Connect with us

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza. 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România

Publicat

Publicitate

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești, evocă alba24.ro.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

 

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cine este „regina” salatelor de boeuf din Botoșani. Povestea extraordinară a româncei care îmbină arta cu gătitul

Publicat

Publicitate

Poveștile pot avea un gust bun! O spune o botoșăneancă ce îmbină pasiunea pentru gastronomie cu cea pentru artă. Datorită talentului său, Mariana Grigoruță a ajuns să fie cunoscută pe plan național și internațional, scrie ADEVĂRUL

Cine și-ar putea imagina că basmele populare românești sau chipurile vechilor domnitori pot fi atât de delicioase? Trebuie doar să guști un colac cu chipul lui Cuza sau o salată boeuf cu Nică furând pupăza tușei Mărioara, realizate de o botoșăneanca originară din comuna Hlipiceni. Se numește Mariana Grigoruță, are 55 de ani și aproape dintotdeauna a fost pasionată de artă și gastronomie. Un șir de întâmplări petrecute de-a lungul ultimilor ani au făcut-o pe Mariana să îmbine cele două pasiuni într-un mod inedit și aproape unic. Stilul inedit de a găti, „desena” cu ingrediente culinare și chiar de a compune poezii inspirate din bunătățile cuhniei i-au adus recunoașterea la nivel național, un titlu de „regină a salatelor de boeuf” și prezența cu un preparat vedetă pe afișul unui film românesc ajuns la Festivalul Internațional de Film de la Locarno din această vară.

Mofturi de copil, multă iubire și creativitate cu carul

Pe scurt, Mariana Grigoruță face mâncare artistică, adică preparate culinare consacrate la români, precum colaci, pască, salată de boeuf și multe altele, așezate și modelate în așa fel încât par adevărate tablouri. De exemplu, chifteluțele cu sos și ceapă pot reprezenta scene din Amintiri din Copilărie, iar salatele de boeuf imagini din basmele românești cunoscute.

Plăcinte cu dovleac FOTO Mariana Grigoruță
Plăcinte cu dovleac FOTO Mariana Grigoruță

Nu mai vorbim de colaci care poartă chipul lui Alexandru Ioan Cuza, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul. Evident, totul realizat cu diferite ingrediente, de la feliuțe de ardei, bucăți de ou, roșie, ciocolată și tot ceea ce poate colora sau înfrumuseța un preparat culinar sau de patiserie-cofetărie. Rezultatele sunt impresionante, mai ales fiindcă niciun colț al platoului sau al tăvii nu rămâne fără ornamente sau detalii. Totul a început acum 12 ani, de la mofturile firești ale unui copil de 6 ani, la masă.

O salată de bouef decorată de Mariana FOTO Mariana Grigoruță
O salată de bouef decorată de Mariana FOTO Mariana Grigoruță

Pentru a-și determina fiul să guste măcar ce are în farfurie, Mariana Grigoruță și-a pus la bătaie tot arsenalul de inventivitate. Așa s-a trezit, din iubire pentru copil, că realizează figurine din mămăliguță sau ou iar mâncărurile banale se transformau în scene de poveste. Rezultatul a fost garantat: băiatul a ajuns mare și voinic.

Colac în lucru FOTO Mariana Grigoruță
Colac în lucru FOTO Mariana Grigoruță

„Am un băiat care acum este în clasa a XII-a, are 18 ani, și era mai mofturos la mâncare. Și atunci încercam să fac ceva să-i fac pe plac. Am început să sculptez tot felul de figurine din mămăliguță, din griș, din orice putea să-l atragă. Și a mers”, spune Mariana. Încet-încet, botoșăneanca a început să-și dea frâu liber imaginației și fiecare masă în familie, cu prietenii sau de sărbătoare a început să devină un festival gastronomico-artistic. A realizat salate boeuf cu scene din povești, chifteluțe și fripturi tematice, colaci cu voievozi, prăjituri și pască cu îndrăgostiți, icoane și multe altele. Inițial familia, apoi cunoscuți, i-au sesizat talentul și au fost impresionați de spectacolul din farfurie. Faima i s-a dus de la o zi la alta. S-a trezit cu oameni care-i cereau să le facă astfel de preparate culinare cu tușă artistică pentru diferite evenimente personale.

Punguța cu doi bani realizată tot pe o salată de boeuf FOTO Mariana Grigoruță
Punguța cu doi bani realizată tot pe o salată de boeuf FOTO Mariana Grigoruță

„Eu eram pasionată și de artele plastice și de gastronomie. Și nu mă puteam hotărî, așa că am zis: hai să fac ceva unic și să le îmbin. Și am început să fac tot felul de preparate culinare lăsându-mi imaginația să lucreze. Mai apoi am început să lucrez și colaci din ăștia cu domnitori, cu tot felul de sfinți, și îi duceam pe la Biserică.  Și am început să fiu cunoscută în comunitate. Au început să vină persoane să mă roage << „vreau te rog să-mi faci și mie o salată de boeuf pentru un eveniment sau pentru mine, pentru o onomastică>>. Și cereau tot felul de tematice, chipuri. Pur și simplu simt o satisfacție, o senzație de mulțumire când le lucrez”, adaugă botoșăneanca.

Publicitate

De la „regina salatelor de boeuf” la Festivalul de Film de la Locarno

Din om în om, dar mai ales cu ajutorul rețelelor sociale, Mariana Grigoruță a devenit tot mai cunoscută la nivel național. A ajuns să participe cu faimosele sale salate de boeuf la emisiuni tv la posturile centrale, inclusiv la show-uri faimoase. La unul dintre acestea, reușind să imprime cu ajutorul ingredientelor chipul realizatorului pe o salată de boeuf, a primit titulatura de „regină a salatelor de boeuf din România”. O salată de bouef artistică a la Mariana Grigoruță a ajuns și pe afișul filmului „Dracula”, realizat de cunoscutul regizor român Radu Jude.

Afișul filmului lui Radu Jude cu celebra salată de boeuf FOTO imdb.com
Afișul filmului lui Radu Jude cu celebra salată de boeuf FOTO imdb.com

Filmul a fost prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Locarno, din luna august a acestui an. Afișul înfățișează salata de bouef a Marianei cu chipul lui Vlad Țepeș deasupra, realizat din măsline, ardei și multe alte ingrediente. Radu Jude a remarcat-o pe Mariana Grigoruță la un show TV și a rugat-o să-i facă salata de boeuf cu chipul marelui voievod. Zis și făcut. Iar Mariana Grigoruță a apărut până și în caseta tehnică a filmului creditată cu realizarea operei gastronomico-artistice.

Împlinirea unui vis

De fapt, Mariana Grigoruță și-a dorit din tot sufletul să ajungă artist plastic. Originară din Hlipiceni, o comună din județul Botoșani, la finele clasei a VIII-a, Mariana, încurajată de profesoara de desen, a plecat să dea examen la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași. Cu o concurență incredibilă, deși nu a avut parte de experiențe artistice anterior, Mariana era cât pe ce să intre.

Mariana Grigoruță cu unul dintre colacii săi FOTO Mariana Grigoruță
Mariana Grigoruță cu unul dintre colacii săi FOTO Mariana Grigoruță

„Am dat la liceul de artă în clasa a VIII-a, îndrumată de doamna dirigintă, care era și profesoară de desen. Se numea Ciobănică Cristina, și acum țin legătura cu ea. Și era o concurență foarte mare. Pe 13 locuri  erau peste 30 de candidați. Acolo la Liceul Octav Băncilă din Iași. Eu eram venită de la țară și am căzut a treia sub linie. Apoi am urmat un alt liceu”, spune Mariana. Pentru o vreme și-a pus pe așteptare pasiunea pentru desen. A lucrat în domeniul construcțiilor, dar după ce a început să acuze probleme de sănătate a renunțat şi s-a dedicat din nou pasiunii sale din adolescență. Dar a făcut cumva să îmbine arta cu gastronomia.

O creație culinară a Marianei Grigoruță FOTO Mariana Grigoruță
O creație culinară a Marianei Grigoruță FOTO Mariana Grigoruță

 

„Mereu mi-au plăcut amândouă. Acuma am găsit o metodă de a le îmbina”, spune botoșăneanca. Mariana mai scrie și poezii, fiecare preparat artistic pe care-l face fiind însoțit și de o scurtă poezie. „În grădină sub un gard/Tolăniți și dezveliți/Printre frunze amorțiți/Stau la sfat bătuți de vânt /Șase dovlecei plăpânzi/- Fraților, vremea a venit /În grădină este frig/Frunzele s-au veștejit./În cămară vom intra/Până ne vom transforma/În plăcinte delicioase /Aromate și gustoase /Pe mese de sărbătoare /Cu miros de scorțișoare!”, este poezia dedicată unor plăcinte cu dovleac.

Preparate delicioase culese din sat și de la strămoși

Toate rețetele, spune Mariana, sunt învățate de la mama, bunica, mătuși și alte gospodine din Hlipiceniul natal, o vatră tradițională cu un talent aparte la gătit.

Mariana Grigoruță realizează multe preparate tradițonale FOTO Mariana Grigoruță
Mariana Grigoruță realizează multe preparate tradițonale FOTO Mariana Grigoruță

„Trebuie să arate și bine, dar trebuie să aibă un gust pe măsură. Sunt rețete culese de la mama, de la bunica, de la mătuși. Așa cum se spune, mai ales la bucătărie, trebuie să furi ceva de acolo. Nu pot spune că îmi place arta mai mult sau bucătăria mai mult, le iubesc pe amândouă la fel. Dar îmi plac și poeziile. Când făceam un platou sau colac, între timp compuneam și o pozie. Când eram elevă am scris la Gazeta Satirică și atunci când un coleg făcea o năzbâtie îi desenam o caricatură plus niște versuri satirice. Nu se supăra nimeni”, adaugă botoșăneanca. În ceea ce privește talentul artistic, botoșăneanca mărturisește că-l moștenește de la un unchi care a fost pictor.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Lângă noi: O femeie a murit și trei fete au fost duse de urgență la spital, după un accident la Suceava. Două sunt în comă

Publicat

Publicitate

Purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, locotenent colonel Alin Găleată, a precizat că în urma accidentului rutier dintre un autotren și un autoturism de la Pătrăuți, bilanțul victimelor este următorul: o femeie de 51 de ani, care a fost încarcerată, a decedat din cauza leziunilor incompatibile cu viața, informează newsbucovina.ro.

Celelalte trei victime, două adolescente de 15 și 17 ani și o tânără de 21 de ani, au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Suceava, toate prezentând politraumatisme.

Două dintre acestea sunt în stare de inconștiență, dar cu funcții vitale.
Șoferul autotrenului, singura persoană din vehicul, nu a suferit traumatisme.

Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili cauzele accidentului.

Citeste mai mult

Dorohoi

Începe Rabla Auto 2025. Prima etapă: Validarea producătorilor auto. Când vor putea să se înscrie persoanele fizice în program

Publicat

Publicitate

Rabla Auto 2025 începe luni, 15 septembrie. Este vorba despre sesiunea în care sunt validați producătorii auto. Mai exact, sesiunea de validare a producătorilor auto are loc din 15 septembrie ora 10.00 până în 17 septembrie ora 23.59, informează alba24.ro.

Bugetul alocat programului din acest an este de 200 de milioane de lei.

Lista producătorilor validați rămâne valabilă și pentru noul program destinat persoanelor fizice. Condiția este semnarea unui nou contract de participare cu AFM.

Contractul va fi transmis prin aplicație de către AFM. Contractul se semnează electronic și se încarcă în aplicație în termen de 2 zile lucrătoare de la primirea notificării.

Care este valoarea ecotichetului

  • 18.500 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou hibrid
  • 10.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Când ar urma să înceapă sesiunea pentru persoanele fizice

Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu, a declarat că sesiunea pentru persoanele fizice ar urma să înceapă la sfârșitul lunii în curs.

Administrația Fondului pentru Mediu își exprimă angajamentul ferm pentru demararea, în cel mai scurt timp, a unuia dintre cele mai așteptate programe de finanțare, destinat sprijinirii persoanelor fizice în vederea achiziționării de autovehicule noi, cu un impact redus asupra mediului. Prin alocarea unui buget de 200 de milioane de lei, se pot aduce pe piață aproximativ 15.000 autovehicule noi reducând emisiile poluante și îmbunătățind calitatea vieții prin protejarea mediului înconjurător.”, a declarat Florin Bănică.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu într-o gospodărie din Concești. Pompierii au reușit să salveze casa

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, seara trecută, într-o gospodărie din localitatea Concești. Bunurile dintr-o bucătărie și o magazie, dar și acoperișul casei au fost cuprinse se flăcări, cel mai probabil, din cauza unui scurtcircuit.

 

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Concești și Darabani, cu trei autospeciale de stingere.

 

Aceștia au constatat faptul că ardea cu flacără și dejări mari de fum bunurile din bucătărie și magazie, dar și acoperișul casei pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați. Pompierii militari și voluntari au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga construcție, dar și la casa vecinului. Din interiorul imobilului cuprins de flăcări au fost evacuate și două butelii, fiind eliminat riscul de explozie.

 

Publicitate

Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de două ore. S-au salvat bunurile din două camere și casa vecinului.

 

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

 

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

 

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

 

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

 

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

 

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

 

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

 

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

 

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending