Connect with us
Publicitate

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza. 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România

Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești, evocă alba24.ro.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

 

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Tehnologie 4G și 5G la serviciul 112: Persoanele în situații de urgență vor putea fi localizate cu o precizie de câțiva metri

Publicat

Persoanele aflate în situații de urgență vor putea fi localizate cu o precizie de câțiva metri, datorită utilizării noilor tehnologii bazate pe c. Acest lucru după ce ANCOM a lansat în consultare publică un proiect de revizuire a deciziei privind conectarea la Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU), relatează alba24.ro. Acest proiect are ca scop facilitarea implementării comunicațiilor de urgență prin intermediul tehnologiilor 4G și 5G.

Folosind rețelele IP, în contextul noilor reglementări, furnizorii de rețele mobile împreună cu administratorul SNUAU vor asigura o localizare a apelantului considerabil îmbunătățită, care poate fi, în multe situații, de ordinul a câțiva metri” precizează reprezentanții ANCOM.

De asemenea, se deschide calea utilizării de noi servicii multimedia de comunicații de urgență prin rețele IP: NG eCall, Text în Timp Real și Conversație Totală.

ANCOM are rolul de a stabili condițiile tehnice și economice pentru realizarea comunicațiilor către SNUAU și condițiile tehnice pentru transmiterea informațiilor de localizare şi identificare a apelantului.

Schimbare la serviciul 112: Modificări propuse

În contextul închiderii rețelelor 3G și, ulterior, a rețelelor 2G, complementar cu dezvoltarea rețelelor 4G și 5G care folosesc o altfel de tehnologie pentru a transmite date, proiectul propune utilizarea tehnologiei IMS, bazată pe tehnologia IP.

Documentul complet poate fi consultat AICI.

Tehnologia IP va asigura preluarea apelurilor de urgență și a informațiilor de localizare corespunzătoare, inclusiv prin tehnologia 4G și, de asemenea, poate asigura accesul utilizatorilor finali cu dizabilități la serviciile de urgență în condiții echivalente cu cele de care beneficiază ceilalți utilizatori finali, prin realizarea unei infrastructuri adecvate pentru facilitarea acestor comunicații de urgență multimedia.

Interconectarea bazată pe comutarea de circuite va mai fi folosită o perioadă ca soluție de rezervă, până la migrarea totală a apelurilor la noile tehnologii.

Operatorii de telefonie vor trimite date de două ori pe an la ANCOM

Capabilitățile terminalelor inteligente cu funcționalități avansate contribuie în mod radical la o mai bună localizare.

În acest sens, proiectul de decizie prevede și o nouă obligație a operatorilor mobili de a transmite de două ori pe an către ANCOM câte o listă cu terminalele conectate la rețea, una din perioada septembrie – martie, iar cealaltă din perioada martie – septembrie.

Operatorii vor trebui să precizeze denumirea producătorului, denumirea terminalului, modelul terminalului și versiunea sistemului de operare a terminalului, precum și anumite capabilități ale acestora.

Aceste informații vor fi utilizate pentru evaluarea dinamică, prin statistici, a procentajului terminalelor din piață, capabile de localizări performante.

Proiectul de decizie vine în continuarea demersurilor inițiate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2023 privind unele măsuri în domeniul Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, care impune implementarea unui cumul de soluții tehnice în premieră la nivelul serviciilor de urgență europene în vederea îmbunătățirii localizării apelurilor la numărul de urgență 112.

Procesul de consultare publică

Având în vedere că modificările propuse au fost testate și că mare parte dintre obligațiile ce revin operatorilor au fost deja agreate între părți, proiectul de decizie pentru modificarea și completarea Deciziei președintelui Autorității Naționale pentru Comunicații nr. 1023/2008 privind realizarea comunicaţiilor către Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă este supus consultării publice în regim de urgență, pentru o perioadă de 10 zile.

Proiectul de decizie poate fi consultat aici, persoanele interesate fiind invitate să formuleze şi să transmită observaţii şi propuneri până la data de 04.04.2024, pe adresa sediului central al ANCOM (Str. Delea Nouă nr. 2, sector 3, Bucureşti), prin intermediul Registraturii online sau prin intermediul direcţiilor regionale ale Autorităţii. Observaţiile pot fi transmise şi prin fax la numărul +40 372 845 402 sau prin e-mail pe adresa consultare@ancom.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Copilă din Darabani găsită în parcul Mihai Eminescu. A fugit de familie și a cerut internarea într-un centru de plasament

Publicat

Polițiștii locali de la Botoșani au anunțat astăzi că în data de 23.03.2024, în jurul orei 12:00, în parcul Mihai Eminescu a fost găsită o minoră în vârsta de 15 ani, care a părăsit voluntar domiciliul din orașul Darabani.

A fost legitimată iar ca urmare a verificărilor efectuate, a rezultat că nu figura ca fiind declarată dispărută.

Din discuțiile purtate, această a relatat faptul că a plecat de la domiciliu din cauza unor neînțelegeri cu membrii familiei și dorește să fie internată într-un Centru de Plasament.

“Având în vedere aceste aspecte, minora a fost încredințată reprezentanților Centrului de Primire a Copilului in Regim de Urgență „Micul Prinț”, pentru parcurgerea procedurilor legale”, au transmis polițiștii locali de la Botoșani.

Citeste mai mult

Economie

Bani pentru fermieri: APIA a plătit fermierilor peste 10,53 miliarde lei. Doar astăzi au fost virați bani către 7.679 fermieri

Publicat

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit fermierilor până în prezent peste 10,53 miliarde de lei pentru anul de cerere 2023, a anunţat, marţi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), relatrează agerpres.ro.

Numai în cursul zilei de marţi, o sumă de peste 424,67 milioane de lei a intrat în conturile a 7.679 fermieri.

Potrivit sursei citate, din suma totală plătită pe 26 martie, circa 408,52 milioane de lei provine din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), peste 3,29 milioane de lei din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), 12,19 milioane de lei din Bugetul Naţional (BN), circa 654.233 lei cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN1) şi 8.389 lei din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI).

Plăţile pentru intervenţiile finanţate din FEGA şi BN se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsurile/intervenţiile finanţate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

Citeste mai mult

Eveniment

Când ești tânăr le faci pe toate: O tânără a renunțat la Facultatea de Geografie și s-a făcut jandarmeriță

Publicat

În această dimineață, Giorgiana, elevă a Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi Fălticeni, a participat la o activitate de împădurire pe raza Ocolului Silvic Trușești, împreună cu colegii aflați în stagiul de practică la Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani.

Vremea frumoasă și natura care revine la viață la începutul primăverii au constituit cadrul propice pentru plantarea de arbori din mai multe specii, în zona Cantonului Coștiugeni, împreună cu specialiștii silvici, care au asigurat expertiza, puieții și uneltele necesare plantării.

Pentru Giorgiana și colegii ei, acesta este primul lor stagiu de practică, în care vor căpăta competențe în specializarea pază și protecție instituțională.

La terminarea liceului, în anul 2022, tânăra din comuna Broscăuți a fost admisă la Facultatea de geografie-geologie din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași, ale cărei cursuri le-a urmat timp de un an, moment în care a aflat despre oferta de școlarizare pentru instituțiile militare de învățământ postliceal care pregătesc personal pentru nevoile Jandarmeriei Române și a luat hotărârea să se înscrie, motivată fiind de dinamica și diversitatea activităților și misiunilor pe care le execută jandarmii, dar și de prietenii care lucrează deja în structurile M.A.I. și care au sfătuit-o să urmeze o carieră în acest domeniu.

Cu siguranță, la absolvirea școlii de subofițeri va relua cursurile facultății de geografie, pe care își dorește foarte mult să le finalizeze cu o diplomă de licență.

Dacă ar fi să aleagă în acest moment, ar opta pentru serviciul în structurile de ordine și siguranță publică, pentru care consideră că are abilități native, iar cunoștințele necesare le va acumula, treptat, atât la cursuri, cât și în stagiile de practică, de la tutorii profesionali cu experiență.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending