Connect with us

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza. 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România

Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești, evocă alba24.ro.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

 

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Administratie

Președintele C.J. Botoșani, Doina Elena Federovici: Zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț

Publicat

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici, a anunțat astăzi că zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț.

Declarația liderului administrației publice județene de la Botoșani, Doina Elena Federovici, vine după ce Guvernul a decis în ședința desfășurată joi, 26 ianuarie 2023, redeschiderea Punctului International de trecere a frontierei de stat şi a Biroului Vamal de Frontieră de la Racovăţ – Botoșani, România – Diakivţi, Ucraina.

Guvernul nu avansase însă până acum un termen clar, în dezbatere fiind doar un termen în acest an, 2023.

După ce în baza demersurilor făcute la jumătatea anului trecut de către Consiliul Județean Botoșani, Guvernul a aprobat Memorandumul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii prin care drumurile județene DJ298 – parțial și DJ291C vor fi preluate de către CNAIR și transformate în sectoare de drum național, președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici, a precizat astăzi clar pe pagina de socializare: “Zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț”

“Veste bună pentru județul nostru: Zilele următoare se redeschide Punctul Vamal de la Racovăț!

Astăzi am aprobat trecerea acestor sectoare de drum județean la CNAIR, guvernul urmând să emită, la rândul său, în cel mai scurt timp, hotărârea de preluare.

Potrivit Memorandumului, CNAIR va disponibiliza aproximativ 62 de milioane de lei pentru modernizarea sectorului ce se întinde de la Punctul Vamal Racovăț și până la Dorohoi și alte 5 milioane de lei pentru reparații pe sectorul de drum Punctul Vamal Racovăț – Fundu Herța – Cristinești – Dragalina. Potrivit Memorandumului aprobat de Guvern, vor fi investite 1,5 milioane lei în platformele de staționare și dotările vamale de la Racovăț.

De asemenea, Consiliul Județean Botoșani printr-un proiect transfrontalier cu finanțare europeană de 3 milioane de euro, a modernizat 10 kilometri de drum județean care ducea la Vama Racovăț încă din 2013. Și Punctul Vamal a fost modernizat printr-un proiect al Autorității Vamale, iar acum, în urma demersurilor făcute și corelate cu modificarea situației geopolitice, autoritățile ucrainene au decis să investească și ele pe partea lor, pentru a se putea redeschide Punctul Vamal de la Racovăț.

Mulțumesc tuturor factorilor decizionali locali și centrali care s-au implicat și au susținut alături de noi acest demers”, a precizat pe pagina de socializare președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici.

Citeste mai mult

Educație

STUDIU: Ce spun părinții și elevii despre MEDITAȚII. Ce soluții propun experții

Publicat

Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România (FES), au lansat, în data de 3 iunie 2021, studiul național „Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?”, se arată pe ires.ro relateză cluj24.ro.

Potrivit sursei, este primul studiu pe aceasta temă după aderarea României la Uniunea Europeană. A fost realizat pe eșantioane reprezentative la nivel național, atât în rândul părinților elevilor de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut, cât și în rândul elevilor din  clasele V-XII.

Unde se poziționează părinții

Potrivit studiului, majoritatea părinților cred că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu. Totodată, sunt de părere că meditațiile ar trebui fiscalizate, întrucât, în cele mai multe cazuri, plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri, fără o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50 și 100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării.5

Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație.

Alte rezultate ale studiului cuprind următoarele informații:

  • Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a.
  • Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire.
  • Copiii din mediul rural, care provin din familii numeroase, mai puțin educate și cu resurse financiare limitate sunt lipsiți de posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin achiziționarea de ore suplimentare cu un profesor.

326200911 723140376055146 9195028249683320059 n

Ce părere au elevii

Meditațiile sunt considerate ca necesare, în mai mare măsură, de către elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) și elevii care învață în școli din mediul rural. Liceenii care urmează un profil tehnologic, comparativ cu colegii lor de la alt profil, cred că au nevoie de meditații în mai mare măsură.

Un sfert dintre elevii care cred că e nevoie de meditații nu și le permit financiar. Veniturile familiei de proveniență constituie un factor explicativ pentru diferența dintre ponderea celor care consideră meditațiile ca necesare și ponderea elevilor care sunt parte din acest sistem al meditațiilor. Unul din patru elevi care este de acord că meditațiile sunt necesare pentru a obține cunoștințe de nivel mediu, spune că nu și le permite financiar.

Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă de mai multe ori.

În cele mai multe cazuri (62%), orele de pregătire suplimentară sunt ținute cu un profesor din altă școală. Profesorul de la clasă este preferat de 16% dintre elevii care au făcut meditații, iar un alt profesor din școală de 13% din elevi. În majoritatea cazurilor (83%) lecțiile se derulează acasă la meditator, iar în cazul a 55% sunt 1 la 1 (meditator-elev). În 40% din cazuri, meditațiile se derulează în grup restrâns, de 2-3 elevi.

Indiferent de opinia adulților cu privire la meditații, majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%). Ca urmare a participării la meditații, situația școlară s-a îmbunătățit într-o măsură semnificativă în cazul a 73% din tineri. Această percepție este justificată de notele mai mari obținute la școală și la evaluările naționale, înțelegerea materiei și creșterea stimei de sine.

326032213 866258401349097 3023529702229121862 n

Soluții pe termen scurt, mediu și lung

Realizatorii studiului au o serie de recomandări pentru decidenți, în vederea accesibilizării meditațiilor în rândul mai multor elevi.

Măsuri pe termen scurt:

crearea Voucherului Educațional, finanțat din fonduri europene, acordat tuturor elevilor care provin din familii al căror venit lunar nu depășește două salarii minime nete pe economie

  • extinderea Programului național de educație remedială de tip ,,Școală după școală” și pentru învățământul liceal
  • continuarea acestuia în timpul anului școlar 2021-2022
  • autoritățile publice locale trebuie să fie capacitate și monitorizate să organizeze programe de educație remedială/școli de vară/grădinițe estivale în vara anului 2021, unde să poată participa orice elev, iar programul să fie facilitat de către profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, angajați în sistemul plata cu ora
  • organizarea, de către Ministerul Educației și cel al Finanțelor Publice, cu concursul sindicatelor din domeniul educației, a unei campanii de informare care să aibă ca scop organizarea orelor de pregătire particulară în conformitate cu prevederile legale, inclusiv impozitarea acestora

326030156 877581853432902 1017399188098190413 n

Măsuri pe termen mediu:

Pentru școlile din mediul rural și zonele insuficient deservite, trebuie implementat un sistem de mentorat între profesori: profesorii din mediul urban (care predau la colegiile naționale, de exemplu) pot veni să faciliteze aceste cursuri de educație remedială în școlile de la sate, iar profesorii de la sate pot avea acces la mentorat și programe de formare continuă, organizate de către Casele Corpului Didactic.

De asemenea, se propun:

  • bugetară multianuală a programelor de educație remedială din fondurile europene – politica de coeziune, astfel încât să existe continuitate la nivel local și național
  • organizarea, de către administrațiile publice locale, a unor programe speciale de educație remedială în vacanța de vară, facilitate de profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, la nivelul comunității locale, între cele două sesiuni ale examenelor de Bacalaureat
  • investiții pentru dotarea centrelor de excelență de la nivel județean, inclusiv din perspectiva remunerării corespunzătoare a resursei umane, crearea unor parteneriate inovative pentru construcția de hub-uri de excelență academică pentru cei mai dotați dintre elevi

324871469 705303904465340 3550151167373873221 n

Măsuri pe termen lung:

Pe termen lung, se recomandă organizarea unor centre educaționale în mediul rural și în zonele insuficient deservite (pot fi utilizate spațiile din unitățile de învățământ care au fost închise sau care nu mai sunt utilizate din rațiuni demografice), care să fie finanțate de autoritățile publice locale, dezvoltate prin accesarea de proiecte cu finanțare externă, sub patronajul universităților din România, care să fie stimulate să participe la aceste programe prin fonduri suplimentare de la bugetul de stat.

Alte soluții prezentate sunt:

  • dezvoltarea unui sistem de creștere a capacității administrative a școlilor, pentru ca acestea să furnizeze servicii de consiliere și orientare vocațională și psihologică de calitate, în complementaritatea procesului educațional
  • centrele județene de resurse și asistență educațională trebuie optimizate
  • scăderea numărului de elevi dintr-o clasă, în special în cadrul unităților de învățământ suprapopulate, în vederea asigurării unui proces educațional calitativ
  • anumite discipline (de exemplu, cele unde sunt necesare mai multe exerciții aplicative – matematica, disciplină care este cea mai căutată pentru meditații) pot fi organizate în grupuri mai mici, pentru a facilita o mai bună interacțiune elev-profesor; acest proces poate fi aplicat atât în cadrul formal, cât și în timpul desfășurării programelor de educație remedială gestionate de către stat

Sursa: ires.ro

Citeste mai mult

Administratie

Pas decisiv astăzi pentru Autostrada Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania

Publicat

Consilierul ministrului Transporturilor, Cătălin Urtoi, a anunțat că de astăzi există aviz favorabil și pentru pentru pădurile din Harghita și Mureș, ce urmează a fi scoase definitiv din fondul forestier, și pe care se va construi viitoarea Autostradă a Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania.

Autostrada A8, denumită și Autostrada Unirii va fi construită pe traseul Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, unde va face joncțiune cu Autostrada A3 și va avea o lungime de 304,2 km, la un cost estimat la peste 4,07 miliarde de euro.

După aproape zece luni de muncă, astăzi se poate spune că s-a finalizat documentația tehnică cu privire la pădurile private și de stat de pe culoarul viitoarei autostrăzi A8, secțiunea montană, Miercurea Nirajului-Leghin.

“Astăzi au fost avizate favorabil și transmise către Protelco și CNAIR de către Garda Forestieră Brașov, documentația tehnică de scoatere definitivă din fondul forestier național a pădurilor din județele Mureș și Harghita.  A fost o muncă dificilă, cu implicarea celor din departamentul Mediu de la CNAIR, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, proiectantul Acciona, consultantul Protelco.  Mă bucur că am putut contribui la această activitate complexă și țin să le mulțumesc personal tuturor celor care s-au implicat! Acum aproape un an, puțini ne dădeau șanse că vom reuși! Le mulțumesc d-lui Inspector Șef Sandu-Ioan Mihalte de la Garda Forestieră Brașov și colegilor săi, dl Szekely Laszlo de la Garda Forestieră Harghita și dl Bogdan Lăpușan de la Garda Forestieră Mureș! Mulțumesc deasemeni tuturor șefilor de Ocoale Silvice din cele două județe, care au răspuns solicitărilor noastre! Le mulțumesc tuturor celor care m-au suportat la acele ședințe convocate în ultimele luni la Tg.Mureș, Miercurea Ciuc și Brașov, atât de necesare pentru a ajunge unde suntem astăzi! Mulțumesc firmei Protelco, care mai are un hop, respectiv avizul de la Neamț, după care voi vorbi mai mult despre această minunată echipă, care în ultimele luni a făcut mii de km pentru a finaliza această documentație!”, a explicat consilierul ministrului Transporturilor, Cătălin Urtoi.

Din acest moment, pentru ca Autostrada Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania, să intre în linie dreaptă în organizarea de licitații și execuție, mai trebuie urmați câțiva pași, printre care în primul rând obținut avizul pe zonă de la Neamț, apoi modificarea OUG 26/2022 la legea 255/2010 prin amendamente, cu privire la calculul masei lemnoase. Cătălin Urtoi a mai precizat despre acest pas că sunt deja depuse la Parlament și în câteva zile vor intra la dezbateri și vot în Comisiile Industrii, Transporturi și Justiție. Imediat după se va trece la închiderea ultimei documentații cu privire la identificarea proprietarilor de pe culoarul autostrăzii A8 din localitatea Miercurea Nirajului.

Citeste mai mult

Administratie

Nou proiect pentru comuna Tudora. Contract pentru 4 kilometri de pistă pentru bicicliști care va putea fi folosit și de pietoni

Publicat

Liderii administrației publice din comuna Tudora au reuși astăzi să semneze un nou contract de finanțare prin care vor amenaja nu mai puțin de 4 kilometri de piste pentru bicicliști, suprafețe care vor putea fi folosite și de pietoni.

Primarul comunei Tudora, Constantin Cocoreanu, a explicat că imediat după semnarea contractului de la Compania Națională de Investiții se va trece la organizarea diligențelor pentru derularea efectivă a investiției.

“În ultima zi a lunii ianuarie am reușit să semnez pentru comuna Tudora un contract de finanțare, din fonduri europene, de aproximativ 19 miliarde lei vechi. Cu această finanțare vom reuși să construim pe o distanță de aproximativ 4 kilometri o pistă pentru bicicliști, care, de fapt, este și un trotuar pentru pietoni, și care atât de necesar, mai ales în zona Arini unde traficul este infernal. În perioada următoare voi semna și alte contracte de finanțare pentru localitatea noastră”, a explicat primarul comunei Tudora, Constantin Cocoreanu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate