Connect with us

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Publicat

Publicitate

Sfinții mari apostoli Petru şi Pavel, cei doi stâlpi ai Bisericii creştine au propovăduit, prin lucrarea lor misionară, învăţătura lui Hristos în lume. Sfântul Apostol Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona şi frate mai mare al lui Andrei, cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei. El s-a numit Simon până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa sau Petru.

Avea meseria de pescar și era căsătorit. Înainte de a deveni Apostol al lui Iisus și-a făcut ucenicia la Sfântul Ioan Botezătorul. După o minune înfăptuită de Iisus pe când pescuia, Petru este chemat să devină „pescar de oameni”. Sfântul Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format Biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos în timpul împăratului Nero, la 29 iunie, anul 67. De la Sfântul Petru s-au păstrat în cartea Faptele Apostolilor 8 cuvântări și 2 epistole care îi poartă numele. Sfântul Apostol Pavel, supranumit „apostolul neamurilor” pentru că a predicat Evanghelia mai ales păgânilor, s-a născut într-o familie de iudei bogaţi în Tarsul Ciliciei, în anul 5 după Hristos. Deşi făcea parte din seminţia lui Veniamin și era fariseu, era cetăţean roman.

Numele său evreiesc este Saul (furtună). Studiază la şcoala marelui învăţat Gamaliel, devenind zelos păzitor al legii și aprig prigonitor al creştinilor. Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Ştefan, păzind hainele ucigaşilor. Devine creştin pe când mergea la Damasc pentru a-i prigoni pe creştini, când i se arată Iisus și îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?” Episcopul Damascului, Anania, îl botează în anul 35 și îi este schimbat numele în Pavel (linişte). Tot acum îşi recapătă vederea pe care și-o pierduse în urma revelaţiei. Pentru a fi salvat de la moarte, creştinii îl coboară cu un cos peste zidul cetăţii. Datorită credinţei sale și zelului arătat în răspândirea creştinismului, este închis de 3 ori: anii 59-61 în Cezareea, 61-63 în Roma și 66-67 tot în Roma.

Este decapitat (pentru că era cetăţean roman) pe muntele Vatican în aceeaşi zi cu Sfântul Petru, în timpul împăratului Nero. A scris 14 epistole iar ultima (scrisă în anul 66 la Roma), este considerată testamentul său spiritual (2 Timotei). Sf. Apostoli Petru și Pavel ne sunt exemple vii de adevărată viață creştină și de dăruire pentru răspândirea credinţei celei adevărate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Alex Bodea și Ciprian Mureșan. Ilustrat, tipărit, copiat, învățat – o expoziție propusă de galeriile Plan B (Cluj – Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Expoziția propusă în spațiul Galeriei Horia Bernea aduce împreună doi artiști clujeni, activi pe scena internațională de artă, legați prin interesul lor pentru carte. În practicile lor, cartea este văzută, deopotrivă, ca obiect ce trebuie atent construit (și deconstruit), desenat și ilustrat, tipărit și apoi copiat pentru a fi înțeles pe deplin, dar și ca arhivă inepuizabilă de conținuturi esențiale în munca artistică.

Practica lui Ciprian Mureșan e axată pe binomul desen – carte, compunând și reformulând raporturile dintre ele și relația noastră cu cartea, înțeleasă adesea ca o materie sculpturală și procesuală, o acumulare tridimensională de semne și timpuri.

La Alex Bodea, falsele ilustrații (chiar dacă termenul e impropriu) amintesc de edițiile bibliofile ale secolului XIX: privite mai atent, desenele sunt în esență ilustrații ale vieții de zi cu zi, ce încă nu au ajuns între paginile cărții, imagini populate de personaje aflate în căutarea unui text căruia să îi răspundă și care – din perspectiva opusă – să le ilustreze.

Întreaga practică artistică a lui Alex Bodea (n. 1981) este construită în jurul unei puternice dorințe de a relata. În timp ce narațiunile pe care le construiește explorează o varietate enciclopedică de teme, ele provin din experiența ei ca femeie est-europeană care trăiește o viață nomadă în Europa. Fiecare proces de mutare și schimbare, de țară sau de locuință, a determinat-o să-și reevalueze și să-și reconstruiască sensul identității. În acest proces complicat, dureros, dar și recompensator, Alex Bodea s-a bazat pe capacitatea de a absorbi complet un nou mediu, în special, în aspectele sale vizuale. În acest context, noile anturaje îi servesc drept un imbold pentru colectarea indiciilor vizuale, prin explorarea extensivă a locului și prin observație directă, similar unui reporter stradal. Întorcându-se în atelier, Alex Bodea transformă aceste indicii fie în viniete simple, construite în jurul unuia sau a două personaje surprinse într-o acțiune singulară, fie în compoziții narative complexe, cu mai multe personaje și planuri de acțiune. Subiectele pe care le abordează în povestirile ei vizuale sunt abundente, datorită călătoriilor constante și sentimentului de dislocare, cu teme generale, traductibile între culturile lumii. (text: Galeria Lutnița)

Opera lui Ciprian Mureșan (n. 1977) aprofundează relația dintre artă și istoria socială printr-o practică conceptuală care problematizează noțiunile de valoare și autor, așa cum le cunoaștem în mod tradițional. Desenele și obiectele sale reconstruiesc și deconstruiesc simboluri iconice ale culturii vizuale occidentale, examinând modul în care straturile istorice modelează înțelegerea contemporană. Ștergând și rescriind aceste imagini familiare, Mureșan explorează modul în care istoria poate fi reinterpretată și reimaginată. Practica lui Mureșan evidențiază modul în care simbolurile culturale, adesea de la sine înțelese, pot fi transformate prin intervenție artistică, a transmis Memorialul Ipotești într-un comunicat.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Câte zile LIBERE și minivacanțe vor avea românii până la finele anului 2025

Publicat

Publicitate

Guvernul României a decis să aprobe o zi liberă suplimentară pentru anul în curs, extinzând astfel numărul total al zilelor libere legale. Această măsură vizează atât bugetarii, cât și alți angajați care beneficiază de zile libere conform legislației muncii, oferindu-le astfel oportunitatea de a se bucura de mai multe perioade de relaxare și timp petrecut alături de familie.

Odată cu această decizie, românii vor avea, în total, șapte minivacanțe în 2025. Acestea sunt distribuite strategic pe parcursul anului, astfel încât să coincidă cu sărbători naționale și religioase sau cu alte zile semnificative, permițând angajaților să se bucure de pauze extinse fără a afecta major fluxul de muncă, relatează alba24.ro.

Următoarea minivacanță este în perioada 24-26 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor. Vor fi libere ziua de vineri (24 ianuarie) și cele din weekend (25-26 ianuarie).

Apoi va fi minivacanța de patru zile de Paște 2025. Vinerea Mare va fi în 18 aprilie și Paștele ortodox și cel catolic, în 20 aprilie. Va fi liberă și a doua zi de Paște.

Pentru sărbătoarea de 1 Mai, ce pică joia, Guvernul a aprobat ziua-punte de vineri, 2 mai, pentru legătura cu weekendul.

Zile libere 2025. Minivacanțele

În continuare, bugetarii și unii angajați din mediul privat, în funcție de decizia firmelor, vor beneficia de următoarele zile libere în 2025:

Publicitate
  • 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
  • 20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele ortodox și catolic (minivacanță de patru zile, vineri-luni)
  • 1 mai (joi) – Ziua Muncii; 2 mai – vineri, zi-punte decisă de Guvern (minivacanță de patru zile, joi-duminică)
  • 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
  • 8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusaliile (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
  • 15 august (vineri) – Sfânta Maria (minivacanță de trei zile, vineri-duminică)
  • 30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
  • 1 decembrie (luni) – Ziua Naţională a României (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
  • 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri)- prima şi a doua zi de Crăciun (minivacanță de patru zile, joi-duminică)

Citeste mai mult

Eveniment

Cutremur cu magnitudinea 3,3 în această dimineață în zona VRANCEA. Un altul a avut loc în Făgăraș

Publicat

Publicitate

Un cutremur cu magnitudinea 3,3 s-a produs în noaptea de duminică, la ora 1:49, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), relatează agerpres.ro.

Seismul a avut loc la adâncimea de 146,8 de kilometri (km), în apropierea următoarelor orașe: 52 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 63 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 71 km est de Brașov, 84 km nord-est de Ploiești.

De asemenea, la ziua de 12 ianuarie 2025 la ora 00:35 s-a produs în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, Vâlcea un cutremur slab cu magnitudinea ml 2,4, la adâncimea de 15.0 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 27 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea, 56 km sud de Sibiu, 73 km est de Târgu Jiu, 74 km nord vest de Pitești, 96 km sud-est de Alba Iulia, 96 km nord de Slatina, 98 km sud de Mediaș.

Pe de altă parte, nu mai puțin de cinci cutremure s-au produs în România începând de vineri. Cele mai multe au fost înregistrate în zona Vrancea, dar au existat seisme în Vâlcea şi în Prahova. Niciunul dintre seismele din ultimele zile nu a produs victime sau pagube, relatează și mediafax.ro.

Primul cutremur din seria menţionată a avut loc în zona seismică Vrancea-Prahova. A avut magnitudinea 3,4 şi s-a produs vineri, la ora 15.49. Tot vineri, dar la ora 21.01 a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 3,2 în zona seismică Vrancea-Buzău.

Publicitate

Sâmbătă, aparatele au înregistrat o nouă mişcare seismică (magnitudinea 3,4) în zona Vrancea-Buzău.

Citeste mai mult

Eveniment

Material lemnos transportat ilegal, confiscat de polițiști la Bucecea

Publicat

Publicitate

În cadrul activităților specifice desfășurate în ultimele 24 de ore pentru prevenirea și combaterea transportului ilegal de material lemnos, polițiștii de la Botoșani au oprit pentru control, pe un drum public din orașul Bucecea, o autoutilitară.

În urma verificărilor, s-a constatat că vehiculul transporta 4,5 metri cubi de material lemnos fără a fi însoțit de documente legale care să ateste proveniența și legalitatea transportului.

Conducătorul auto a fost sancționat contravențional conform prevederilor legale, primind o amendă în valoare de 2.000 de lei. Totodată, materialul lemnos transportat în mod ilegal a fost confiscat și predat autorităților competente pentru a fi valorificat conform legislației în vigoare.

Astfel de acțiuni fac parte din eforturile constante ale poliției de a combate tăierile ilegale de arbori și transportul neautorizat de lemn, contribuind la protejarea resurselor naturale și asigurarea respectării legii.

Poliția reamintește tuturor transportatorilor și operatorilor economici din domeniu că deținerea și transportul materialului lemnos fără documente justificative reprezintă o încălcare a legii și se sancționează drastic.

Activitățile de control vor continua și în perioada următoare, în colaborare cu instituțiile responsabile, pentru a preveni și descuraja astfel de fapte ilegale, protejând patrimoniul natural al județului, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending