Connect with us

Eveniment

24 ianuarie, Unirea Principatelor Române: semnificații istorice și povestea lui Moș Ion Roată

Publicat

Publicitate

În fiecare an, în 24 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor Române. Declararea oficială a acestei sărbători națională a fost stabilită de Parlament, din 2014, iar din 2016 este și zi liberă legală.

24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române – Mica Unire: La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

Citește și: Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza. 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, în cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a Puterilor garante. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti.

La rândul său, Poarta a emis, la 22 noiembrie/4 decembrie 1861, „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României.

Publicitate

Mica Unire – context politic
Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic, iar în celelalte două ţări române ocupaţia străină reprezentată de turci, ruşi şi austrieci, o situaţie aproape neîntreruptă până la 1856. Convenţia ruso-turcă de la Balta-Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a readus regimul dur de mai înainte. Mişcarea naţională a fost constrânsă să se desfăşoare cu precădere în afara graniţelor. Emigranţii români au reuşit prin numeroasele memorii, prin contactele şi legăturile lor, să transforme chestiunea Principatelor într-o problemă europeană („O istorie a românilor”, Editura Meronia, Bucureşti, 2007).

Rusia a fost înfrântă în războiul Crimeii (1853-1856) şi, în urma Congresului de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie), protectoratul asupra Principatelor a luat sfârşit. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

În acest sens a fost constituit la Iaşi, în februarie 1857, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a. În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova („Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, 2003).

Personajul istoric Moș Ion Roată
Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă.

Însă omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

„Moş Ion Roată este important nu doar pentru Vrancea, ci pentru întreaga Românie, ca un simbol al vremurilor sale. Înaintea Unirii, după Războiul din Crimeea, statele occidentale au vrut să facă din Ţările Române un stat puternic în faţa expansiunii ruseşti. Şi atunci ne-au susţinut pe noi să ne unim, iar pentru a da acestei uniri un aspect de voinţă a maselor, au venit cu ideea unei consultări populare. Şi pentru a nu întreba doar boierii, pentru a-i convinge pe turci şi pe ruşi că e dorinţa poporului, au invitat în Divanele Ad-hoc şi reprezentanţi ai ţăranilor din judeţele Moldovei şi Munteniei.

În acest context a ajuns Ion Roată, clăcaş pe moşia Câmpuri, moşia unui boier din Focşani, deci nu un ţăran liber, în Divanul Ad-hoc. Şi l-au chemat la Iaşi, împreună cu ceilalţi reprezentanţi, l-au îmbrăcat, l-au aranjat şi cel mai probabil i s-a sugerat ce să spună. Moş Ion Roată a înţeles ce i s-a explicat şi a făcut partea sa.

Dar ce este cu adevărat spectaculos este ceea ce s-a întâmplat mai apoi la Iaşi. A fost votată Unirea celor două Ţări române, dar la Iaşi s-au întâlnit ţăranii din toate judeţele şi au avut ocazia să vorbească unii cu alţii, să se descopere, să afle, pentru că vă imaginaţi că acum 150 de ani nu erau mijloace de comunicare performante, să afle că problemele lor erau aceleaşi. Şi pentru ţăranii din Putna, şi pentru cei din Botoşani, din Tutova sau alte ţinuturi ale Moldovei. Iar după ce au votat Unirea şi dregătorii i-au trimis acasă, ţăranii nu au vrut să plece din Iaşi şi au organizat chiar un fel de acţiune civică pentru a-şi cere drepturile.

Ce voiau ei? Voiau pământ. Astfel încât aceşti ţărani au fost arestaţi şi trimişi cu jandarmi, în lanţuri, în judeţele lor. Ion Roată a fost dat în primire ispravnicului de judeţ şi mai apoi trimis la Câmpuri şi eliberat numai după ce i s-a pus în vedere să nu se mai revolte. Practic, oamenii puternici ai vremii l-au folosit, dar când acesta şi-a cerut drepturile sociale, când a cerut pământ, i-au spus că nu e momentul pentru acest lucru.

Acestea sunt lucruri care se cunosc mai puţin. Comuniştii au făcut din Moş Ion Roată o conştiinţă socială, dar imaginaţi-vă că ţăranii trăiau rău şi înaintea de unire, au trăit rău şi după”, a povestit managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.

Mica Unire: cel mai cunoscut țăran a murit sărac
Episodul arestării lui Ion Roată este documentat şi consemnat şi în ”Monografia comunei Câmpuri”, scrisă de Costică Drîstaru Andreiaşu şi Doina Sturzu Năstase, care ne dezvăluie, printre altele, faptul că cel mai cunoscut ţăran al Vrancei a murit sărac.

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată. La 6 ianuarie 1858, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare prin care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’. Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat. La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…) După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”, aflăm din ”Monografia comunei Câmpuri”.

Mica Unire: omul Ion Roată. Povestea din arhive
Foarte probabil, astăzi Moş Ion Roată nu ar fi fost celebru dacă Ion Creangă nu ar fi cules povestea sa. Ion Creangă a făcut din el un personaj de poveste, a intrat în mentalul colectiv, iar lumea a cunoscut mai multe despre ţăranul pe care ulterior Mihai Eminescu l-a numit cel cu „ghîdilici la limbă”, referindu-se la faptul că acesta „spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormonea cineva la inimă”.

Aşa se face că astăzi cunoaştem mai mult despre omul din poveste decât despre povestea lui Ion Roată din arhive.

Aflăm din documentele de arhivă mărturii importante ale votului dat la alegerea acestuia în Divanul Ad-hoc, dar şi despre căsătoria ţăranului de la Câmpuri.

„Un document edificator aflat în depozitele Serviciului Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale prezintă date despre viaţa familială a celui poreclit Moş Ion Roată, susţinătorul cel mai simplu, dar şi cel mai înţelept al Unirii Principatelor, prin alegerea sa ca deputat pontaş din partea districtului Putna şi prezent la lucrările Adunării Divanului Ad-hoc al Moldovei.

Actul de căsătorie din anul 1869 luna decembrie (în mediul rural, căsătoriile se încheiau în special pe perioada anotimpului de iarnă, când nu era sezon de muncă la câmp), între Năstase Roata în etate de 28 de ani, de profesie cultivator, născut şi domiciliat în comuna Câmpurile la anul 1841, fiu major al lui Ion Roată, în etate de 62 de ani (acesta fiind moşul Unirii Principatelor, care avea, la 1869, 62 de ani, anul naşterii sale fiind 1807, aşa cum se ştie din toate studiile şi materialele) şi al doamnei Măriuţa Ion Roată, în etate de 52 de ani, deci cu 10 ani mai tânără decât Moş Ion Roată.

Meseria lui Ion Roată era trecută aceea de cultivator, iar el cu soţia figurau ca domiciliaţi în Câmpurile. Cei doi au fost de faţă şi au consimţit ca fiul lor să ia în căsătorie o anume domnişoară Maria Pleşu. Documentul este semnat prin punere unui x, atât Ion Roată, cât şi soţia Măriuţa, dar şi fiul său, Năstase Roată, şi noua soţie a acestuia, părinţii soţiei şi toţi martorii. Fapt care dovedeşte, fără nicio tăgadă, că deputatul pontaş al judeţului Putna, Ion Roată, cunoscut prin efectul anecdotelor lui Creangă ca Moş Ion Roată, era total neştiutor de carte, dar suficient de isteţ în ochii cetăţenilor judeţului ca pe 14 iulie 1857, cu 12 ani mai înainte de această căsătorie a fiului său, să fie ales deputat al Divanului Ad-hoc al Moldovei printr-un vot acordat într-un cerc restrâns de şapte alegători direcţi, el nefiind alegător, dar totuşi a adunat cinci din cele şapte voturi.

Numirea sa este comunicată la Ministerul de Interne al Moldovei de către starostele prefect Iordache Pruncu, maleficul anti-unionist care respecta o sarcină de serviciu, dar îl introduce pe Ion Roată în manualele de istorie ca personaj pozitiv în comparaţie cu el”, a declarat, pentru Agerpres, Florin Dârdală, cercetător la Arhivele focşănene.

În arhive se mai păstrează şi alte documente în care apare numele acestuia, dar actul de deces al ţăranului s-a pierdut.

„La Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale se mai află încă o căsătorie a altui vlăstar al lui Moş Ion Roată, anume Neculai Roată, din anul 1876, pe când moşul Unirii se apropia de 70 de ani. Actul de deces al lui Moş Ion Roată s-a pierdut, dar se consemnează în diverse tratate istorice că a decedat în anul 1882. Se mai aminteşte prin acestea că a participat la lucrările de Reformă agrară (reforma lui Cuza) în comuna Câmpurile şi plasa Zăbrăuţi şi că a murit sărac şi fără niciun ajutor de la nimeni. Doar Kogălniceanu s-a mai interesat într-o perioadă de el”, susţine Florin Dârdală.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

VIDEO: Precizările premierului Ilie Bolojan despre creșterea impozitelor pentru persoane fizice și reforma din administrație

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a făcut precizări, vineri, în conferință de presă, despre pachetul fiscal și reforma administrației publice. În ceea ce privește creșterea impozitului pe proprietăți la persoanele fizice, de anul viitor, acesta susține că măsura era necesară și explică motivele, scrie alba24.ro.

”Pachetul fiscal prevede din august o creștere a impozitului pe proprietăți la persoanele fizice, de la începutul anului viitor.

Această creștere era necesară pentru că aveam, raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice. Aveam o pondere în PIB mult mai mică față de UE. Toate aceste impozite sunt practic venituri pentru autoritățile locale, acolo unde ei locuiesc. Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ce se face în fiecare localitate. Peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă și gaz, se reabilitează școli, se lucrează la spitale.

Anul viitor, Guvernul nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară așa cum a făcut în anii trecuți, pentru că nu avem acești bani, sunt bani pe care îi împrumutăm cu dobânzi foarte mari. Pentru ca aceste lucrări să continue, banii încasați suplimentar sub forma acestor impozite ar trebui direcționați către cofinanțarea acestor lucrări”, a declarat Bolojan.

YouTube video

 

Publicitate

Pachetul fiscal

Declarațiile premierului:

”Pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor depuse la CCR și ca urmare a deciziei Curții de a declara articolul care se referă la testarea cu pantograful a angajaților de la ANAF, ca neconstituțional.

În parlament au fost scoase articolele declarate neconstituționale și nu s-a nicio altă modificare. Plecăm de la premisa că acest pachet va fi declarat constituțional.

Faptul că s-a dat un termen, data de 10 decembrie este un lucru bun. Pe de o parte, acest pachet stă la baza bugetului pe anul viitor. Pe de altă parte, adoptarea lui permite depunerea cererii de plată nr. 4 din PNRR, care este în valoare 2,62 miliarde de euro.

Impozitarea mașinilor

Jalonul privind taxarea poluării dă un discount de 20% la impozitarea pentru mașinile noi și penalizare de până la 20% pentru mașinile foarte vechi. Adoptarea acestui jalon e o condiție pentru depunerea cererii nr. 4. Prin urmare, imediat ce va fi declarat constituțional, vom depune această cerere. La finalul lunii februarie, România ar trebui să încaseze acest grant, astfel încât să se poată desfășura investițiile pe anul viitor.

În trimestrul al treilea, față de trimestrul III al anului trecut am încasat bugete mai mari. Deci ne-au crescut încasările cu aproape 10 miliarde lei atât pe componentele de impozit pe venit, cât și încasări din TVA (15%), accize (11%) iar contribuțiile pe Casa de sănătate cu 8,5%.

În luna octombrie de exemplu, comparat cu anul trecut, cheltuielile de la buget au scăzut cu peste 500 milioane. Față de 14,2 mld lei cheltuieli cu salarii în sector public, am ajuns la peste 13,6 miliarde.

Nu putem corecta acest deficit care va ajunge anul acesta la 8,4% decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor, pentru a evita noi taxe și impozite.

Acest pachet fiscal, care ar trebui să intre în decembrie, va fi alături de pachetul pentru administrație baza bugetului pe anul viitor”.

Reforma din administrația publică

Am susținut adoptarea pachetului pentru administrație. El nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci creșterea capacității administrației locale de a avea o bună guvernare, descentralizare, creșterea autorității acestora în zona de urbanism, pentru disciplina în construcții, curățenie ș.a.

Nu trebuie să fugim de componenta de reducere de cheltuieli pe care o prevede acest pachet. Cred că adoptarea este necesară în perioada următoare, urmărind câteva principii de bază.

Analiza administrației arată că peste tot este loc de mai bine.

Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de către alții și îi demotivează pe angajații din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetele de stat, ele trebuie desființate.

Anul viitor, dacă anunțăm un buget și o țintă de buget, să avem garanția că la finalul anului că ne apropiem de acea țintă.

Dobânzile s-au redus în ultimele trei luni cu câteva puncte procentuale, le putem reduce și mai mult. Gradul nostru de îndatorare ne permite să ne împrumutăm la dobânzi mult mai mici. Însă creditorii noștri trebuie să vadă că suntem serioși, că avem grijă de bani, că nu-i risipim.

Reducerea de posturi în primării

Percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile nu are nicio legătură cu realitatea.

Acolo unde, într-o primărie, se constată că numărul de angajați depășește norma care va fi stabilită, pot fi desființate posturile sau primăriile își pot verifica sporurile sau grilele de salarizare. Impozitele cetățenilor trebuie să plece spre investiții, nu spre salariile funcționarilor.

Exemplu minor de la guvern: Plăteam pe mașini la început de an 840 de milioane, chirii, pe lună. Am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și a fost anulat contractul de închiriere cu RA-APPS, s-a făcut un alt contract. Plătim doar la 10% față de cât plăteam la începutul anului. Nu s-a surpat cancelaria. Avem economie de 700 milioane lunar, la un singur capitol.

Sporuri pe fonduri europene

Alt exemplu, pe sporuri, pe fonduri europene. Accesarea fondurilor europene nu a fost un scop, ci scopul era să beneficieze de prevederile care-i premiau pe cei care accesau fonduri europene.

Nu a fost normal să nu accesăm finanțările pe PNRR, dar Ministerul Fondurilor Europene a luat sporuri care practic le-au dublat salariile în ultimii ani. Nu poți să-ți dublezi salariile dacă nu ai rezultate.

Departamentele care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări, să fie penalizate, să nu mai ia aceste sporuri.

Și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO&FOTO: Părintele profesor Grigore Diaconu, sărbătorit la 77 de ani

Publicat

Publicitate

La sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, atmosfera liturgică de la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani a căpătat astăzi o notă aparte. Părintele profesor Grigore Diaconu, Cetățean de Onoare al municipiului, și-a aniversat ziua de naștere, fiind înconjurat de prețuirea credincioșilor.

Alături de el s-au aflat preoții Dumitru Mateciuc, parohul bisericii din inima orașului, pr. Aurel Chiroșcă, pr. Ștefan Holban și numeroși credincioși veniți să participe la slujbă, transformând această zi într-o bucurie deplină. La finalul slujbei, părintele a primit flori și o urare profundă izvorâtă din recunoștința creștinilor prezenți la slujbă. Vizibil emoționat, părintele Grigore Diaconu a mulțumit tuturor cu o binecuvântare și un scurt cuvânt.

Ajuns la 77 de ani de viață și 56 de ani de preoție, dintre care peste trei decenii cu „normă dublă”, părintele profesor Grigore Diaconu rămâne una dintre personalitățile marcante ale vieții bisericești și educaționale din Botoșani. Hirotonit la 8 noiembrie 1969 pentru Parohia Santa Mare, de vrednicul de pomenire Patriarh Iustin Moisescu, tânărul preot avea să înceapă aici prima etapă a misiunii sale pastorale, construind o casă parohială și restaurând bisericile din Santa Mare și Berza.

La 1 ianuarie 1978, Patriarhul Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Sucevei, îl numește protopop al Protopopiatului Botoșani. Timp de 12 ani, într-o perioadă grea, marcată de opreliștile regimului comunist, părintele Diaconu a coordonat construcția a 14 biserici, 25 de case parohiale, două case de oaspeți la Mănăstirea Vorona, precum și numeroase lucrări de restaurare și pictură la zeci de lăcașuri de cult.

Din 1990, a slujit ca paroh la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, continuându-și activitatea cu aceeași dăruire și rigoare.

În aprilie 1997, părintele Grigore Diaconu a preluat, prin concurs, conducerea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe”. Aici, timp de 17 ani, pune bazele unei instituții moderne, dezvoltând spațiile de învățământ, dotând laboratoarele și cantina, amenajând un paraclis și construind un nou corp de clădire cu sprijinul Băncii Mondiale.

Publicitate

Prin parteneriatele pe care le-a inițiat cu organizații și parohii din Germania și Olanda, seminarul a beneficiat de aparatură modernă și mobilier nou, care au contribuit la profesionalizarea actului educațional. Tot el a sprijinit numeroși elevi proveniți din familii modeste, mulți dintre aceștia devenind ulterior preoți, profesori sau specialiști în domenii importante.

Pentru întreaga sa activitate pastorală, educațională și social-filantropică, părintele Grigore Diaconu a primit anul trecut Titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani. Iar recent, i-a fost conferit ordinul „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române pentru clerici, ca semn al recunoașterii unei misiuni împlinite cu responsabilitate, credință și neobosit devotament.

„Cel mai important lucru este că am reușit să zidesc biserici în inimile credincioșilor”, mărturisea părintele, rezumând în aceste cuvinte o viață întreagă dedicată slujirii lui Dumnezeu și oamenilor.

Citeste mai mult

Economie

ANAF introduce Declarația Unică precompletată începând cu veniturile aferente anului 2025. Cine trebuie să o depună. OFICIAL

Publicat

Publicitate

ANAF introduce Declarația Unică precompletată începând cu veniturile aferente anului 2025. Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat, în această săptămână, în secțiunea Transparență decizională de pe www.anaf.ro, proiectul de ordin al președintelui instituției privind aprobarea procedurii de precompletare, verificare și transmitere a formularului 212 – „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, scrie alba24.ro.

Proiectul stabilește modul de funcționare a procedurii pentru forma precompletată a Declarației Unice.

Potrivit proiectului, începând cu perioada de declarare a veniturilor aferente anului 2025, ANAF va pune la dispoziția contribuabililor Declarația Unică deja precompletată cu informațiile existente în bazele de date, inclusiv:

  • veniturile realizate;
  • impozitul pe venit datorat;
  • baza de calcul a contribuției de asigurări sociale (CAS) și a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS);
  • cuantumul contribuțiilor datorate.

După preluarea informațiilor, contribuabilii vor trebui doar să verifice, să completeze dacă este cazul și să depună declarația.

Inițiativa se bazează pe prevederile art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2024, care introduce măsuri pentru digitalizarea proceselor fiscale.

Declarația Unică precompletată va fi disponibilă online, în format electronic, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) și în format fizic, la cerere, pentru persoanele care nu sunt înrolate în SPV.

Publicitate

ANAF va pune datele la dispoziția contribuabililor, cel târziu până la 31 martie a anului următor celui în care au fost realizate veniturile, iar după verificare, declarația va trebui depusă până la data de 25 mai 2026.

ANAF introduce Declarația Unică precompletată: Cine trebuie să o depună

Obligația depunerii formularului 212 revine persoanelor fizice care obțin venituri din:

  • activități independente;
  • drepturi de proprietate intelectuală;
  • cedarea folosinței bunurilor;
  • investiții;
  • activități agricole, silvicultură și piscicultură.

Consultare publică până la 29 noiembrie

ANAF invită contribuabilii să transmită sugestii, observații sau propuneri privind proiectul de ordin în termen de 10 zile de la publicare, potrivit Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, respectiv până la 29 noiembrie a.c.

Propunerile pot fi transmise:

  • prin e-mail, la presa@anaf.ro;
  • în format fizic, la sediul ANAF: str. Apolodor nr. 17, sector 5, București 050741, către Serviciul comunicare, relații publice și mass-media (mențiunea „Conform Legii nr. 52/2003”);
  • prin fax, la 021-319.98.57.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Educație pentru siguranță. Elevii au învățat să recunoască și să evite pericolele

Publicat

Publicitate

Creșterea gradului de siguranță în mediul școlar în raport cu diverse forme de manifestare a infracționalității reprezintă o prioritate națională.

Având în vedere prevederile Planului Național de Combatere a Violenței Școlare, precum și a Campaniei pentru creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește necesitatea asigurării unui climat optim de siguranță în mediul școlar de la nivelul unității de învățământ: ,,Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția!”, în data de 21.11.2025 la școala noastră s-a desfășurat o activitate informativ-educativ în colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, Biroul Siguranță Școlară, având ca scop sensibilizarea elevilor și a cadrelor didactice cu privire la măsurile de protecție pe care le pot adopta pentru siguranța personală. La activitate au participat aproximativ 60 de elevi din ciclul primar alături de învățătorii de clase, director prof. Mihaela Chitic și Agent de poliție Deleanu Crina Ionela.

Tematicile abordate au fost următoarele:

– Prevenirea săvârșirii faptelor cu violență de către elevi;

– Prevenirea bullyingului și a cyberbullyingului;

– Cunoașterea prevederilor legale privind răspunderea penală a minorilor;

Publicitate

– Prevenirea portului fără drept de obiecte periculoase în incinta unităților de învățământ și consecințele legale ale acestor fapte;

Activitatea și-a propus formarea unui comportament responsabil și preventiv în diferite situații din viața de zi cu zi. Reprezentantul Poliției le-a prezentat copiilor, prin discuții și materiale adaptate vârstei, reguli esențiale de prevenire a violenței, comportamente sigure în mediul școlar și modalități de evitare a pericolelor. Am învățat altfel, am învățat pentru viață.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending