Connect with us

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza. 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România

Publicat

Publicitate

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești, evocă alba24.ro.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

 

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Clujul a devenit primul oraș fără fumat în aer liber. Consiliul Local a aprobat interzicerea țigărilor în stații, parcuri și baze sportive

Publicat

Publicitate

Clujul a devenit primul oraș fără fumatul în aer liber după ce Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat un proiectul de hotărâre care impune restricții de fumat în mai multe spații publice din oraș, incluzând stațiile mijloacelor de transport în comun, parcurile și bazele sportive, relatează cluj24.ro.

Hotărârea a fost adoptată cu 22 de voturi „pentru” și 3 abțineri, urmând să intre în vigoare la 90 de zile de la data aprobării. Măsura se aplică atât fumatului clasic, cât și utilizării țigărilor electronice și dispozitivelor de tip vape. Excepție fac doar zonele special amenajate în acest scop, care urmează să fie identificate, amenajate și semnalizate corespunzător de către autorități.

Propunere pentru extinderea restricțiilor

Consilierul local Aurelia Cristea, autoare a legii anti-fumat din 2016, care a interzis fumatul în spațiile publice închise, a susținut extinderea actualelor restricții. Ea a propus ca interdicția să se aplice și în apropierea intrărilor în instituțiile publice și în toate spațiile publice închise, inclusiv pentru țigările electronice.

Totuși, amendamentele propuse nu au fost supuse la vot. Departamentul juridic al Primăriei a argumentat că astfel de prevederi țin de reglementările naționale, nu de competența consiliilor locale.

Unde se va aplica interdicția?

Hotărârea interzice fumatul și utilizarea dispozitivelor electronice de fumat în următoarele locuri:

  • Stațiile mijloacelor de transport în comun;
  • Toate parcurile publice din Cluj-Napoca;
  • Bazele și terenurile sportive.

Excepție fac evenimentele publice în aer liber care au fost aprobate oficial de către autorități. Chiar și în aceste cazuri, organizatorii vor avea obligația să delimiteze zone speciale pentru fumători, dacă este cazul.

Publicitate

Sancțiuni de până la 500 de lei

Cei care nu vor respecta noile reguli riscă amenzi între 100 și 500 de lei. Aplicarea sancțiunilor va fi în sarcina Poliției Locale Cluj-Napoca. Totodată, municipalitatea va avea responsabilitatea de a semnaliza corespunzător spațiile unde fumatul este interzis și cele în care este permis.

Decizia vine în contextul în care tot mai multe orașe din Europa adoptă măsuri ferme pentru a limita expunerea cetățenilor, în special a copiilor și tinerilor, la fumul de tutun și la noile forme de fumat. Cluj-Napoca devine astfel primul din România care extinde explicit interdicțiile de fumat în spații publice deschise.

Citeste mai mult

Eveniment

Primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș: „Europa ne-a fost partener. Să mergem înainte, nu înapoi!”

Publicat

Publicitate

Cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din România, primarii comunelor care au reușit să se dezvolte în ultimii ani au început să facă apeluri la populație pentru acordarea unui vot pro-european în Botoșani, vot care le-ar permite finanțarea de noi proiecte cu bani de la Uniunea Europeană.

Într-un mesaj adresat locuitorilor din comuna Stăuceni, primarul Cozmin-Iulian Epuraș a făcut o radiografie sinceră a transformărilor prin care a trecut localitatea în ultimii ani, subliniind importanța sprijinului european în dezvoltarea comunității.

„Știu bine cum arăta comuna noastră acum ceva timp: fără canalizare, fără gaze, cu drumuri degradate și fără perspective pentru tineri. Dar totodată știu cât am muncit împreună pentru a schimba aceste lucruri”, a transmis edilul.

Astăzi, Stăuceniul se poate mândri cu rețele de apă, canalizare, gaz, drumuri asfaltate și numeroase proiecte moderne în diferite stadii de implementare. Primarul a subliniat că toate acestea au fost posibile datorită fondurilor europene, fără de care multe dintre obiective ar fi rămas simple intenții pe hârtie.

„Europa ne-a oferit resurse, stabilitate și încredere. Fiecare drum asfaltat, fiecare lumină aprinsă pe o stradă, fiecare școală renovată sunt dovada că munca are sens și că direcția aleasă a fost cea corectă”, a adăugat Epuraș.

În contextul apropiatelor alegeri prezidențiale, edilul îi îndeamnă pe cetățeni să voteze cu responsabilitate și viziune. „Nu alegem doar un om, ci o direcție. Putem continua drumul modernizării sau ne putem abate spre promisiuni fără garanții. Să alegem un președinte care susține parcursul european al României”, a fost apelul său către comunitate.

Publicitate

Mesajul primarului se încheie cu un îndemn clar: „Haideți să mergem înainte, nu înapoi!”

Citeste mai mult

Educație

Cum se calculează media și când are loc repartizarea computerizată la ADMITEREA la liceu 2025. Calendarul oficial și condiții

Publicat

Publicitate

Ministerul Educației a publicat calendarul oficial pentru admiterea la liceu în anul 2025. Potrivit documentului, completarea fișelor de înscriere, cu opțiunile pentru licee, va avea loc pe 14 iulie, iar repartizarea computerizată este programată pentru data de 23 iulie.

La această etapă a admiterii pot participa și absolvenții de clasa a VIII-a din promoțiile anterioare, cu condiția să nu fi împlinit vârsta de 18 ani până la începutul anului școlar 2025-2026, relatează alba24.ro.

Admitere liceu 2025. Cum se calculează media

Media de admitere în clasa a IX-a de liceu o reprezintă media generală la evaluarea națională pentru clasa a VIII-a. Aceasta este calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele incluse în Evaluarea Națională.

Candidații care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă și au susținut evaluarea națională la limba și literatura maternă respectivă pot opta pentru stabilirea mediei la evaluarea națională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă și literatură maternă.

În acest sens, părinții sau reprezentanții legali ai acestor candidați completează o declarație, semnată de părinte sau reprezentat legal și de candidat, care însoțește fișa de înscriere în vederea repartizării computerizate. Aceasta se depune la secretariatul unității de învățământ de proveniență.

Acești candidați, care au optat pentru stabilirea mediei generale la evaluarea națională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă și literatură maternă nu pot fi repartizați computerizat în învățământul liceal în clase cu predare în limbile minorităților naționale.

Publicitate

Media de admitere liceu 2025: profil artistic și sportiv

Pentru profilul artistic, pentru profilul sportiv și pentru specializarea filologie de la liceul Waldorf, media finală de admitere se calculează astfel:

(3 APT + MA)/4 = MFA,

unde: APT = nota finală la probele de aptitudini

MA = media de admitere (calculată conform Punctului I)

MFA = media finală de admitere.

Media de admitere liceu 2025: profil teologic și militar

Pentru profilul teologic, media finală de admitere se calculează astfel:

(APT + MA)/2 = MFA,

unde: APT = nota finală la probele de aptitudini

MA = media de admitere (calculată conform Punctului I)

MFA = media finală de admitere.

Pentru profilul militar, media finală de admitere se calculează astfel:

0,2 MA + 0,8 NP = MFA,

unde: NP = nota la proba de verificare a cunoștințelor la disciplinele Limba și literatura română și Matematică

MA = media de admitere (calculată conform Punctului I)

MFA = media finală de admitere

Fisa_Admitere_2025_2026_liceu

Fisa_Admitere_2025_2026_aptitudini

Admitere liceu 2025. Departajarea candidaților cu medii egale

Pentru repartizarea computerizată, în cazul în care doi candidați au medii de admitere egale, aceștia vor fi departajați folosind, în ordine, următoarele criterii:

  • media generală de absolvire a claselor a V-a — a VIII-a
  • nota obținută la proba de limba și literatura română din cadrul evaluării naționale
  • nota obținută la proba de matematică din cadrul evaluării naționale
  • nota obținută la proba de limbă maternă din cadrul evaluării naționale, respectiv nota de la proba de verificare a cunoștințelor de limbă maternă, susținută conform prevederilor

În cazul în care la o unitate de învățământ, pe ultimul loc, există candidați cu opțiunea exprimată pentru acea unitate școlară și care au mediile de admitere, precum și toate mediile menționate egale, atunci toți acești candidați sunt declarați admiși la opțiunea solicitată.

Admitere liceu 2025. Locuri speciale

Inspectoratele școlare alocă peste numărul de locuri repartizat unităților de învățământ 1—2 locuri special suplimentare la clasă pentru elevii romi, respectiv pentru elevi cu cerințe educaționale speciale (CES), care susțin evaluarea națională.

Admitere liceu 2025: repartizarea elevilor olimpici

Elevii care au obţinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei pot fi înscrişi în clasa a IX-a, în anul şcolar 2025 -2026, peste numărul maxim de elevi în formaţiunile/clasele de elevi.

Candidaţii pot participa la repartizarea computerizată într-un singur judeţ. Înscrierea candidaţilor care doresc să participe la admiterea computerizată în alt judeţ se realizează la unitatea de învăţământ din care provin candidaţii.

Admitere liceu 2025. Repartizarea în a doua etapă

Se repartizează în a doua etapă de admitere în învățământul liceal:

  • candidații care au fost repartizați computerizat în prima etapă de admitere, dar nu și-au depus dosarele de înscriere în termen sau au renunțat, în scris, la locul ocupat
  • candidații care nu au participat sau au participat la repartizarea computerizată în prima etapă de admitere, dar, din diferite motive, nu au fost repartizați computerizat
  • cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025—2026.

După rezolvarea situațiilor speciale și după a doua etapă de admitere se repartizează și absolvenții clasei a VIII-a care nu au susținut evaluarea națională și cărora nu li se poate calcula media de admitere.

În învățământul liceal, la cursuri cu frecvență redusă, se pot înscrie absolvenții clasei a VIII-a din seriile anterioare care împlinesc 20 de ani până la data de 31 august 2025 inclusiv.

Admitere liceu 2025. Calendar

20 mai – 13 iunie 2025: Şedinţe/acțiuni de instruire cu părinţii şi elevii pentru prezentarea procedurilor de admitere şi a planului de şcolarizare, organizate la unitatea de învățământ sau prin mijloace electronice de comunicare (telefon, e-mail, videoconferință on-line etc.).

23 mai 2025: Transmiterea la Ministerul Educației a broşurilor de admitere ale fiecărui judeţ, în versiune electronică şi tipărită.

19 iunie 2025: Transmiterea de către fiecare unitate de învăţământ gimnazial către comisia de admitere a bazei de date cuprinzând mediile generale de absolvire ale absolvenţilor clasei a VIII-a, precum şi a listei elevilor corigenţi, repetenţi, cu situaţia neîncheiată sau exmatriculaţi, prin completarea acestor informații în aplicația informatică centralizată.

Unitățile de învățământ vor verifica corectitudinea datelor cu privire la mediile generale de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a și efectuează eventualele corecții până la această dată.

20 iunie 2025: Transmiterea de către comisiile de admitere către Comisia naţională de admitere a bazei de date cuprinzând mediile generale de absolvire ale absolvenţilor clasei a VIII-a, prin confirmarea finalizării operațiunilor specifice completării acestor date în aplicația informatică centralizată.

10 iulie 2025: Transmiterea de către Comisia națională de admitere către comisiile judeţene a bazei de date cu mediile de admitere şi a ierarhiei judeţene prin activarea, în aplicația informatică centralizată, a secțiunilor și rapoartelor specifice.

Depunerea declarațiilor de către părinții sau reprezentanții legali ai candidaților care optează pentru stabilirea mediei la evaluarea naţională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă şi literatură maternă, la secretariatele unităţilor de învăţământ de provenienţă.

Admitere liceu 2025. Calendar

11 iulie 2025: Completarea de către secretariatele şcolilor a fişelor de înscriere cu numele/codul unităţii de învăţământ gimnazial, cu datele personale ale absolvenţilor claselor a VIII-a, cu mediile generale de absolvire, cu notele şi mediile obţinute la evaluarea naţională din clasa a VIII-a, cu mediile de admitere, prin preluarea acestora din aplicația informatică centralizată.

11 iulie 2025: Anunţarea ierarhiei la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti a absolvenţilor claselor a VIII-a.

Admitere liceu 2025. Probele de aptitudini

12 – 13 mai 2025: Eliberarea/Transmiterea anexelor fişelor de înscriere pentru elevii sau absolvenţii care doresc să participe la probe de aptitudini.

14 – 16 mai 2025: Înscrierea pentru probele de aptitudini

19 – 23 mai 2025: Desfăşurarea probelor de aptitudini

26 mai 2025: Comunicarea rezultatelor la probele de aptitudini. Depunerea contestaţiilor la probele de aptitudini (dacă există prevederi metodologice privind contestarea probelor).

30 mai 2025: Comunicarea rezultatelor finale, în urma contestaţiilor, la probele de aptitudini.

19 iunie 2025: Actualizarea de către comisiile din unitățile de învățământ liceal vocațional a listelor candidaţilor declaraţi admişi la probele de aptitudini, prin eliminarea candidaţilor corigenţi, repetenţi, amânaţi sau exmatriculaţi, în aplicația informatică centralizată.

11 iulie 2025: Validarea de către comisia de admitere a listei candidaţilor admişi la liceele/clasele la care s-au susţinut probe de aptitudini şi comunicarea rezultatelor în unitatea de învăţământ liceal respectivă, prin tipărire din aplicația informatică centralizată.

14 iulie 2025: Ridicarea/Transmiterea de la liceele vocaţionale a anexelor fișelor de înscriere ale candidaţilor care nu au fost admişi la clasele pentru care au susţinut probe de aptitudini. Candidaților care nu au fost admiși la clasele pentru care au susținut probe de aptitudini, precum și candidaților care au fost admiși dar care au declarat, în scris, că renunță la locul obținut, li se poate elibera, de către unitatea de învățământ gimnazial, fișa de înscriere, pentru completarea opțiunilor în vederea participării la repartizarea computerizată.

Probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă

12 – 13 mai 2025: Eliberarea/Transmiterea anexelor fişelor de înscriere pentru elevii sau absolvenţii care doresc să participe la probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă.

14 – 16 mai 2025: Înscrierea candidaţilor pentru probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă.

Documentele necesare pentru recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine cu proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulaţie internaţională pot fi depuse la unitatea de învăţământ de provenienţă până la data de 26 mai 2025.

20 – 23 mai 2025: Desfăşurarea probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă.

26 mai 2025: Comunicarea rezultatelor la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă. Depunerea contestaţiilor la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă (dacă există prevederi metodologice privind contestarea probelor).

30 mai 2025: Comunicarea rezultatelor finale, după contestaţii, la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă. Transmiterea către comisia de admitere a listelor cu rezultatele finale la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, prin completarea acestora în Etapa de repartizare computerizată și admitere în învățământul liceal pentru candidații din seria curentă, precum și pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025-2026

Admitere liceu 2025: completarea fișelor de înscriere

14 – 21 iulie 2025: Completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a

Orice opțiune greșită poate conduce la o repartizare nedorită! Numărul redus de opțiuni completate poate conduce la nerepartizarea computerizată a candidatului!

Completarea fișelor de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a care doresc să participe la admitere în alt județ și depunerea/transmiterea fișelor, conform procedurii stabilite de Comisia națională de admitere.

Candidații nerepartizați pe locurile speciale pentru rromi și candidații nerepartizați pe locurile distinct alocate în unitățile de învățământ de masă candidaților cu CES, precum și cei care au fost repartizați dar care solicită, în scris, renunțarea la locul pe care au fost repartizați, care doresc să participe la etapa de repartizare computerizată și admitere în învățământul liceal pentru candidații din seria curentă, precum și pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025-2026, completează opțiunile în perioada 16 – 18 iulie 2025.

14 – 21 iulie 2025 Introducerea în baza de date computerizată (în aplicația informatică centralizată) a datelor din fișele de înscriere.

14 – 21 iulie 2025 Verificarea de către părinți și candidați a corectitudinii datelor din fișa listată de calculator, corectarea eventualelor greșeli în baza de date computerizată și listarea fișelor corectate din calculator, operațiuni ce se vor realiza utilizând aplicația informatică centralizată.

Admitere liceu 2025: repartizarea computerizată

23 iulie 2025 Repartizarea computerizată în învățământul liceal a absolvenților clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025 – 2026.

23 iulie 2025 Comunicarea rezultatelor candidaților repartizați computerizat în învățământul liceal.

Afișarea în unitățile de învățământ gimnazial a listei cu locurile neocupate în unitățile de învățământul liceal din județ/municipiul București

24 – 29 iulie 2025 Depunerea dosarelor de înscriere la școlile la care candidații au fost repartizați.

29 iulie 2025 Transmiterea de către unitățile de învățământ liceal a situației locurilor rămase libere în urma neînscrierii candidaților admiși în această etapă de admitere.

30 iulie – 1 august 2025 Rezolvarea de către comisia de admitere județeană/ a municipiului București, a situațiilor speciale apărute după etapa de repartizare computerizată.

A doua etapă de admitere 2025

pentru candidații din seria curentă, precum și pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025-2026

1 august 2025: Afișarea centrului de admitere, a situației locurilor rămase libere, inclusive a celor destinate candidaților rromi, precum și a celor destinate candidaților aplicația informatică centralizată.

2 – 4 iunie 2025: Ridicarea/Transmiterea anexelor fişelor de înscriere de la unităţile la care candidaţii au susţinut probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă.

4 – 6 iunie 2025: Depunerea/Transmiterea anexelor fişelor de înscriere ale candidaţilor care au participat la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, la unităţile de învăţământ de proveniență.

4 august 2025: Înscrierea candidaților pentru probele de aptitudini sau probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă, inclusiv a candidaților pe locurile speciale pentru rromi și a candidaților pentru locurile distinct alocate candidaților cu CES în unitățile de învățământ de masă.

A doua etapă de admitere 2025

5– 6 august 2025: Desfășurarea probelor de aptitudini sau a probelor de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă

7 – 8 august 2025: Afișarea rezultatelor la probele de aptitudini și la probele de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă și rezolvarea eventualelor contestații

11 – 13 august 2025: Primirea cererilor de înscriere a candidaților care:

  • au fost repartizați computerizat în prima etapă de admitere, dar nu și-au depus dosarele de înscriere în termen
  • au fost respinși la liceele/clasele care au organizat probe de aptitudini
  • au susținut probe de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau de limbă maternă în etapa a doua
  • nu au participat sau au participat la repartizarea computerizată în prima etapă de admitere, dar, din diferite motive, nu au fost repartizați computerizat, inclusiv a candidaților pe locurile speciale pentru rromi și a candidaților pentru locurile distinct alocate candidaților cu CES în unitățile de învățământ de masă.

Primirea cererilor de înscriere a absolvenților clasei a VIII-a care nu au susținut evaluarea națională.

18 – 19 august 2025: Repartizarea candidaților din etapa a doua, de către comisia de admitere

Admitere liceu 2025: învățământul seral

14 iulie 2025: Anunțarea calendarului admiterii la învățământ seral pentru candidații din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025 – 2026

24 – 25, 28 – 29 iulie 2025: Înscrierea la învățământul seral a candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025 – 2026.

30 iulie – 1 august 2025: Repartizarea candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025 – 2026 pe locurile de la învățământul seral.

Admitere liceu 2025: învățământul cu frecvență redusă

14 iulie 2025: Anunțarea calendarului admiterii la învățământ cu frecvență redusă pentru candidații din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 20 ani până la data de 31 august 2025 inclusiv.

24 – 25, 28 – 29 iulie 2025: Înscrierea la învățământul cu frecvență redusă a candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 20 ani până la data de 31 august 2025 inclusiv.

30 iulie – 1 august 2025: Repartizarea candidaților din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 20 ani până la data de 31 august 2025 inclusiv pe locurile pentru învățământul cu frecvență redusă.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Copilașii de la Grădinița nr. 3 din Dorohoi s-au întâlnit cu pompierii

Publicat

Publicitate

Multe persoane sunt superstițioase și consideră ziua de „Marţi, 13” o zi cu ghinion, dar se întâmplă ca uneori să ne facem și singuri „ghinionul” prin faptul că nu suntem destul de bine informați. De aceea, la nivelul IGSU, s-a stabilit ca, de fiecare dată când ziua de 13 pică marţea, aceasta să fie dedicată Informării Preventive.

Pompierii botoșăneni au diseminat astăzi mesajul preventiv prin distribuirea de materiale aferente campaniei în locurile aglomerate din municipiul Botoșani, dar și în celelalte localități ale județului prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Inspectorii de Prevenire au fost prezenți la Grădinița nr. 3 din Dorohoi, unde au desfășurat diverse activități, pe parcursul cărora copiii au învățat cum trebuie să se protejeze dacă un incendiu îi surprinde în locuință sau la școală, dar și cum să reacţioneze în situația producerii unui cutremur.

Pompierii botoșăneni si membrii serviciilor voluntare din comunele județului au abordat următoarele aspecte:
✔ verificarea și curățarea coșurilor de evacuare a fumului;
✔ verificarea sobelor și alimentarea acestora cu materiale combustibile potrivite;
✔ evitarea supeaîncălzirii sobei;
✔ depozitarea cenușii și a jarului provenite de la sobe într-un loc special amenajat. Jăratecul nestins nu trebuie aruncat în apropierea casei, a adăposturilor de animale, a magaziilor de lemne sau de furaje;
✔ folosirea responsabilă a instalațiilor electrice și de gaze și verificarea acestora de către personal specializat;
✔ instalarea în locuințe a detectoarelor de fum și de gaz;
✔ supravegherea și informarea copiilor, astfel încât aceștia să cunoască riscurile la care se expun în orice împrejurare.

Activitățile urmăresc creșterea nivelului de siguranță în rândul cetățenilor și crearea unei culturi preventive, cu precădere pe respectarea regulilor privind apărarea împotriva incendiilor.

Publicitate

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending