Flămânziul, localitatea în care a izbucnit răscoala de la 1907, a trecut de la sărăcie lucie la transport în comun cu autobuze electrice și unități de învățământ cu videoproiectoare și table inteligente. Sau pe scurt, de la sat la oraș. Transformarea a fost dificilă și a durat un secol, scrie ADEVĂRUL. 

Localitatea Flămânzi, din județul Botoșani, a rămas în istorie pentru răscoala de la 1907. Acum 118 ani, pe ulițele Flămânziului țăranii apăsați de sărăcie și umiliți de arendași porneau ultima mare răscoală țărănească din istoria Europei. În ultimul secol, Flămânzii s-au schimbat mult iar mulți din urmașii răsculaților au dat sapa pe mapă iar căruța pe autobuz electric.

De la satul flămânzilor la oraș, în Uniunea Europeană

În vremea răscoalei de la 1907, Flămânziul era un cătun sărac și alături de alte sate, la fel de nevoiașe, se aflau pe moșiile boierilor Sturdza. Numele satului provine de la evenimente petrecute tocmai în secolul al XVI lea, când o mare secete i-ar fi lăsat pe localnici, flămânzi la propriu. Dezastrul a durat atât de mult încât satul a rămas cu acest trist renume. Viața locuitorilor din Flămânzi nu era cu mult mai bună nici la începutul secolului XX. Boierul Sturdza, dornic să trăiască la oraș, a dat în arendă moșia din această zonă. Arendașii erau niște evrei din Bucovina, frații Fischer.
„Acesta, la rândul său, dădea pământ în arendă ţăranior din satele Prisăcani, Uriceni şi Flămânzi. Pe lângă plată, conform învoielilor agricole, ţăranii erau obligaţi şi la muncă pe moşiile arendaşului. Vătaful şi administratorul moşiei se comportau urât şi îi exploatau pe ţărani“, spune istoricul Gică Nistor.

De aici ar fi plecat și răscoala. Flămânzii au rămas un loc al sărăciei până de curând. În 2004, odată cu demersurile României pentru aderarea la Uniunea Europeană, Flămânziul a fost urbanizat laolaltă cu multe alte centre de comună din țară, pentru a ieși coeficientul necesar.

Peste noapte, flămânzenii s-au trezit din țărani, orășeni. Condițiile de trai nu s-au schimbat. Era un sat ceva mai mare, cu titulatură de oraș și taxe pe măsură. Ba chiar au ajuns și de râsul țării fiind numit de multe ori „orașul căruțelor”, fiindcă numărul atelajelor hipo, din localitate, depășea cu mult pe cel al autoturismelor. Evident, locuri de muncă doar în agricultură. Flămânziul părea o glumă urbană, foarte proastă.

Lucrurile au început să se schimbe prin anul 2020, atunci când administrația locală a început să folosească fondurile europene pentru investiții. Întâi au fost asfaltate drumurile, amenajate trotuare și un pietonal. Au urmat școlile dar și liceul din Nicolae Bălcescu, localitate ce aparține de Flămânzi. Numai pentru reabilitarea școlilor, a grădiniței și a creșei s-au cheltuit peste 19.8 milioane de lei. Pentru liceu s-au alocat alte câteva milioane de euro. Liceul este tehnologic, derulează numeroase proiecte cu fonduri europene și oferă posibilitatea învățării unei meserii pentru tinerii din satele învecinate.

„Educația este prioritară. Dacă vrem să fie așezare urbană, cu adevărat, trebuie să investim în infrastructură, mai ales cea educațională”, precizează Dan Oloeru, primarul din Flămânzi.

La toate acestea se adaugă și un program de revitalizare urbană de peste un milion de euro, însemnând reabilitarea sediului Primăriei dar și o bază sportivă. În ultimii opt ani, localitatea a fost împânzită de 30 de kilometri de rețele de apă și canalizare, dar și de o rețea de distribuție gaz. Caz unic în istoria Flămânziului.

Urmașii răsculaților de la 1907 se plimbă cu autobuzul electric

Dacă în urmă cu 10 ani, Flămânziul era „orașul căruțelor”, acum abia dacă se mai zărește vreun atelaj hipo. Majoritatea tinerilor au fost deja la muncă în străinătate. Mulți și-au investit banii în educația copiilor, bunăstarea familiei, case și automobile. Așa au apărut la Flămânzi într-un ritm accelerat, serviceurile auto, spălătoriile auto, benzinăriile și supermarketurile. Flămânziul, locul unde se murea de foame acum patru secole, are deja patru supermarketuri și câteva restaurante sau fast-food-uri. Ultima fiță la Flămânzi este transportul în comun full-electric. Primăria a investit, tot din fonduri europene pentru trei autobuze electrice.

Acestea au început să circule, de la începutul săptămânii, pe cele trei trasee programate și care cuprind satele învecinate.

„Pe lângă aceste autobuze electrice am avut și alte componente de infrastructură modernă, de trotuare, de piste pentru biciclisti, de un depou modern unde avem tot ceea ce înseamnă servisare electrică și mecanică, o spălătorie, partea administrativa”, adaugă edilul.

Localnicii sunt mulțumiți că ajung fără prea dificultate din centrul orășelului, acasă, în sat. „Eu sunt Chițoveni la 6 kilometri. Înainte mergeam pe jos. Era greu că am îmbătrânit. Acuma numai bine, am fost la magazin și direct cu autobuzul acasă”, spune o săteancă.

Sursă: ADEVĂRUL

Nu distrugeți vegetația uscată prin ardere: pericol de incendiu!

Pompierii militari din cadrul Detașamentelor Botoșani și Dorohoi, dar și de la Garda de Intervenție Ștefănești au acționat, în ultimele ore, pentru stingerea a șase incendii, în următoarele localități:

Ștefănești – au ars resturile vegetale adunate dintr-o gospodărie, o magazie și 500 de kilograme de lemne de foc. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din apreciere;

✔ Dumbrăvița – au ars aproximativ patru hectare de vegetație uscată și stuf;

✔ Balta Arsă – au ars aproximativ 500 de metri pătrați de vegetație uscată. O casă a fost salvată de pompieri;

✔ Tocileni – a ars vegetația uscată de pe aproximativ 2000 metri pătrați;

✔ Stânca – a ars 0,5 hectare de stuf;

✔ Văculești – au ars aproximativ 200 de kilograme de deșeuri depozitate pe un câmp de la marginea localității.

Cauza probabilă a incendiile a fost stabilită ca fiind utilizarea focului deschis în spații deschise.

Reamintim faptul că potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Astfel, cetățenii trebuie să respecte prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui act normativ, proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase.

Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Mama Sfântului Mucenic Codrat, Rufina, era o femeie binecredincioasă din zona Corintului (Grecia) care a fugit în munți de teama persecutorilor. Fiind însărcinată cu greu se putea ține de grupul creștinilor fugari. După ce a parcurs o bună parte din drumul spre refugiul ales, rămânând fără puteri s-a oprit și ascunzându-se, după câteva zile, a născut acolo un băiat căruia i-a pus numele Codrat. Peste alte câteva zile Rufina a murit, și Sfântul Codrat a rămas orfan. Dumnezeu a avut grijă micuț, astfel încât el a fost găsit de oameni credincioși care l-au crescut și i-au purtat de grijă. În adolescență el a cunoscut niște creștini de la care a învățat despre adevărata credință. Mai apoi, Codrat a studiat gramatica și arta medicinii, având mare succes. A devenit doctor, vindecând mulți oameni folosind cuvântul Lui Dumnezeu și cunoștințele medicale. Sfântul Codrat va prefera să petreacă majoritatea timpului în pustie, la fel ca Sfântul Ioan Botezătorul, dedicându-se rugăciunii și nevoințelor ascetice. Deoarece lumina nu poate fi ținută sub obroc, el a adunat în jurul său numeroși ucenici care erau atrași de sfințenia lui și care căutau cuvânt de învățătură. Printre ucenicii săi se numărau Ciprian, Dionisie, Anecton, Pavel, Crescent și mulți alții. Personalitatea proeminentă a Sfântului, plină de lumină și bunătate, a devenit foarte cunoscută, deranjând mult pe cei care îl urau pe Hristos. Din porunca păgânului împărat Deciu (249-251), prefectul militar Iason a venit la Corint să tortureze și să ucidă pe creștini. Fiind cel mai în vârstă dintre cei prinși, Sfântul Codrat a vorbit în numele tuturor, apărând cu demnitate credința în Domnul Iisus Hristos. La judecată Sfântul a fost întrebat: „Pentru ce nu te supui mai bine legilor celor împărătești, închinându-te zeilor și nu-ți alegi a fi fericit împreună cu noi și a te desfăta într-această viață?”. Sfântul Mucenic Codrat a răspuns: „nu este de nici o trebuință să iubim atât de mult această viață scurtă, încât, temându-ne de lipsirea ei, să dăm idolilor cinstea cea cuvenită lui Dumnezeu”, „trebuie să iubim mai mult pe Dumnezeu dătătorul vieții”. Prefectul Iason încearcă să clatine convingerile Mucenicului atacând învățătura de credință, Sfântul Mucenic Codrat, asemeni Sfântul Mucenic Ștefan, ține un discurs apologetic și teologic magistral care face referire la istoria mântuirii, mărturisindu-și plin de curaj credința în fața persecutorului. Iason, văzând că orice încercare de a îl convinge să renunțe la credință este sortită eșecului, a poruncit ca Sfântul să fie bătut cu toiege și încearcă să îi convingă pe ucenicii săi să se lepede de creștinism. Pe parcursul muceniciei lor principala preocupare a Sfântul Codrat a fost să îi întărească în credință pe ucenicii săi îndemnându-i să rămână statornici în credință spunându-le: „O, prietenii și împreună nevoitorii mei, socotiți cu gândul cât de multe bunătăți sunt gătite vouă de la Domnul … acum se cuvine să vă arătați credința voastră cea nemișcată, întru Hristos Dumnezeu; acum vremea nevoinței este de față … să vă arătați pildă tuturor”. Prefectul, văzând că nu reușește în niciun fel să îi convingă pe Sfinții Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie și cei împreună cu ei să se închine la idoli, îi aruncă pe toți la fiarele sălbatice pentru a fi sfâșiați de vii. Totuși, minunea se întâmplă deoarece fiarele nu s-au atins de ei. Înfuriindu-se, Iason dădu ordin ca toți aceștia sa fie legați de picioare și trași cu trăsura pe străzile orașului, unde păgânii aruncau în mucenici cu pietre. Într-un final, toți aceștia sunt condamnați la decapitare cu sabia. La locul unde urmau să fie executați, Sfinții Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie și cei împreună cu ei cer răgaz pentru rugăciune, după care fiecare pe rând își va pleca capul sub sabie, intrând în viața veșnică, primind, astfel, cununa muceniciei. În timpul persecuțiilor care au urmat, în timpul împăratului Valerian (253-259), alți ucenici ai Sfântului Mucenic Codrat au urmat exemplul acestuia, fiind martirizați de către persecutori: Dionisie este înjunghiat pe timpul nopții, Victorin, Nichifor și Victor sunt zdrobiți într-o presă imensă de piatră, lui Claudiu îi sunt tăiate mâinile și picioarele, Diodor este aruncat în foc, Serapion este decapitat în timp ce Papiu și Leonid sunt înecați în mare. Luându-i drept exemplu, foarte multe femei creștine, au suferit de bună voie pentru Hristos. Numele lor era Hariesa, Nunehia, Vasilisa, Nica, Gali, Galina, Teodora.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 9 martie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, organizând Tragerile Speciale Loto ale Primăverii, pentru fiecare din jocurile Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40 având loc două trageri, una principală şi una suplimentară.

Numerele extrase, 9 martie 2025:

Loto 6/49 tragerea principală: 22, 27, 39, 4, 12, 28

Loto 6/49 tragerea suplimentară: 20, 40, 9, 32, 7, 23

Loto 5/40 tragerea principală: 12, 3, 28, 26, 37, 4

Loto 5/40 tragerea suplimentară: 17, 34, 12, 8, 6, 36

Joker tragerea principală: 42, 40, 37, 10, 19 + 19

Joker tragerea suplimentară: 25, 6, 32, 16, 33 + 19

Noroc: 2 6 2 5 7 0 2

Noroc Plus: 9 6 8 4 2 1

Super Noroc: 0 2 5 1 0 5