină iuțeală.
După ce ați făcut zeama pe gustul dvs, puteți pune acum peștele care se va mânca împreună cu ciorba.
Ideal este să puneți bucăți mari de crap, somn, știucă, caras mai mare.
Nu folosiți peste oceanic, dacă vreți un borș ca-n Deltă.
Atenție că peștele fierbe repede! Când carnea devine albă și o furculiță pătrunde ușor în ea, peștele e fiert.
Acum opriți focul și presărați deasupra niste leuștean proaspăt tocat. Ciorba dvs este gata.
Mod de servire:
Vă recomandăm să mâncați ciorba ca în Delta Dunării.
Mai întâi, faceți un mujdei lipovenesc: pisați mult usturoi, puneți pe el sare și frecați-l cu ulei că pe maioneza până când obțineți o pasta albă și consistentă. Cu cât mai mult cu atât mai bun.
Puneți pe masa un platou pe care scoateți pestele din ciorbă.
În farfurii, puneți doar zeama și legumele, inclusiv cartofii.
Din mujdei, puneți o jumătate de lingură în ciorbă din farfurie și amestecați bine.
Și mâncați odată cu ciorba din farfurie pește de pe platoul pe care întindeți bine în mujdei.
Puneți lângă ciorbă o pâine caldă și un pahar de vin alb sec sau demisec, neapărat rece și ne puteți mulțumi după aceea pentru rețeta adusă din Delta Dunării de un pescar din redacția Alba24.ro.
Somon afumat cu castraveți și cremă de brânză
Pentru a găti acest preparat avem nevoie de:
- 200 gr somon afumat
- 200 gr cremă brânză
- 1 castravete
- 1 ceapă roșie
- câteva fire mărar
- 2-3 linguri zeamă de lămâie
- caviar german
- sare de mare
- piper alb
Mod de preparare:
Desfacem somonul afumat bucăți, punem în robotul de bucătărie și îl mărunțim. Amestecăm somonul cu cremă de brânză.
Adaugăm ceapa și mărarul tocate fin, apoi omogenizăm compoziția. Dacă nu doriți să se simtă bucățelele de ceapă o puteți băga la robot și o transformați în pastă.
Tăiem castravetele felii nu foarte groase și le așezăm pe un platou.
Punem crema de somon într-un sprit și ornăm feliuțele de castravete. Decorăm cu caviarul german și crenguțe de mărar.
Somon pe grill cu sos de iaurt
Ingrediente:
- 2 medalioane de somon
- 4 linguri ulei de măsline extravirgin
- 2 lingurțte sare roz de Himalaya
- 2 lingurițe condiment pentru pește
- zeamă de la jumătate de lămâie
Pentru sos:
- 200 gr iaurt gras
- zeama de la jumătate de lămâie
- 2-3 căței usturoi
- mărar și pătrunjel
- ceapă verde
- sare și piper
Mod de preparare:
Stropim peștele pe ambele părți cu zeama de la jumătate de lămâie și cu două linguri ulei de masline extravirgin.
Presărăm condimentul pentru pește și sarea roz. Ungem grill-ul cu două linguri de ulei de măsline și când e foarte bine încins așezăm pe el peștele.
Lăsăm aproximativ 5-10 minute pe fiecare parte, depinde cât este de gros. Cât stă peștele pe grill pregătim sosul de iaurt.
Adăugăm pătrunjelul, mărarul usturoiul pisat și frunzele de ceapă verde tocate mărunt și omogenizăm. Servim sosul alături de pește.
Tartine cu pastă de ton
O rețetă foarte simplă, preparatul poate fi gata în cinci minute. Este un aperitiv delicios.
Ingrediente pentru 6 persoane
- 2 conserve de ton bucăți în suc propriu sau chiar în ulei
- o jumătate de lămâie
- o jumătate de pachet de unt
- 2 lingurițe de ulei de măsline
- o ceapă mică
- măsline pentru ornare
- sare
- piper
Mod de preparare:
Se scoate tonul din conservă după ce se scurge apa/uleiul. Apoi se fărâmițează cu ajutorul unei furculițe. Se adaugă untul si se amestecă bine până se face o pastă omogenă. Se stoarce lămâia și se amestecă în continuare, apoi sarea și piperul. Gustați în permanență pentru a putea regla cât de sărată iese pasta. la final adăugați ceapa tăiată foarte mărunt și uleiul de măsline.
Amestecați până se omogenizează. Apoi puneți câteva felii de pâine la prăjit și te tăiați în formă de triunghi, dreptunghi sau pătrat. Puneți pasta de ton pe bucățelele de pâine prăjită și ornați cu măsline. Sigur o să primiți aprecieri de la musafiri.
Bruschete cu cremă de păstrăv
Ingrediente:
- o bucată păstrăv afumat
- un pachet de unt
- două franzele baghetă
- o lămâie
- ulei de măsline 100 grame
- un cățel de usturoi
- busuioc, oregano, piper, sare
În uleiul de măsline se adaugă usturoiul tocat mărunt, sarea, piperul, oregano și busuiocul. Se amestecă bine. Apoi se taie baghetele de franzelă în felii subtiri. Se unge cu pasta de ulei fiecare felie, iar apoi se pun la cuptorul încinsla 150 de grade C , câteva minute până devin crocante (grijă să nu le ardeți).
Se ia păstrăvul afumat, se curăță de oase și de piele. Carnea se mărunțește și se amestecă cu bucata de unt până se face o pastă. Se adaugă zeamă de lămâie, sare si piper după gust. După ce pasta este gata se adauga pe feliile de pâine făcute cu busuioc și usturoi. Se asează pe un platou și garantat va fi cel mai apreciat aperitiv de pe masă. Se poate orna cu o feliuță de măslină
O a doua variantă este să ungeți feliile de pâine prăjită cu unt sau cremă de brânză și să adăugați pe ele bucățele din păstrăvul afumat și o bucățică mică de lămâie. La fel vor fi apreciate și savurate de musafiri.
Tocană de creveți cu pâine prăjită
Ingrediente:
- 6-7 căței de usturoi
- creveți curățați – 500 g
- 2 lămâi sau limes
- vin alb (sec sau demisec) 100 ml
- pătrunjel – o legătură
- 50 grame de unt
- pâine feliată
- ulei de măsline sau de floarea soarelui
- sare, piper
- chili
Mode de preparare:
Este o rețetă simplă, care se face în 10-15 minute. Se pune o tigaie cu ulei pe foc. Se taie usturoiul felii și se prăjește. Se adaugă creveții și se rumenesc 4-5 minute.
Se taie în două lămâile și se storc peste creveți
Se taie mărunt legătura de pătrunjel și se adaugă peste creveți.
Se adaugă vinul și apoi întreaga compoziție lasă 10 minute la fiert
Se adaugă untul și se lasă să se topească în sosul format.
Se adaugă sare, puțin piper. Cei care preferă picant pot adăuga și chili
Se iau feliile de pâine si se prăjesc în prăjitorul de pâine.
Când se consumă, pâinea prăjită se poate baga în sosul creveților.
Creveți delicioși cu coniac, usturoi si pătrunjel verde
O retetă originală din nordul Italiei excelentă pentru masa de sărbătoare.
Ingrediente:
- creveți decorticați și prefierți
- ulei de măsline
- usturoi
- coniac
- lămâie
- pătrunjel verde
- sare și piper
- fulgi de chili (optional)
Mod de preparare:
Într-o tigaie se pune puțin ulei de măsline în care se pun la prăjit creveții decorticați și spălați. Pentru ca se folosesc creveți prefierți, timpul de gătire este mic, de câteva minute. După ce se prăjesc 2-3 minute pe fiecare parte, se adaugă sare, piper și câțiva fulgi de chili (dacă doriți să fie picanți).
Zdrobiți 2-3 căței de usturoi și puneți-i în tigaie peste creveți. Stoarceți și o jumătate de lămâie.
Adăugați un păhărel de coniac peste creveții din tigaie și lăsați sa se mai gătească 2-3 minute până când se evaporă alcoolul și rămâne doar aroma plăcută de coniac.
Aveți grija sa nu gătiți prea mult și să rămână în tigaie sosul delicios format de uleiul de măsline, zeama de lămâie și coniac.
La final puneți o cantitate generoasă de pătrunjel verde tocat mărunt.
Se servesc cu bagheta franțuzească prăjită sau se pot amesteca cu paste fierte al dente.
Urmăriți Botosani24.ro și pe
Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 15 februarie 2026
LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 15 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.
Numerele extrase, 15 februarie 2026:
Loto 6/49: 1, 23, 33, 48, 2, 35
Loto 5/40: 3, 9, 14, 15, 24, 33
Joker: 26, 43, 5, 18, 7 +18
Noroc: 5, 3, 8, 6, 5, 3, 5
Noroc Plus: 5, 0, 5, 5, 8, 3
Super Noroc: 8, 0, 2, 6, 0, 5
Eveniment
Duhovnicul de la Botoșani care a slujit șapte decenii la Mănăstirea Curtea de Argeș a trecut la Domnul la 102 ani
Arhimandritul Climent Haralamb, unul dintre cei mai longevivi și respectați slujitori ai Bisericii, a trecut la Domnul duminică, puțin după miezul nopții, la vârsta de 102 ani, după o viață dedicată credinței și slujirii aproapelui.
Trupul neînsuflețit a fost depus în Paraclisul Arhiepiscopal de la Mănăstirea Curtea de Argeș, locul unde părintele a slujit neîntrerupt timp de șapte decenii și unde a devenit un reper duhovnicesc pentru mii de credincioși.
Arhimandritul Climent Haralamb s-a născut la 4 aprilie 1923, în localitatea Lunca din județul Botoșani, fiind al doilea dintre cei șapte copii ai familiei. Chemarea spre viața monahală s-a arătat încă din tinerețe, când a intrat ca frate în obștea Mănăstirii Cozancea, sub îndrumarea cunoscutului duhovnic Paisie Olaru, ale cărui sfaturi le-a păstrat și le-a dăruit mai departe fiilor săi duhovnicești.
În 1948 a fost tuns în monahism, iar ulterior a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah. Din 1953 a viețuit la Mănăstirea Cetățuia din Iași, iar câțiva ani mai târziu a revenit definitiv la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde și-a împlinit întreaga lucrare pastorală.
De-a lungul vieții, părintele Climent s-a remarcat ca un povățuitor blând și statornic, căutat de credincioși din Argeș și din întreaga țară, pentru cuvântul său liniștitor și sfatul duhovnicesc.
În anul 2023 a fost distins cu Crucea Patriarhală, ca recunoaștere a celor șapte decenii de slujire la racla Sfintei Mucenițe Filoteea și a devotamentului său față de Biserică.
Slujba de înmormântare va avea loc marți, de la ora 12:00, la Paraclisul Arhiepiscopal, unde credincioșii sunt așteptați să își ia rămas-bun de la duhovnicul care și-a închinat întreaga viață lui Dumnezeu.
Plecarea sa lasă un gol adânc, dar și o moștenire de credință, răbdare și slujire, care pornește din Botoșani și se întinde peste generații.
Eveniment
Zilele de concediu neefectuate din 2024 pot fi luate și în 2026. Termenul limită pe care trebuie să-l știe angajații
Zilele de concediu neefectuate din 2024 pot fi utilizate și în 2026. Angajații care nu au reușit să își ia integral concediul de odihnă aferent anului 2024 pot beneficia în continuare de aceste zile libere, conform prevederilor legale în vigoare, relatrează alba24.ro. Conform prevederilor Codului muncii, termenul limită pentru utilizarea zilelor de concediu rămase din anul 2024 este 30 iunie 2026.
Potrivit Legii 53/2003 – Codul muncii, salariații au dreptul la concediu de odihnă anual plătit. Legea interzice renunțarea, cesionarea sau limitarea acestui drept, asigurând astfel protecția angajaților împotriva oricăror presiuni sau situații care ar putea să îi priveze de perioada de odihnă.
Durata minimă și modalitatea de stabilire a concediului de odihnă
Potrivit legii, durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile.
La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor și perioada absenței de la locul de muncă în urma unor evenimente familiale deosebite se consideră perioade de activitate prestată.
Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
Zilele de concediu rămase din 2024 pot fi luate în 2026
Potrivit Codului muncii, în cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
Aplicând această regulă, zilele de concediu din 2024 care nu au fost utilizate pot fi luate până cel târziu la 30 iunie 2026.
Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (430)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Daniel Cristea-Enache, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2021, scrie despre geneza volumelor „La Lilieci” ale lui Marin Sorescu. Scrie la un moment dat: „Mai aproape de adevăr pare a fi versiunea oferită de George Sorescu, şi anume aceea că poetul s-a documentat pentru scrierea ciclului „La Lilieci” vorbind cu mama lui, aşa cum – adaug eu – un etnolog sau un antropolog culeg şi arhivează mărturii orale pentru a realiza un studiu bazat pe elemente şi aspecte din „teren”. Dacă îi dăm credit lui George Sorescu, această modalitate de documentare a fost sistematică, ea nefiind făcută numai în faza de proiect sorescian, de schiţă a Bulzeştiului poetic, ci şi după apariţia cărţii întâi, în 1973. Inclusiv după primul volum din „La lilieci”, Sorescu va continua să scotocească prin memoria „homerică” a mamei lui: „- De exemplu, într-o scrisoare din 1974, îi cerea să facă o listă cu poreclele din Bulzeşti. – O listă în scris? – Da, i le-a scris pe un caiet dictando, îl mai păstrez şi acum. Dar i-a şi reproşat: „Marine, mai scrie şi tu d’ele bune, că ne-am făcut dracu’ de râs. Suntem şi noi de neam”. Apăruse primul volum din „La Lilieci” şi vecinii începuseră să murmure, pentru că nu se simţeau flataţi de prezentare.”
Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 884 din martie 2021, scrie „Despre domni”. Reţin: „Un mare sfânt, Francois de Sales (1567 – 1622), pare să-l impresioneze atât de mult pe celebrul Henric al IV-lea al Franţei încât, de la înălţimea prestigiului său regal, i-a dedicat următorul portret: „O pasăre rară! Evlavios şi învăţat! Dar nu numai atât: e şi un gentilom. Combinaţie rară”. Evavlios, învăţat şi domn. Eu văd în jur ori evavlioşi neînvăţaţi, ori învăţaţi lipsiţi de evavlie. Iar despre „domni”, nici nu poate fi vorba…”;
Redau aici poezia „Mingea” scrisă de Johann Peter Eckermann: „Pe pajiştea din dosul morii, sub cer clar, / Tu născocit-ai jocuri iar şi iar. / Din albul voal, legat meşteşugit, / Cea mai rotundă minge-ai făurit. / Mi-ai aruncat-o mie, eu iute înapoi, / Şi o prindeam cu-ndemânare, / Gustând euforia pură, amândoi. / De mingea năzuia, zburând, în zare, / Ea tot în zbor se îndrepta spre tine, înapoi. // Părea că intră-n joc şi soarele cel blând, / Căci ne jucam senini, netulburat, / Iar mingea pildă deveni curând / Zborului meu de-a reveni la tine”;
Radu Vancu, în „Dilema veche” nr. 884 din martie 2021, despre exigenţele sale ca cititor: „Tot ce am citit, tot ce am cerut nu numai literaturii scrise, ci şi celei citite a avut exact aceleaşi exigenţe. Toată literatura pe care am citit-o (atâta cât e) am înţeles-o şi am verificat-o după criteriul decisiv al construirii de prezenţe şi de continuităţi. Câtă vreme făcea asta, era literatură pentru mine. Dacă nu o făcea, putea fi literatură pentru altcineva – pe mine nu mă mai interesa. Fiindcă era literatură din care îngerul nominal pe care-l căutam era absent.”
O pagină întreagă de poezie publică Angela Marcovici în „România literară” nr. 11 din 2021. Reţin o definiţie în versuri a singurătăţii: „singurătatea este un animal / o puma, un tigru, / este agresivă, sângeroasă, te atacă / pe la spate / în mâini cu cuţite zgrunţuroase / ce-ţi intră în spatele frunţii / te înconjoară de la distanţă / fără iubire / trebuie să te pregăteşti / să faci instrucţie pentru / a o privi în ochi / în genunchi să stai în faţa ei / cu ochii întunecaţi şi lucioşi / cu cearcănele pustii / să priveşti în gol”;
Am citit, am reţinut: Daniel Cristea-Enache: „O diferenţă între articolul de ziar şi cel publicistic (unii continuă să le confunde) este că primul ne spune mai mult despre evenimentul zilei care tocmai a trecut, fiind înlocuit de cel al zilei următoare, în timp ce tableta publicistică este importantă mai ales prin unghiul personal şi stilistica autorului ei. Iată de ce textele publicistice se pretează de obicei reunirii lor în volume, pe când cele jurnalistice, mult mai rar”; Gaston Bachelard: „Cu cât o creaţie izbuteşte a fi mai novatoare, cu atât apare ca un produs al fermei conştiinţe, fie şi inaparente”; Horia Corcheş: „În fiecare dintre noi există tiranul, molâul şi regele. Accesarea uneia sau a alteia dintre ipostaze este singura alegere”;
Mircea Anghelescu, în „România literară” nr. 11 din 2021, scrie despre Nicolae Iorga. În cursul comentariului critic este reluat un pasaj al lui Alexandru Ciorănescu, fost student al lui Iorga, în care se prezintă cum citea profesorul lui: „Avea obiceiul să citească revistele şi cărţile, vertical, de la rândul unu la rândul ultim. Nu citea toată pagina, pentru că pagina o vedea toată, de sus în jos, şi nu se oprea decât unde vedea ceva nou pentru el, sau care îl interesa. De multe ori l-am văzut la Academia Română, unde eu citeam în sala de lectură. Iorga venea şi pleca repede, după ce scotocise în rafturile unde puneau ultimele cărţi şi reviste străine primite de Academie. Am avut astfel de două sau de trei ori posibilitatea de a-l controla. Iorga lua de exemplu o revistă de antichităţi greco-romane, încă netăiată: se uita la conţinut, pagină cu pagină, citind nu numai pe verticală, dar şi pieziş, ridicând cu degetul colţurile paginilor netăiate şi lărgind spaţiul între pagini, ca să poată privi până sus. Operaţia era extrem de grea; am încercat-o şi eu, folosind revista pe care el o citise şi o pusese în raft, şi abia am văzut despre ce era vorba, fără să pot urmări niciun text. Terminând operaţia, am plecat repede pe urma lui Iorga, care mergea de la Academie la Universitate. Am asistat la ora lui de curs şi mi-am dat seama că vorbea despre articolul pe care îl citise în fugă şi pe care îl comenta şi critica în aulă.”;
Cristian Pătrăşconiu publică în România literară” nr. 11 din 2021 un interviu cu poetul Ovidiu Genaru, considerat a fi un „Cehov al Moldovei”, un „atlet al melancoliei” şi care îşi scrie poemele cu „corn, alamă şi piele de şarpe”. Interviul merită citit din două perspective care vizează: originalitatea întrebărilor puse şi calitatea răspunsurilor date. Se întreabă şi se vorbeşte despre „timpul poetic”, „timpul ideal al poeziei”, „vârsta de aur a poeziei”, „terapia cu îngeri” în pandemie, „ce mai pot face îngerii pentru poezie”, „inflaţia / deficitul de cer, de zei, de înălţime, de îngeri în poezie”, „poezia ca soluţie individuală sau soluţie colectivă” etc.
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment3 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment4 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate3 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate3 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment4 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment3 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers



