Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări cu privire la un cetățean român, care s-a prezentat la controlul de frontieră cu un autovehicul care figura radiat din circulație.

În data de 12 ianuarie a.c., în jurul orei 15.00 în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control necesare trecerii frontierei, un cetățean român, în vârstă de 21 de ani, la volanul unui autoturism înmatriculat în România.

Colegii noștri au efectuat verificări specifice, în urma cărora s-a concluzionat că seria de pe autoturism nu coincide cu cea din certificatul de înmatriculare, autoturismul fiind radiat din Belgia în octombrie 2024.

Tânărul a declarat polițiștilor de frontieră că nu avea cunoștință că autoturismul este radiat din Belgia, el fiind achiziționat în urmă cu câteva luni din România.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui autovehicul cu număr fal de înmatriculare și conducerea unui autovehicul neînmatriculat. La finalizarea cercetărilor, se vor lua măsurile legale care se impun.

Plata impozitelor locale cu reducere: Românii care achită taxele până la 31 martie 2025 pot beneficia de o reducere de până la 10%. Locuitorii pot plăti sumele datorate și online, scrie alba24.ro.

Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunțat că impozitele și taxele se pot plăti și online, simplu, rapid și fără comision, prin Ghișeul.ro. Astfel, cetățenii beneficiază de reducerea de până la 10% până la 31 martie.

Cetățenii au la dispoziție și o aplicație mobilă, accesul fiind astfel mult mai ușor la orice oră din zi sau din noapte, potrivit sursei citate.

Obligațiile financiare se pot achita și parțial, pentru cine dorește această variantă.

Plata impozitelor locale cu reducere. Aplicația ROeID

”Punem la dispoziția românilor aplicația ROeID care oferă accesarea centralizată, simplă și fără efort, a tuturor serviciilor publice digitale printr-o aplicație mobilă – fără să mai fie nevoie să reținem zeci de conturi și parole diferite.

Beneficiile evidente sunt rapiditatea, ușurința în utilizare și eficiența. Misiunea noastră estedigitalizarea serviciilor publice, reducând necesitatea interacțiunilor fizice pentru cetățeni și companii, iar prin Ghișeul.ro facem pași importanți pentru transformarea digitală a administrației publice locale, simplificând accesul cetățenilor la servicii”, a declarat Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Aplicația are înrolate peste 1600 de instituții cu mai mult de 400 de tipuri de plăți. Printre acestea se regăsesc plata contravalorii cărții de identitate, a pașaportului, permisului, cazierului, rovinietei, taxei judiciare de timbru, a plăcuțelor de înmatriculare și a asigurării obligatorii împotriva dezastrelor(PAD).

Potrivit Autorității, sunt 2,4 milioane de utilizatori active pe ghiseul.ro și peste 1600 de instituții înrolate

În anul 2024, utilizatorii au efectuat mai mult de 4.769.000 de plăți în valoare de aproximativ 2.681.172.000 lei.

În primele zile ale anului 2025, prin Ghișeul.ro s-au înregistrat deja aproximativ 178.000 de tranzacții și plăți în valoare de 72.077.000 de lei.

Și în acest an se acordă o bonificație de 10% pentru persoanele fizice și 5% pentru persoanele juridice dacă taxele și impozitele sunt plătite până la data de 31 martie 2025, transmit reprezentații primăriei.

Donatorii de sânge (care au minimum 3 donări de sânge) și persoanele cu handicap gradul II beneficiază de o bonificație de 10%.

Persoanele cu handicap de gradul I beneficiază de scutirea plății de taxe si impozite. Solicitările se depun până în data de 31 decembrie.

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi programul manifestărilor din aceste zile care sunt dedicate marelui poet național Mihai Eminescu și a precizat că Teatrul „Mihai Eminescu” pune la dispoziția botoșănenilor invitații la Gala de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, ediția a XXXIV-a, și, de asemenea, că invitațiile pot fi obținute de la Agenția Teatrală – Casa Tineretului, fiind oferite gratuit, în limita locurilor disponibile.

Gala – eveniment va avea loc la Teatrul Mihai Eminescu, pe data de 15 ianuarie 2025, de la ora 17:00, urmată de un spectacol susținut de Grigore Leșe.

Ceremonia face parte din seria de evenimente organizate de Primăria Municipiului Botoşani, în parteneriat cu Consiliul Local Botoşani și Fundaţia Culturală Hyperion – Caiete Botoşănene, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România și Teatrului Mihai Eminescu, dedicate celei de-a XXXIV-a ediții a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.

În aceeași zi, de la ora 09:00, va avea loc ședința festivă a Consiliului Local Botoșani pentru acordarea titlului de Cetățean de Onoare laureatului celei de-a XXXIV-a ediții a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia iar programul zilei va continua cu depunerea de coroane la statuia poetului din fața Teatrului Mihai Eminescu, de la ora 10:00.

La ora 10:30, la Biserica Uspenia din Centrul Istoric va fi susținut un Te Deum iar la ora 11:30, în curtea lăcașului de cult, poeții invitați vor oferi un moment cultural.

Seria evenimentelor se va încheia cu Gala de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia.

Poeții nominalizați la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, ediția a XXXIV-a sunt Marian Drăghici, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Grete Tartler, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Laureatul va fi ales de juriul național de acordare a premiului din care fac parte Grațiela Benga, Alexandru Cistelecan, Daniel – Cristea Enache, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Irina Petraș și Vasile Spiridon.

Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia a fost înființat în 1991, prin Decizia Consiliului Local Botoșani și se acordă unui poet român contemporan pentru întreaga operă poetică, constând într-o coroniţă de lauri și o diplomă unicat, însoțite de o sumă de bani.

Municipalitatea finanțează editarea unei antologii din întreaga operă poetică a fiecărui poet laureat iar Consiliul Local îi acordă Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani.

Laureatul ediției precedente este Lucian Vasiliu.

La două săptămâni după Revelionul „oficial,” ortodocșii de rit vechi marchează aceeași sărbătoare. Aceștia vor celebra intrarea în noul an în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, relatează alba24.ro. Creștinii de rit vechi aparțin bisericilor ortodoxe care nu au adoptat calendarul iulian revizuit sau provin din comunități creștine care au refuzat corectarea calendarului propus de bisericile din care făceau parte.

Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile.

Obiceiuri și tradiții de Anul Nou pentru creștinii ortodocși de rit vechi. În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe.

Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

Diferența de zece zile dintre calendarele Gregorian și Iulian

Înainte de Hristos existau două moduri de calculare a timpului. Unul se referea la metoda egiptenilor, altul al romanilor. Totuşi exista mereu o diferenţă de 10 zile între cele două.

În timpul împăratului roman Iuliu Cezar, a fost adoptat un sistem numit Calendarul Iulian. Acesta a fost ulterior folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole.

Calendarul Gregorian a rezultat în urma unei reforme adoptate în 1582 de către Papa Gregorian al XIII-lea. Astfel s-a decis suprimarea a zece zile din calendar.

Ulterior, calendarul iulian a fost îndreptat în cadrul Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923.

Acesta a devenit mai corect decât cel gregorian, întrucât se adopta sistemul anilor bisecţi, cu o zi în plus adăugată din patru în patru ani.

Acest nou calendar a fost numit neo-iulian sau constantinopolitan. Nu toate bisericile au adoptat acest nou calendar. Cele care au rămas cu acel calendar iulian neîndreptat sunt Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă, mănăstirile din muntele Athos.

Astfel, nu doar Crăciunul (sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos) este decalată (din 25 decembrie în 7 ianuarie), ci şi Anul Nou (din 1 în 14 ianuarie). Aşadar, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, este marcat Revelionul/Anul Nou pe rit vechi, precizează site-ul amintit.

Crăciunul și Anul Nou ”pe stil Vechi” – Când și cine le sărbătorește

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie, deoarece calendarul iulian (sau pe stil vechi) este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518. Potrivit aceluiaşi recensământ, în România trăiesc 1.780 de armeni.

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi, în Moldova, Banat și Dobrogea. Sărbătorile de iarnă încep pe 7 ianuarie și pentru milioane de basarabeni, fie că trăiesc în România, în Republica Moldova sau în alte țări.

Obiceiuri de Anul Nou pe rit vechi

În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.

Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei.

Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.

Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creştinilor ortodocşi şi ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioşi au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.

Tradiţii de Anul Nou pe stil vechi

O veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Timişoara spune că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani.

Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.

Rusii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, varzari, piroste, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare.

În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.

Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme.

Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.