Connect with us
Publicitate

Eveniment

Cartea electronică de identitate vine cu surprize: Dosarul cu șină se transformă în mapă virtuală

Publicat

Publicitate

Cetățenii care solicită carte electronică de identitate vor primi și o mapă virtuală, adică o bibliotecă digitală în care vor fi stocate diverse documente scanate aduse în original de fiecare persoană în parte, acestea putând fi accesate automat ulterior de autorități, scrie Adevărul.

Din vara acestui an, simultan cu introducerea la nivel național a cărții electronice de identitate (CEI), cetățenii vor avea la dispoziție un instrument care, cel puțin teoretic, trebuie să reducă birocrația resimțită de contribuabili atunci când se prezintă la ghișeele instituțiilor publice. Este vorba de mapa electronică a cetățeanului, o bibliotecă digitală în care vor fi stocate diverse documente scanate aduse în original de fiecare persoană în parte. Ulterior, când va mai avea o problemă de rezolvat, persoana respectivă nu va mai prezenta documentele respective la ghișee, acestea fiind accesate din mapa electronică.

„De la momentul creării mapei cetățeanului, documentele vor fi scanate și vor putea fi utilizate ulterior, la momentul în care cetățeanul va solicita prestarea unui serviciu legat de evidența persoanelor. În mapa cetățeanului urmează a fi stocate fotografia și semnătura olografă, dar și documente care nu sunt disponibile în format electronic (care atestă proprietatea sau dreptul de utilizare a unui imobil, documente emise de autorități din străinătate etc.)”, se arată în nota de fundamentare a viitorului act normativ.

Publicitate

Proiectul de ordonanță reglementează și modul de lucru la ghișeele de evidență a populației în perioada de tranziție de la situația în care cetățeanul are obligația de a face dovada, spre exemplu, a stării civile, la situația în care informațiile necesare vor fi disponibile prin interconectarea sistemelor informatice. Astfel, poate fi avută în vedere situația certificatelor de stare civilă obligatorii a fi prezentate de titular pentru formularea unei cereri pentru eliberarea unei CEI, obligație care nu va mai exista după 24 septembrie 2023.

Cât va fi valabilă noua carte de identitate

Mai mult, printre schimbările ce vor apărea după aprobarea noului act normativ le putem aminti pe cele legate de valabilitatea cărților de identitate și introducerea posibilității de completare a cererii pentru viza de flotant prin mijloace electronice.

Publicitate

Mai exact, cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se vor elibera cu valabilitate de doi ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între zero și doi ani, cu valabilitate de patru ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 2 și 14 ani și cu valabilitate de cinci ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. Persoanele adulte vor avea documente valabile 10 ani cu excepția celor care au împlinit vârsta de 70 de ani, care vor avea cărți de identitate cu valabilitate nelimitată.

 Citește și: Statul birocratic se prăbușește: De astăzi DOSARUL cu ȘINĂ, copiile legalizate și copiile după diferite acte, eliminate prin lege

Tot de la data realizării condițiilor tehnice, cererea pentru obținerea unei vize de flotant va putea fi formulată electronic. Pentru titularii cărții electronice de identitate, aplicarea vizei de flotant se va face doar în format electronic.

În plus, actele de identitate se vor putea obține și din altă localitate decât cea de domiciliu.

Publicitate

Ce date conține CEI și la ce ne ajută
Locul nașterii titularului unei cărți de identitate nu va mai apărea tipărit, ci va fi stocat doar electronic, în cazul cărții electronice de identitate. De altfel, aceasta va conține în format electronic toate datele de identificare ale titularului, numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia, CNP-ul, adresă de domiciliu, prenumele părinților, dar și un certificat pentru semnătură electronică și, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică. Acestea din urmă vor putea fi utilizate în viitor în relația cu diverse instituții ale statului și vor permite cetățeanului să se autentifice și să solicite unele servicii. Chestorul Cătălin Giulescu, directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor, a explicat pentru „Adevărul” despre ce servicii ar putea fi vorba în primă fază. „Cetățeanul se autentifică astfel și poate solicita, de exemplu, emiterea unui certificat de stare civilă sau depunerea actelor pentru căsătorie. Acestea vor putea fi formulate exclusiv în mediul electronic. Apoi, cazierul judiciar va fi solicitat și primit exclusiv online. În fine, putem vorbi și de servicii legate de înmatricularea mașinii, proprietarul nemaifiind obligat să vină la ghișeu”, a precizat Cătălin Giulescu.

În plus, CEI va conține datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete, dar va prelua și funcția de card de sănătate. Noua carte de identitate are dimensiunea unui card bancar, iar costurile de emitere de 67 de lei vor fi suportate de stat.

Mai trebuie precizat că, de anul viitor, autoritățile nu vor mai emite buletine în formatul actual, iar până în 2031, toți românii vor trebui să aibă noul act de identitate. Acest lucru nu va schimba cu nimic modul în care circulă românii în străinătate, a precizat directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor. „Documentele în formatul actual pot fi utilizate până în anul 2031 la trecerea frontierei în UE. Și am pus acel termen pentru că atunci se presupune că expiră toate aceste documente. Oricum, oamenii nu vor fi obligați să-și facă astfel de cărți electronice de identitate, acestea fiind emise la expirarea documentelor vechi sau în caz de pierdere sau furt. Totuși, va exista posibilitatea ca persoanele care doresc un nou document înaintea expirării celui vechi să o poată face la cerere”, a precizat chestorul Cătălin Giulescu.

Sursa: Adevărul

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Alexandra Huțu, candidat PSD la Senatul României

Publicat

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Alexandra Huțu, deputatul și candidatul PSD pentru Senatul României.

Alexandra Huțu a vorbit despre inițiativele sale legislative din ultimii patru ani din Camera Deputaților dar și despre planurile sale ca viitor senator în Parlamentul Românei alături de unul dintre cei mai tineri primari ai PSD din județul Botoșani, primarul comunei Gorbănești, Ionuț Lucian Melinte.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare. (CMF: 11240017)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cateheza demonstrativă în Parohia „Sfinții Voievozi” Cristești susținută de preotul Mihai Bendiac

Publicat

Publicitate
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Nr. 1 Cristești au participat la Cateheza „Dumnezeu se descoperă mai ușor oamenilor încercați de boală sau suferințe fizice”.
Au fost prezenți părintele Bogdan Azamfirei , coordonatorul activităților catehetice la nivel de protopopiat, părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc, părintele Ciornei Mihai-Gabi Bucătăriu, de la Bălușeni, părintele Claudiu Ionescu de la Buzeni și părintele Ovidiu Lungu de la Unguroaia care a conferențiat în partea a doua a întâlnirii.
„Mulțumirile se adresează tinerilor noștri, părintelui Bendiac Mihai Paroh la Parohia Cristești II și conferențiarul de astăzi, doamnei profesor de religie Feciuc Mihaela și părinților participanți”, au transmis organizatorii evenimentului.
Sursa: Protopopiatul Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen în ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene şi NATO, au aderat parţial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus iniţial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigraţia ilegală.

Deşi controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre România şi Bulgaria şi celelalte 27 de ţări membre ale zonei Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea în Schengen şi cu graniţele terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, aminteşte Reuters.

Publicitate

„Cele două ţări au făcut paşi importanţi pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline”, a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, într-o conferinţă de presă, după discuţii cu omologii săi român, bulgar şi austriac. ”Suntem… cu un pas mai aproape ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen”, a adăugat el.

Pinter a anunţat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniştrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.

România şi Bulgaria se află pe rute majore pentru comerţul ilegal cu arme şi droguri, precum şi pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigaţie amănunţită, că cele două ţări au îndeplinit toate cerinţele Schengen.

Publicitate

România a descris opoziţia Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenţia de frontieră Frontex care arată că migranţii ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Publicitate


La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat tot pe platforma X „evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei” şi a menţionat că legislativul european a fost vârful de lance al acestui demers de la bun început.


”Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”, a apreciat Metsola, care a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare o decizie finală în următoarele zile.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apreciat la rândul său că „cetăţenii României şi Bulgariei aparţin Schengen şi merită să beneficieze pe deplin de libertăţile” acestui spaţiu comun.

„Astăzi am făcut un pas important către o decizie pozitivă a Consiliului de luna viitoare”, a declarat politiciana suedeză, care la 11 decembrie nu va mai fi comisar pentru afaceri interne. Portofoliul ei urmează să fie preluat de austriacul Magnus Brunner, dacă votul din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare validează – aşa cum este de aşteptat – noua Comisie Europeană, care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, notează EFE. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Dezvoltare accelerată a rețelei de drumuri din Botoșani în mandatul Doinei Federovici

Publicat

Publicitate

În timpul administrației Federovici, rețeaua de drumuri din județul Botoșani a cunoscut o dezvoltare fără precedent. „În ultimii patru ani, am modernizat și reabilitat peste 300 de kilometri, adică jumătate din rețeaua de drumuri județene și am demarat proiecte pentru modernizarea a încă 50 de kilometri. Investițiile în infrastructura rutieră sunt cele mai sigure pentru viitorul nostru, pentru că fără drumuri bune nu putem vorbi de atragerea investitorilor, de dezvoltarea zonei de business și implicit de crearea de locuri de muncă bine plătite”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

 

Cele mai importante sectoare de drum județean modernizate sau în plin proces de modernizare sunt:

Publicitate
  • Drumul Strategic – 106 kilometri, care străbat 14 comune de pe teritoriul județului Botoșani: Răuseni, Călărași, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești, Dângeni, Hănești, Dobârceni, Mihălășeni, Gorbănești, Blândești, Sulița și Lunca;
  • Drumul Mănăstirilor – 12,7 kilometri: Vorona – Oneaga (Cristești) – Pădureni (Coșula)
  • Prăjeni – Plugari – 2,8 kilometri, care scurtează drumul spre Iași, dar pe care administrația liberală i-a condamnat la „epoca de piatră”;
  • Sectoarele de drum modernizate prin PNDL – 24,2 kilometri: Corlăteni – Dimăcheni; Ibănești – Cristinești; Coțușca – Ghireni și Ionășeni – Mășcăteni;
  • Stabilizările alunecărilor de teren de la Roma – Nicșeni și Dumeni – Havârna;
  • 100 de kilometri de covoare asfaltice;
  • Proiectele derulate prin PNI „Anghel Saligny” – 42 de kilometri: Viișoara – Coțușca (recepționat); Avrămeni – Panaitoaia – Dimitrie Cantemir – Mitoc și Dobârceni – Murguța – Ștefănești (ambele finalizate); Lozna – Călinești – Talpa și Oroftiana; Bajura – Baranca (aflate în diferite stadii de execuție);
  • Mileanca – Codreni – Puțureni – Coțușca – 15 kilometri (în execuție);
  • Borolea – Hănești – 5,5 kilometri (în execuție);

 

Pe lângă aceste drumuri, am lăsat în licitație modernizarea Drumului Vămii (aproximativ 50 de kilometri), pentru care am obținut o finanțare europeană de 60 de milioane de euro din Programul Regional 2021-2027. De altfel, Botoșani este singurul județ din Regiunea de Nord-Est care a semnat contractul de finanțare”, a mai spus Doina Federovici

 

Publicitate

Nici drumurile naționale nu au fost neglijate, în ultimii ani finalizându-se două proiecte promovate de parlamentarii PSD, Botoșani – Târgu Frumos și Botoșani – Ștefănești. „Ne-am ținut de cuvânt și am modernizat cele două drumuri naționale importante ale județului nostru. Le mulțumesc colegilor parlamentari, domnului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și reprezentanților DRDP pentru că au susținut și găsit soluțiile pentru implementarea acestor investiții. Împreună am reușit să trecem peste votul împotrivă dat de parlamentarii PNL, atunci când în Parlament s-a dezbătut amendamentul la Legea bugetului, care să permită finanțarea acestor investiții. Liberalii au știut doar să se laude, dar când au trebuit să facă ceva și pentru județul nostru au dat înapoi”, a subliniat liderul social-democraților botoșăneni, Doina Federovici.

 

Aceasta a reamintit că județul Botoșani are nevoie de conectarea la drumurile de mare viteză, fără de care nu se poate dezvolta județul. „Atunci când am vorbit prima dată de Autostradă pentru Botoșani, toți au privit cu neîncredere și mulți chiar au luat în derâdere acest proiect major. Astăzi, suntem în postura de a avea trei oferte pentru sectorul de autostradă care va străbate județul la Tudora. De asemenea, proiectul Drumului Expres Botoșani – Suceava, care va avea o descărcare la Huțani pentru a lega și zonele Bucecea și Dorohoi de rețeaua de drumuri de mare viteză a avansat rapid în ultimul an”, a mai spus Doina Federovici, insistând pe necesitatea continuării acestor proiecte pentru Botoșani.

Publicitate

 

Investim în drumuri, investim în oameni! Doar așa putem să dezvoltăm județul și să creăm locuri de muncă bine plătite pentru botoșăneni! Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor proiecte și pentru un viitor mai bun pentru toți. Alegeți candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.

 

Raportul de activitate al Doinei Federovici ca președinte al Consiliului Județean pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

 

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

 

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

 

CMF11240017

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending