Connect with us

Eveniment

Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza. 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România

Publicat

Publicitate

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești, evocă alba24.ro.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

 

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (333)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

INNAMORAMENTO-UL: Concept pe care l-am întâlnit explicat dintr-o perspectivă atmosferico-afectivă de Aurel Maria Baros în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 7 din 2020. El constituie subiectul unui studiu cu privire la volumul lui Costache Olăreanu „Ficţiune şi infanterie” (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 1980). Explică Aurel Maria Baros: „Toposul „innamoramento”-ului traduce întâlnirea dintre un erou şi o eroină care trăiesc experienţa iubirii la prima vedere. Această secvenţă înscrisă în arsenalul amoros tradiţional comportă trei etape canonice: apariţia obiectului dorinţei, schimbul vizual şi schimbul verbal. Cine spune inamorare se gândeşte instantaneu şi la retorica tradiţională: iubirea fulgerătoare, ca explozie afectivă, este ilustrată, metaforic vorbind, de o furtună care antrenează diferite descărcări electrice”.

 

 

Publicitate

ÎNTREBAREA NORA IUGA: Am întâlnit-o în „România literară” nr. 5 din 2012, în eseul „Perla din scoică: Florin Hălălău”: „Care actor e mai actor, cel care rămâne acelaşi în toate rolurile sau cel care se ascunde până la neidentificare în spatele personajului?” Continuă Nora Iuga: „În faţa poetului dilema mea nu este mai mică. Există cei care rămân ei în acelaşi costum o viaţă întreagă – un Bacovia, un Mircea Ivănescu (exceptându-l pe „Mopete”) – şi alţii care schimbă registrele cum îşi schimbă şosetele: Octavian Soviany, Constantin Abăluţă. Personal mă simt mai atrasă de cea de-a doua categorie, fiindcă altfel de ce ar fi apărut noţiuni ca PLURIVALENT, HAETERONIM, POLISEMANTISM. Pessoa de ce a simţit nevoia mai multor identităţi şi vioara lu Paganini cum de şi-a descoperit mai multe sunete?”

 

 

MEMORICID:  Termen introdus adesea în discursurile lor de Ana Blandiana şi Romulus Rusan cu intenţia de a semnaliza existenţa unui pericol, acela al tinerilor de a uita şi a nu fi interesaţi de memoria comunismului. Spun cei doi: „A apărut memoricidul. Tinerii nu mai ştiu nimic despre comunism. La Sighet nu se pot face decât întâlniri cu foştii deţinuţi politici şi Şcoala de vară. Iar Statului român nu-i dă prin cap să înfiinţeze un Muzeu al Comunismului şi nici un memorial al poeţilor necunoscuţi din închisori.” (vezi „Observator cultural” nr. 453 din februarie 2014).

 

 

TEAMA DE SUCCES:   Cătălin Turliuc, în „Cronica” nr. 12 din 2011, prezintă cinci motive pentru care ne e teamă de succes: 1. TEAMA DE SCHIMBARE (succesul ne scoate din zona de confort şi ne aruncă în incertitudine şi necunoscut); 2. TEAMA DE ÎNĂLŢIME (cu cât urci mai sus în ierarhie cu atât pericolul de a cădea de mai sus creşte); TEAMA DE A FI DIFERIT (a ieşi din norma anonimatului de masă e un motiv de a fi respins de cei frustraţi); TEAMA DE REACŢIILE CELORLALŢI (izbânda stârneşte invidia şi implicit represaliile); TEAMA DE PROPRIILE REACŢII (când ţi se urcă succesul la cap degradarea personalităţii e evidentă, mai ales în universul oamenilor de cultură).

 

REGISTRE ALE IMAGINARULUI LINGVISTIC VIOLENT:   Au fost inventariate de Ruxandra Cesereanu în cartea sa „Imaginarul violent al românilor” („Humanitas”, 2003). Cele nouă registre pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc sunt:

  1. subuman
  2. igienizant
  3. infracţional
  4. de tip bestiariu
  5. religios (cu subdiviziunile sale punitiv, desacralizant şi satanizator)
  6. putridului şi al excrementalului
  7. sexual şi libidinos
  8. funebru
  9. xenofob şi rasist

 

METAFORA VÂNĂTORII DE FLUTURI:  Am întâlnit-o în eseul „Despre prostie” a lui Robert Musil şi se referă la situaţia în care cineva asaltat de o multitudine de idei nu reuşeşte să se oprească la / fixeze pe o idee: „Încerci să nu scapi din vedere ceea ce crezi că ai reuşit să fixezi cu privirea, dar, pentru că alţi fluturi identici apar în continuare, din toate direcţiile, zburând în zigzag, nu mai ştii dacă pe acela care îl priveşti mai este unul şi acelaşi cu cel pe care îl priveai înainte”.

 

 

URŞII GRIZZLY ŞI „PILDA” LUI BLAGA: Am întâlnit-o în „Ramuri” nr. 12 din 2020 expusă  de Daniel Cristea-Enache într-un interviu pe care i-l acordă Simonei Preda: „Voi încheia repovestind o „pildă” dată de Blaga contrat dur de Beniuc, istorisită de I. D. Sârbu, fostul discipol al lui Blaga. Fiindcă Beniuc era mic de statură, „pilda” lui Blaga arată cum tranşează urşii grizzly disputa pentru întâietate. Nu, nu se bat între ei, cum am fi tentaţi să credem. Rivalii se duc spre un copac înalt, se întind şi zgârie cu ghearele scoarţa copacului. Ursul care zgârie copacul mai sus decât celălalt câştigă competiţia, iar învinsul se retrage, înţelegând…ce? Înţelegându-şi limitele.”

 

 

DROMOCRAŢIA:  Termen (concept) introdus de arhitectul Paul Virilio care vine de la grecescul dromos = viteză. L-am întâlnit explicat în volumul „Întrebări pentru sfârşit de mileniu” (convobiri cu „Le Monde”, „Humanitas”, Bucureşti, 1992) de către traducătoarea textului, Gina Vieru: „Paul Virilio îşi pune problema vitezei şi spaţiului plecând de la experienţa războaielor. Pentru el puterea înseamnă stăpânirea timpului. Cu o erudiţie uimitoare care amestecă DISTANŢELE – SPAŢII şi DISTANŢELE – TIMPURI, acest cercetător deschide un CÂMP LARG DE ÎNTREBĂRI FILOZOFICE pe care îl numeşte DROMOCRAŢIE. Urmărind apariţia noilor tehnici, ca şi a logisticilor militare, el reperează clase de viteză pe care le consideră vectori de putere.”

 

 

„PISA MI-SI”:  Reprezintă înjurătura iubitei lui Emil Cioran, Simone Boue. Am aflat-o dintr-o povestire a Eleonorei Cioran, cumnata lui Emil Cioran, reluată în „Jurnalul naţional” din 16 februarie 2012: „Simone era gospodină, schimba faţa de masă de fiecare dată. Însă, la un moment dat, , a adus o tartă din care a curs siropul pe masă, ceea ce a făcut-o să exclame: „PISA MI-SI!”. Era tot ce învăţase din limba română”.

 

ELECTROLIZA SENTIMENTELOR: Sintagmă introdusă de Sorin Lavric cu scopul de a putea explica cât mai intuitiv posibil dialogul dintre Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, dialog ce constituie conţinutul volumului „Despre destin” („Humanitas”, 2020). Am întâlnit-o explicată în eseul „Litigiu prietenesc” din „România literară” nr. 1 din 2021: „La cât de mare le e diferenţa dintre viziuni, te-ai fi aşteptat ca despărţirea să le fi fost înscrisă în fire, şi totuşi ELECTROLIZA SENTIMENTELOR le-a conferit rolul ANODULUI privind cu speranţe spre cer (e cazul lui Andrei Pleşu în virtutea umorii de sarcină pozitivă ce-i animă concepţia despre om) şi al CATODULUI colţos (cazul lui Gabriel Liiceanu, a cărui umoare negativă în judecarea omului îi împrumută un aer dezamăgit, de intelectual dezbărat de iluzii). Că între ANODUL evlaviei înfiorate şi CATODUL lucidităţii dizolvante s-a putut isca un dialog, rămâne un mister descins din afinităţi neştiute. Probabil că, dincolo de contrastul vehement dintre ideile pe care le proferează, o simbioză atavică i-a ţinut pe cei doi laolaltă.”

 

 

PRAGURI ALE APROPIERII DE POEZIE PENTRU UN ACTOR:   Le-am întâlnit enumerate de actorul Ion Caramitru în „România literară nr. 2 din 2021, într-un interviu acordat lui Cristian Pătrăşconiu: „UNUL e când răsfoieşti cartea şi citeşti poezia. Apoi, ai o senzaţie despre ea, o emoţie, un interes. MAI APOI, şi ca să verifici dacă ea corespunde pretenţiilor tale de frumuseţe sonoră. Ţi-o citeşti ţie cu voce tare. Dacă e pentru tine, îţi vei spune: da, e o poezie pe care va trebui să o învăţ şi SĂ O PUN ÎN „RAFTURILE” MELE INTIME. O citeşti cu voce tare, ca să o înveţi, ca să adaugi acestei alchimii şi sonorităţi, în aşa fel încât memoria mea să fie pregătită să o accepte. Şi ultimul prag: când O SCOŢI ÎN LUME, când o spui publicului; o ştii, o ai în posesie şi o transmiţi mai departe, o transferi publicului. Poeezia e a ta de cele mai multe ori, eu nici nu mai spun autorii poeziilor, când sunt pe scenă-şi pentru că lumea ghiceşte imediat ale cui sunt, dar şi pentru că acele versuri sunt, în acest chip subtil, făcute să fie cumva ale mele.”

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF, noi clarificări despre banii primiți la nuntă, botez sau de la familie. Ce reguli trebuie respectate

Publicat

Publicitate

ANAF a oferit explicații suplimentare cu privire la impozitarea veniturilor a căror sursă nu poate fi justificată, subliniind că impozitul de 70% se aplică doar în situațiile în care contribuabilul nu poate dovedi proveniența banilor.

De asemenea, autoritățile fiscale au clarificat situația transferurilor între rude și a darurilor primite la evenimente precum nunțile și botezurile, acestea fiind considerate venituri neimpozabile în anumite condiții.

Banii primiți între rude, sub lupa ANAF. Când sunt impozabili?

ANAF a precizat că transferurile de bani între rude sunt încadrate fie ca donații, fie ca datorii, ceea ce înseamnă că, în general, acestea nu sunt considerate venituri impozabile. Totuși, dacă în cadrul unei verificări fiscale persoana verificată nu poate furniza documente justificative pentru aceste sume, atunci Fiscul poate decide aplicarea unui impozit.

Un caz recent a atras atenția publicului: o tânără care primise bani de la tatăl său a fost nevoită să aducă documente justificative pentru a demonstra proveniența sumelor. Fiscul a solicitat declarații notariale, note explicative și alte dovezi pentru a accepta aceste transferuri ca fiind legitime.

Obiectul ciudat pus pe sicriul Minervei, înainte de înmormântare. Este ”vestitorul morţii” în credinţă populară
„Între rude, pentru banii oferiți în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situației de fapt trebuie să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate sau declarații ale martorilor”, a explicat avocatul Luisiana Dobrinescu.

Publicitate

Darurile de la nunți și botezuri, considerate venituri neimpozabile

În ceea ce privește sumele primite în cadrul evenimentelor de familie, ANAF a confirmat că acestea nu sunt impozabile și nu există obligația declarativă pentru contribuabili. Cu alte cuvinte, banii primiți la o nuntă sau un botez nu intră sub incidența impozitului de 70%, conform clarificărilor ANAF.

Această excepție vine după ce, anul trecut, Fiscul a emis un comunicat oficial în care a menționat că sumele provenite din darurile de la astfel de evenimente nu fac parte din veniturile supuse impozitării.

Impozit de 70% pentru sumele fără sursă identificabilă

Începând cu 1 iulie 2024, prin Legea 296/2023, impozitul pentru veniturile a căror proveniență nu poate fi justificată a fost majorat de la 16% la 70%. Acest impozit se aplică dacă ANAF constată că declarațiile și documentele prezentate de contribuabil sunt incorecte, incomplete sau false, iar persoana verificată nu poate dovedi sursa banilor.

Avocații avertizează că există deja mai multe cazuri în care sumele primite de la rude în numerar au fost considerate venituri impozabile, tocmai din lipsa documentelor justificative. O pensionară, de exemplu, a fost verificată de Fisc după ce a primit 20.000 de euro de la fiul său pentru cumpărarea unei case, fiind nevoită să demonstreze proveniența acestor bani.

Cum poți evita problemele cu ANAF?

Pentru a nu avea surprize neplăcute în cazul unei verificări fiscale, experții recomandă ca transferurile între rude să fie realizate prin online banking și să fie menționată clar destinația banilor.

„Pentru a evita orice problemă, recomand ca banii să fie transferați electronic, cu o mențiune clară privind scopul lor. Acest lucru oferă o trasabilitate clară și evită complicațiile în cazul unei verificări fiscale”, a explicat Luisiana Dobrinescu.

Pe scurt, românii trebuie să fie atenți la sumele pe care le transferă între rude sau le primesc în numerar, întrucât ANAF poate considera că acestea sunt venituri impozabile dacă nu există dovezi clare ale provenienței lor.

Citeste mai mult

Eveniment

Gheorghe Hagi, decorat cu Ordinul Național „Steaua României”: Bolojan: Un fenomen al fotbalului românesc și internațional

Publicat

Publicitate

Președintele interimar Ilie Bolojan i-a conferit, miercuri, fostului internațional Gheorghe Hagi cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Național ‘Steaua României’.

‘Suntem astăzi împreună – familie, prieteni, membri ai Generației de Aur, mari sportivi – pentru a celebra un fenomen al fotbalului românesc și internațional, un nume care ne-a făcut mândri, care ne-a adus momente de neuitat și care prin performanțe sale extraordinare a pus România pe harta sportului mondial. Astăzi, celebrăm omul Gheorghe Hagi – unul dintre cei mai mari sportivi pe care îi are țara noastră’, a spus Ilie Bolojan la ceremonia de decorare a lui Gheorghe Hagi.

El a arătat că acordarea celei mai înalte distincții a statului român lui Gheorghe Hagi este un semn al recunoștinței și al mulțumirii pentru tot ceea ce a făcut pentru sportul românesc.

Bolojan a afirmat că Hagi a fost un erou pe teren, dar și în lumea fotbalului și că Generația de Aur a rămas pentru toți ‘o dovadă a ceea ce putem realiza când suntem uniți în jurul unui vis comun’.

‘Anul acesta ați împlinit 60 de ani, dintre care 50 dedicați sportului. În toată această perioadă ne-ați arătat prin fapte ce înseamnă talentul dublat de muncă atât ca jucător, cât și ca antrenor. Ați fost un erou pe teren, dar și în lumea fotbalului. Faceți parte din Generația de Aur, acea generație care ne-a făcut să trăim fiecare victorie ca pe o mare sărbătoare națională. Generația de Aur a rămas pentru noi toți o dovadă a ceea ce putem realiza când suntem uniți în jurul unui vis comun’, a mai spus președintele interimar.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu

Publicat

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu.

Unul dintre cei mai tineri primari din România și din județul Botoșani, Cosmin Cîșlariu a vorbit despre investițiile din această comună și despre stadiul lucrărilor la implementarea celor aflate în derulare.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending