Connect with us

Eveniment

24 ianuarie, Unirea Principatelor Române: semnificații istorice și povestea lui Moș Ion Roată

Publicat

Publicitate

În fiecare an, în 24 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Unirii Principatelor Române. Declararea oficială a acestei sărbători națională a fost stabilită de Parlament, din 2014, iar din 2016 este și zi liberă legală.

24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române – Mica Unire: La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

Citește și: Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza. 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, în cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a Puterilor garante. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti.

La rândul său, Poarta a emis, la 22 noiembrie/4 decembrie 1861, „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României.

Publicitate

Mica Unire – context politic
Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic, iar în celelalte două ţări române ocupaţia străină reprezentată de turci, ruşi şi austrieci, o situaţie aproape neîntreruptă până la 1856. Convenţia ruso-turcă de la Balta-Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a readus regimul dur de mai înainte. Mişcarea naţională a fost constrânsă să se desfăşoare cu precădere în afara graniţelor. Emigranţii români au reuşit prin numeroasele memorii, prin contactele şi legăturile lor, să transforme chestiunea Principatelor într-o problemă europeană („O istorie a românilor”, Editura Meronia, Bucureşti, 2007).

Rusia a fost înfrântă în războiul Crimeii (1853-1856) şi, în urma Congresului de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie), protectoratul asupra Principatelor a luat sfârşit. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

În acest sens a fost constituit la Iaşi, în februarie 1857, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a. În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova („Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, 2003).

Personajul istoric Moș Ion Roată
Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă.

Însă omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

„Moş Ion Roată este important nu doar pentru Vrancea, ci pentru întreaga Românie, ca un simbol al vremurilor sale. Înaintea Unirii, după Războiul din Crimeea, statele occidentale au vrut să facă din Ţările Române un stat puternic în faţa expansiunii ruseşti. Şi atunci ne-au susţinut pe noi să ne unim, iar pentru a da acestei uniri un aspect de voinţă a maselor, au venit cu ideea unei consultări populare. Şi pentru a nu întreba doar boierii, pentru a-i convinge pe turci şi pe ruşi că e dorinţa poporului, au invitat în Divanele Ad-hoc şi reprezentanţi ai ţăranilor din judeţele Moldovei şi Munteniei.

În acest context a ajuns Ion Roată, clăcaş pe moşia Câmpuri, moşia unui boier din Focşani, deci nu un ţăran liber, în Divanul Ad-hoc. Şi l-au chemat la Iaşi, împreună cu ceilalţi reprezentanţi, l-au îmbrăcat, l-au aranjat şi cel mai probabil i s-a sugerat ce să spună. Moş Ion Roată a înţeles ce i s-a explicat şi a făcut partea sa.

Dar ce este cu adevărat spectaculos este ceea ce s-a întâmplat mai apoi la Iaşi. A fost votată Unirea celor două Ţări române, dar la Iaşi s-au întâlnit ţăranii din toate judeţele şi au avut ocazia să vorbească unii cu alţii, să se descopere, să afle, pentru că vă imaginaţi că acum 150 de ani nu erau mijloace de comunicare performante, să afle că problemele lor erau aceleaşi. Şi pentru ţăranii din Putna, şi pentru cei din Botoşani, din Tutova sau alte ţinuturi ale Moldovei. Iar după ce au votat Unirea şi dregătorii i-au trimis acasă, ţăranii nu au vrut să plece din Iaşi şi au organizat chiar un fel de acţiune civică pentru a-şi cere drepturile.

Ce voiau ei? Voiau pământ. Astfel încât aceşti ţărani au fost arestaţi şi trimişi cu jandarmi, în lanţuri, în judeţele lor. Ion Roată a fost dat în primire ispravnicului de judeţ şi mai apoi trimis la Câmpuri şi eliberat numai după ce i s-a pus în vedere să nu se mai revolte. Practic, oamenii puternici ai vremii l-au folosit, dar când acesta şi-a cerut drepturile sociale, când a cerut pământ, i-au spus că nu e momentul pentru acest lucru.

Acestea sunt lucruri care se cunosc mai puţin. Comuniştii au făcut din Moş Ion Roată o conştiinţă socială, dar imaginaţi-vă că ţăranii trăiau rău şi înaintea de unire, au trăit rău şi după”, a povestit managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.

Mica Unire: cel mai cunoscut țăran a murit sărac
Episodul arestării lui Ion Roată este documentat şi consemnat şi în ”Monografia comunei Câmpuri”, scrisă de Costică Drîstaru Andreiaşu şi Doina Sturzu Năstase, care ne dezvăluie, printre altele, faptul că cel mai cunoscut ţăran al Vrancei a murit sărac.

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată. La 6 ianuarie 1858, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare prin care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’. Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat. La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…) După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”, aflăm din ”Monografia comunei Câmpuri”.

Mica Unire: omul Ion Roată. Povestea din arhive
Foarte probabil, astăzi Moş Ion Roată nu ar fi fost celebru dacă Ion Creangă nu ar fi cules povestea sa. Ion Creangă a făcut din el un personaj de poveste, a intrat în mentalul colectiv, iar lumea a cunoscut mai multe despre ţăranul pe care ulterior Mihai Eminescu l-a numit cel cu „ghîdilici la limbă”, referindu-se la faptul că acesta „spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormonea cineva la inimă”.

Aşa se face că astăzi cunoaştem mai mult despre omul din poveste decât despre povestea lui Ion Roată din arhive.

Aflăm din documentele de arhivă mărturii importante ale votului dat la alegerea acestuia în Divanul Ad-hoc, dar şi despre căsătoria ţăranului de la Câmpuri.

„Un document edificator aflat în depozitele Serviciului Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale prezintă date despre viaţa familială a celui poreclit Moş Ion Roată, susţinătorul cel mai simplu, dar şi cel mai înţelept al Unirii Principatelor, prin alegerea sa ca deputat pontaş din partea districtului Putna şi prezent la lucrările Adunării Divanului Ad-hoc al Moldovei.

Actul de căsătorie din anul 1869 luna decembrie (în mediul rural, căsătoriile se încheiau în special pe perioada anotimpului de iarnă, când nu era sezon de muncă la câmp), între Năstase Roata în etate de 28 de ani, de profesie cultivator, născut şi domiciliat în comuna Câmpurile la anul 1841, fiu major al lui Ion Roată, în etate de 62 de ani (acesta fiind moşul Unirii Principatelor, care avea, la 1869, 62 de ani, anul naşterii sale fiind 1807, aşa cum se ştie din toate studiile şi materialele) şi al doamnei Măriuţa Ion Roată, în etate de 52 de ani, deci cu 10 ani mai tânără decât Moş Ion Roată.

Meseria lui Ion Roată era trecută aceea de cultivator, iar el cu soţia figurau ca domiciliaţi în Câmpurile. Cei doi au fost de faţă şi au consimţit ca fiul lor să ia în căsătorie o anume domnişoară Maria Pleşu. Documentul este semnat prin punere unui x, atât Ion Roată, cât şi soţia Măriuţa, dar şi fiul său, Năstase Roată, şi noua soţie a acestuia, părinţii soţiei şi toţi martorii. Fapt care dovedeşte, fără nicio tăgadă, că deputatul pontaş al judeţului Putna, Ion Roată, cunoscut prin efectul anecdotelor lui Creangă ca Moş Ion Roată, era total neştiutor de carte, dar suficient de isteţ în ochii cetăţenilor judeţului ca pe 14 iulie 1857, cu 12 ani mai înainte de această căsătorie a fiului său, să fie ales deputat al Divanului Ad-hoc al Moldovei printr-un vot acordat într-un cerc restrâns de şapte alegători direcţi, el nefiind alegător, dar totuşi a adunat cinci din cele şapte voturi.

Numirea sa este comunicată la Ministerul de Interne al Moldovei de către starostele prefect Iordache Pruncu, maleficul anti-unionist care respecta o sarcină de serviciu, dar îl introduce pe Ion Roată în manualele de istorie ca personaj pozitiv în comparaţie cu el”, a declarat, pentru Agerpres, Florin Dârdală, cercetător la Arhivele focşănene.

În arhive se mai păstrează şi alte documente în care apare numele acestuia, dar actul de deces al ţăranului s-a pierdut.

„La Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale se mai află încă o căsătorie a altui vlăstar al lui Moş Ion Roată, anume Neculai Roată, din anul 1876, pe când moşul Unirii se apropia de 70 de ani. Actul de deces al lui Moş Ion Roată s-a pierdut, dar se consemnează în diverse tratate istorice că a decedat în anul 1882. Se mai aminteşte prin acestea că a participat la lucrările de Reformă agrară (reforma lui Cuza) în comuna Câmpurile şi plasa Zăbrăuţi şi că a murit sărac şi fără niciun ajutor de la nimeni. Doar Kogălniceanu s-a mai interesat într-o perioadă de el”, susţine Florin Dârdală.

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Incendiu la Stâncești! O anexă s-a făcut scrum. Pompierii au limitat proporțiile distrugerilor

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în această seară, într-o gospodărie din localitatea Stâncești. O anexă a fost cuprinsă de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

 

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță aparținând SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Mihai Eminescu. Aceștia au constatat faptul că anexa, cu o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați, ardea întotalitate și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din gospodărie. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit aproape o oră.

 

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă recomandă:

 

Publicitate

▪️verificați coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

 

▪️curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

 

▪️tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

 

▪️îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

 

▪️păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

 

ℹ️ De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Citeste mai mult

Eveniment

Pompierii botoșăneni au încheiat misiunea în Broșteni, localitatea suceveană greu încercată

Publicat

Publicitate

Pompierii botoșăneni și-au încheiat misiunea în sprijinul oamenilor din localitatea Broșteni, județul Suceava

Pompierii botoșăneni și-au încheiat, în această după-amiază, misiunea în sprijinul locuitorilor din Broșteni, afectați de inundații.

Timp de cinci zile, aceștia au evacuat apa și mâlul din 31 de case, anexe și gospodării, au îndepărtat aluviunile de pe străzile Neagra, Mihai Băcescu, Ion Grintescu și Mihai Lupescu și au curățat magazia farmaciei din localitate, pregătind-o pentru depozitarea rezervelor de medicamente. De asemenea, aceștia au făcut tot posibilul pentru a salva și bunurile oamenilor din locuințele și gospodăriile afectate de inundații.

Cei 15 pompieri din județul Botoșani s-au implicat și în distribuirea ajutoarelor către familiile afectate. Două persoane care aveau nevoie de îngrijiri medicale au fost asistate de salvatorii botoșăneni. Aceștia au dus, în siguranță, acasă un bărbat rănit în timpul inundațiilor, recent externat din spital, care se deplasa cu dificultate.

Salvatorii botoșăneni nu au rămas indiferenți nici față de necuvântătoare. Câini înfometați, blocați printre ruine, au fost salvați și hrăniți.

Pe lângă înlăturarea efectelor inundațiilor, pompierii botoșăneni au oferit și suport emoțional oamenilor afectați, demonstrând empatie și solidaritate în momente dificile.

Publicitate

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență continuă să monitorizeze situația din zonă și colaborează cu autoritățile locale pentru a se asigura că toate măsurile necesare sunt implementate eficient în gestionarea situațiilor de urgență.

Informare preventivă

În fața manifestărilor extreme ale naturii, este esențial ca fiecare cetățean să cunoască măsurile de protecție și reacție, luate din timp. Pentru prevenirea inundațiilor, vă recomandăm:

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere pentru a permite evacuarea normală a apelor pluviale;

– nu aruncați deșeuri (peturi, ambalaje, resturi vegetale) în albiile râurilor, în șanțuri sau canale;

– în cazul creșterii nivelului apelor, evitați traversarea cursurilor de apă și îndepărtați-vă de maluri.

Vă reamintim că pe platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență – FII PREGĂTIT – găsiți ghiduri utile pentru protecția în cazul unor fenomene meteorologice extreme și alte situații de urgență.

Citeste mai mult

Economie

Ministrul Energiei estimează că prețul energiei ar putea înregistra o scădere cuprinsă între 5% și 15% în decurs de cel mult un an și jumătate

Publicat

Publicitate

Prețul energiei ar putea înregistra o scădere între 5% și 15% în cel mult un an și jumătate. Ministerul Energiei, alături de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Consiliul Concurenței, analizează mecanismele de formare a prețului energiei pe piața din România, scrie alba24.ro.

 
Potrivit ministrului Bogdan Ivan, există posibilitatea ca, în maximum un an și jumătate, prețul să scadă cu procente cuprinse între 5% și 15%.

„În momentul de faţă, ştim cu toţii ultimii cinci ani, în care am avut acea liberalizare, în care modul de calcul al preţului energiei vândute pe piaţa OPCOM se raportează la cel mai mare preţ. O să fac un exemplu poate prea rudimentar. Stăm la piaţă, vine cineva care vinde kilogramul de roşii cu 5 lei, altcineva cu 10 şi vine cineva cu 30 de lei. Toată raportarea e la 30 de lei, iar consumatorul final, indiferent de la care dintre cei trei comercianţi cumpără roşiile, va plăti 30 de lei pentru ele.

În momentul de faţă, am început nişte discuţii foarte aplicate cu specialiştii din domeniul energiei şi din companiile de stat şi din privat. Pregătesc o poziţie a României la nivelul Comisiei Europene, împreună cu alte state din Europa Centrală şi de Est, membre ale Uniunii Europene, care sunt aproximativ în acea situaţie. Dacă ne uităm, e un coridor vertical al preţurilor energiei, foarte mare, poate chiar dublu, comparativ cu vestul Europei. Şi atunci avem nevoie de o resetare a modului în care discutăm astăzi despre preţul la care se achiziţionează energia de către distribuitori şi furnizori”, a declarat Bogdan Ivan, sâmbătă, la Digi24, potrivit Agerpres.

Prețul energiei ar putea scădea cu procente cuprinse între 5 și 15%, în maximum un an și jumătate
Bogdan Ivan a transmis că va pune pe masa Coaliţiei viziunea sa pentru o reducerea cu 5% – 15% a preţurilor existente în prezent pe piaţa energiei. Ministrul susţine creşterea capacităţilor de producţie, investiţii în reţele pentru reducerea pierderilor şi un reglaj fin al pieţei pentru a evita speculaţiile.

„Creşterea capacităţilor de producţie. Avem acum mai multe proiecte începute, multe care urmează să înceapă, iar estimările făcute la modul foarte clar sunt că, în următorul an şi jumătate, vom aduce în piaţă 1.500 de megavaţi. Încă insuficient.

Publicitate

Doi: pierderile, astăzi, pe reţelele de transport, distribuţie, sunt şi până la 20%, în medie, în funcţie de zona geografică a consumatorilor. Acolo am calculat, împreună cu operatorii, avem un necesar de 9 miliarde de euro de investit în aceste reţele.

Şi trei, de a regla foarte transparent şi corect piaţa, pentru a evita situaţia în care pot să existe speculaţii şi pentru a evita situaţia în care consumatorii finali să plătească energie care în practică vine de la acelaşi producător de energie care vinde pe piaţă la 400-450 de lei megawattul oră de energie, dar care e posibil să ajungă la consumatorul final cu 700-800 de lei.

Sunt nişte mecanisme foarte complicate şi foarte fine, dar împreună cu ANRE şi Consiliul Concurenţei am pornit deja o analiză foarte aplicată asupra modului de formare a preţului energiei din România şi, pe estimările pe care le-am proiectat, undeva între 5 şi 15% într-un an şi jumătate vom reduce preţul final la energie”, a subliniat ministrul de resort.

Peste 380.000 de români și-au schimbat furnizorul de energie electrică

Pe de altă parte, Bogdan Ivan a precizat că, de la începutul anului, sunt peste 380.000 de oameni care şi-au schimbat furnizorul de energie electrică, mare parte migrând către Hidroelectrica. În context, el a anunţat că sunt şapte proiecte în diferite stadii de implementare pentru a creşte capacitatea de producţie a companiei.

„Pentru a regla preţul, un mecanism important la care lucrăm acum este cel de a face din Hidroelectrica market maker-ul pieţei de energie. Adică cel care dă preţul de referinţă în piaţă pentru energia electrică. Iar acest mecanism, care nu este unul deloc simplu, poate să aducă un reglaj.

Vă dau un exemplu. Imediat, în preajma zilei de 1 iulie, la şapte zile după ce am preluat acest mandat, am avut o creştere semnificativă a preţului de energie electrică în piaţă, pe care oamenii o să o observe la facturile din august. Aveam o ofertă la 1 leu, după care aproape toţi ceilalţi operatori de furnizare erau concentraţi în jurul sumei de 1,50-1,55 lei.

Inclusiv oferta pe care am primit-o eu acasă era la 1,55 lei. În clipa în care, împreună cu şeful ANRE, mi-am pus o întrebare legitimă şi am început o analiză legată de modul în care anumiţi operatori au ajuns la acea sumă, am observat o scădere a preţurilor chiar şi la 1,20 lei, 1,30 lei, 1,35 lei, 1,40 lei”, a explicat Ivan.

Bogdan Ivan: Traderii care achiziționează energie în avans ar trebui să plătească un avans sau să vină cu o garanție
Vorbind despre un mod corect de reaşezare a pieţei, ministrul Energiei consideră că traderii care achiziţionează energie în avans ar trebui să plătească un avans de 30% sau să vină cu o garanţie care să susţin achiziţia.

„Statul român are instrumente foarte clare, are instituţii ai cărora angajaţi sunt plătiţi foarte bine pentru a rezolva aceste probleme. Iar în momentul de faţă, al treilea palier pe care l-am spus mai devreme, e cel referitor la piaţă şi la un mod foarte corect de aşezare a acestei pieţe.

Şi vă dau un exemplu. Toţi traderii care ajung să achiziţioneze energie în avans să poată să facă acest lucru dacă plătesc şi 30% în avans sau vin cu o scrisoare de garanţie care să susţină respectiva achiziţie. Pentru că sunt situaţii în care cineva cumpără 10 gigawaţi pentru anul 2027 la 350 de lei.

Dau un exemplu ipotetic. Cu o zi înainte de a face efectiv tranzacţia, preţul pe piaţă este 330 lei. Automat e o pierdere pentru acel operator. Nu mai cumpără. În clipa respectivă se disponibilizează acei 10 gigawaţi în piaţă, care ajung să crească preţul pe întreaga piaţa. Iar astfel de mecanisme trebuie reglate foarte fin şi toţi să-şi asume o parte din ceea ce înseamnă riscul asociat pieţei de energie. Iar în această formulă, suntem foarte asumaţi ca şi guvern că e nevoie să facem lumină, mecanisme clare, transparente, corecte de piaţă, dar care să evite situaţiile de speculă pe piaţa de energie”, a mai precizat Bogdan Ivan.

sursa: Agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Campanie de informare ,,Adolescență fără alcool, energizante și țigări!”, derulată de jandarmi la Festivalul ,,Zilele Nordului”

Publicat

Publicitate

În această după-amiază, jandarmii aflați în dispozitivul de asigurare a ordinii și siguranței publice la Festivalul ,,Zilele Nordului” din Poiana Teioasa, orașul Darabani, au desfășurat activități în cadrul campaniei de informare ,,Adolescență fără alcool, energizante și țigări!”, adresată atât personalului localurilor publice și vânzătorilor din unitățile comerciale, cât și tinerilor cu vârsta mai mică de 18 ani.

Obiectivele urmărite în cadrul campaniei sunt prevenirea și combaterea vânzării/oferirii cu titlu gratuit de băuturi alcoolice, băuturi energizante sau produse din tutun către minori, precum și conștientizarea riscurilor consumului acestora de către minori asupra sănătății și dezvoltării fizice și psihice.

Activitățile de informare și de distribuire a pliantelor preventive vor fi organizate până la finalul lunii august, în zonele de competență ale structurilor operative ale inspectoratului, precum și la manifestările publice la care este permisă comercializarea băuturilor alcoolice, a energizantelor și țigărilor.

În conformitate cu prevederile Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, în vederea verificării împlinirii vârstei de 18 ani a cumpărătorilor și consumatorilor care solicită vânzarea, respectiv servirea băuturilor alcoolice/energizante sau a produselor din tutun, membrii personalului localurilor publice și vânzătorii din unitățile comerciale au obligația de a solicita consultarea actelor de identitate ale acestora, iar în cazul neîndeplinirii acestei obligații, pot fi sancționați cu amendă de la 10000 de lei la 30000 de lei.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending