Connect with us

Botoșani

23 aprilie – Sfântul Gheorghe, patronul spiritual al municipiului Botoșani. Patriarhia Română a mutat sărbătoarea pe 25 aprilie

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

În 23 aprilie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Gheorghe, care este considerat ocrotitor al armatelor terestre, dar și patronul spiritual al municipiului Botoșani. Este unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului, numeroase biserici având hramul său.

De sărbătoarea aflată spre finalul primăverii sunt legate mai multe tradiții și superstiții.

Mesajul Patriarhiei de ziua SF. Gheorghe

În 2022, pentru ca ziua de Sfântul Gheorghe pică într-o zi de post, Patriarhia Română a decis să mute sărbătoarea în a doua zi de Paști.

Motivul pentru care are loc această schimbare este acela că ziua de cinstire a Sfântului Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, iar Tipicul prevede ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști. În plus Sâmbăta Mare din Săptămâna Patimilor este și ultima zi din Postul Paștelui.

Astfel, Patriarhia Română a decis ca slujba de Sf. Gheorghe să fie săvârșită în 25 aprilie, care coincide cu a doua zi de Sfintele Paşti. Astfel, enoriașii sunt îndrumați să nu chefuiască în cinstea celor care își sărbătoresc onomoastica în 23 aprilie și să amâne petrecerea pentru a doua zi de Paște.

Publicitate

Sărbătoarea Sfântul Gheorghe pică în Sâmbăta Mare

„Anul acesta, ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, zi în care credincioșii ortodocși de pretutindeni sunt chemați să-și îndrepte atenția spre lucrarea mântuitoare a Domnului Iisus Hristos săvârșită în această zi, în care a stat cu trupul în mormânt, dar cu sufletul S-a coborât în iad și a eliberat de acolo sufletele drepților ținute până atunci în întuneric, apoi a deschis raiul, făcându-l accesibil tuturor celor ce vor crede în El”, a explicat pentru Basilica.ro Arhim. Chiril Lovin, coordonatorul Departamentului Carte de cult al Patriarhiei Române, şi slujitor la Mănăstirea Antim din Capitală.

Despre Sfânta și Marea Sâmbătă, el a mai menţionat că este „ziua în care începe biruința lui Hristos asupra iadului și, prin aceasta, ne pregătim sufletește, prin ajunare, pentru praznicul Învierii Domnului”.

„Este singura sâmbătă din an în care se ajunează (după recomandările din tipic, nu se mănâncă nimic până seara, când se servește puțină hrană de post fără ulei).

Astfel, semnificația soteriologică a acestei zile liturgice exclude prăznuirea vreunui sfânt. De aceea, indicațiile tipiconale din cărțile de cult impun ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști, adică luni în Săptămâna Luminată (Triodul, Editura IBMO, București, 2010, p. 815)”.

Însemnarea cu cruce roșie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române marchează o zi de sărbătoare în care nu se lucrează, ci se oficiază slujbă și Liturghie în toate bisericile pentru sărbătoarea respectivă.

„De aceea, în calendarul pe anul 2022, pomenirea Sfântului Gheorghe a fost mutată integral pe data de 25 aprilie, deoarece atunci se va săvârși slujba (Vecernia și Utrenia), precum și Sfânta Liturghie (cu lecturile adecvate) pentru pomenirea Marelui Mucenic.

În această zi de bucurie pascală își vor serba onomastica cei care-i poartă numele”, a precizat Arhim. Chiril Lovin.

Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți de către români

Patronul spiritual al municipiului Botoșani, Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai îndrăgiţi de creştini, fiind și ocrotitorul Moldovei, dar şi patronul Angliei, Georgiei şi al Moscovei. În Lituania, Sf. Gheorghe este venerat ca protector al animalelor, iar în unele regiuni ale Spaniei ziua lui se serbează cu mese bogate şi daruri.

În conştiinţa populară românească, Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi sfinţi, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase oraşe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este denumit astfel. Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului).

Chipul Sfântului Gheorghe, ocrotitorul Moldovei, era reprezentat pe steagul voievodului Ştefan cel Mare.

Cultul Sfântului Gheorghe s-a răspândit foarte mult, odată cu imaginea sa de cavaler care a răpus un balaur. În Evul Mediu, Sfântul Gheorghe a devenit protectorul cavalerilor şi, în mod special, al cruciaţilor.

Georgia şi-a luat numele de la acest sfânt şi regii Angliei, începând cu Richard Inimă de Leu, l-au dorit ca patron al casei regale şi al ţării lor.

Şi împăratul Constantin a ridicat o biserică în cinstea lui, la Constantinopol. Chiar şi între popoarele slave, figura sa este foarte cunoscută.

Astăzi sunt multe biserici catolice şi ortodoxe dedicate lui în diferitele părţi ale lumii. Mormântul Sfântului Gheorghe este în localitatea Lida din Israel.

Tradiții de Sfântul Gheorghe

În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.

În unele zone, în ziua de Sf. Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele.

Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor.

Fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.

Exista şi obiceiul ca în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători.

Brazdele şi coroniţele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streaşină, în credinţa că ele le vor aduce peţitori bogaţi.

Flăcăii căutau în dimineaţa zilei de 23 aprilie iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută.

Vasul era ascuns într-un loc doar de ei ştiut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită.

Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

De Sf. Gheorghe începe anul păstorilor care ține până la ziua S. Dumitru

Femeile căsătorite mergeau în pădure şi culegeau plante doar de ele ştiute (mulgătoare, untul vacii), pe care le adăugau în hrana animalelor, în credinţa că vacile vor da mult lapte şi de bună calitate.

Nimeni nu avea voie să doarmă în această zi deoarece se credea că acela care încalcă interdicţia va fi somnoros întregul an.

„Urzicatul” era un alt obicei, practicat de tinerii din comunităţile tradiţionale bucovinene.

Întrucât sărbatoarea deschidea o perioadă solicitantă, tinerii se atingeau, pe furiş, peste părţile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzică, nutrind convingerea că în felul acesta vor fi mai ageri, mai harnici şi mai sănătoşi de-a lungul întregii veri care urma să înceapă.

Din 23 aprilie și până în ziua Sfântului Dumitru (26 octombrie – n.r.) este vara păstorilor, începutul anului pastoral.

În ajun de Sf. Gheorghe se spune că dacă ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele pănă te lasă lat în codru. Ele cică dorm cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă şi se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor.

Credinţe şi superstiţii de Sfântul Gheorghe

Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul.

Vitele se bagă în holda de grâu şi când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează şi se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult şi frumos la anul.

Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.

În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.

Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.

Alte obiceiuri străvechi de Sfântul Gheorghe

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.

De Sfântul Gheorghe ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.

Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.

Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.

Dacă e ploaie – se face grâu şi fân.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

„Luna căpșună”, fenomen astronomic inedit în iunie. Când este cel mai bun moment pentru a o observa

Publicat

acum 3 ore

luni, 09.06.2025

de

Publicitate

Luna Căpșună, fenomen astronomic inedit, va atinge apogeul miercuri, 11 iunie, însă cel mai bun moment pentru a o admira va fi la amurg, marți, 10 iunie. Este ultima lună plină de primăvară în emisfera nordică. Totodată va fi cea mai joasă lună plină a anului, văzută de la nord de ecuator, scrie alba24.ro.

Luna Căpșună este numele tradițional dat lunii pline din iunie, iar denumirea provine din cultura nativilor americani, în special din triburile din nord-estul continentului.

Aceștia au numit-o astfel pentru că iunie coincidea cu sezonul de recoltare a căpșunilor sălbatice.

Caracteristici astronomice

Luna Căpșună are câteva particularități astronomice notabile:

Poziție joasă pe cer: În emisfera nordică, luna plină din iunie apare relativ jos pe bolta cerească, la fel ca soarele de iarnă. Aceasta se datorează înclinării axei Pământului.

Publicitate

 

Luna Căpșună, fenomen astronomic inedit, va atinge apogeul miercuri, 11 iunie, însă cel mai bun moment pentru a o admira va fi la amurg, marți, 10 iunie. Este ultima lună plină de primăvară în emisfera nordică. Totodată va fi cea mai joasă lună plină a anului, văzută de la nord de ecuator.

Luna Căpșună este numele tradițional dat lunii pline din iunie, iar denumirea provine din cultura nativilor americani, în special din triburile din nord-estul continentului.

Aceștia au numit-o astfel pentru că iunie coincidea cu sezonul de recoltare a căpșunilor sălbatice.

Caracteristici astronomice

Luna Căpșună are câteva particularități astronomice notabile:

Poziție joasă pe cer: În emisfera nordică, luna plină din iunie apare relativ jos pe bolta cerească, la fel ca soarele de iarnă. Aceasta se datorează înclinării axei Pământului.

Culoarea caldă: Din cauza poziției joase, lumina lunii traversează mai mult din atmosfera Pământului, ceea ce îi conferă o nuanță mai caldă, uneori chiar ușor rozalie – ceea ce se potrivește perfect cu numele ei.
Durata lungă de vizibilitate: Satelitul Pământului este vizibil o perioadă mai lungă decât alte luni pline, oferind mai mult timp pentru contemplare, scrie alba24.ro.

 

Astăzi, Luna Căpșună continuă să fascineze oamenii din întreaga lume. Fotografii și astronomii amatori o așteaptă cu nerăbdare pentru culoarea sa distinctivă și pentru spectacolul vizual pe care îl oferă.În iunie 2025, Luna Căpșună va fi vizibilă și va continua să ne amintească de legătura profundă dintre ciclurile naturale și tradițiile umane.

Citeste mai mult

Eveniment

Conturile online nefolosite, țintă ușoară pentru hackeri. Experții recomandă o „curățenie de primăvară” digitală

Publicat

acum 4 ore

luni, 09.06.2025

de

Publicitate

Conturile online inactive reprezintă un risc de securitate, atât la nivel personal, cât și profesional. Ele pot deveni ținte ușoare pentru infractorii cibernetici, avertizează experții, care recomandă o „curățenie de primăvară” digitală, informeaă alba24.ro.

„Aveți conturi online pe care nu le-ați mai folosit de ani de zile? Dacă da, poate e momentul pentru puțină „curățenie de primăvară” digitală. Cu cât petrecem mai mult timp online, cu atât acumulăm mai multe conturi. Mai țineți minte toate serviciile la care v-ați înregistrat de-a lungul anilor?

Poate fi un abonament gratuit pe care nu l-ați anulat niciodată. Sau o aplicație folosită în vacanță, dar uitată imediat după. Această „împrăștiere” de conturi e reală. Totuși, conturile inactive reprezintă și un risc de securitate, atât în plan personal, cât și profesional. Ele pot deveni o țintă ușoară pentru infractorii cibernetici.

Așadar, merită să vă faceți timp, din când în când, pentru o verificare și eliminare a conturilor nefolosite”, menționează expertul Eset, Phil Muncaster, într-un articol de specialitate, publicat recent pe blogul din România al companiei producătoare de soluții antivirus și citat ulterior de Agerpres.

Potrivit acestuia, conturile inactive de mult timp sunt mai susceptibile la compromitere, deoarece este mai probabil să implice parole vechi sau reutilizate, care ar putea fi deja compromise dintr-o breșă de securitate anterioară. Conform unei estimări, o persoană are, în medie, 168 de parole pentru conturi personale.

Conturile online nefolosite, țintă ușoară pentru hackeri. Analiză Google

O analiză realizată de Google arată că multitudinea de conturi abandonate sunt de minimum zece ori mai puțin protejate prin autentificare în doi pași decât cele active.

Publicitate

Expertul în securitate cibernetică subliniază că seria de conturi nefolosite pot deveni adevărați „magneți” pentru hackeri, care se concentrează tot mai mult pe preluarea conturilor (Account Takeover – ATO), folosind o varietate de tehnici.

Una dintre acestea este malware de tip „infostealer”, conceput pentru a fura datele de autentificare, iar un raport relevă faptul că, anul trecut, au fost furate 3,2 miliarde de date de conectare, majoritatea (75%) prin intermediul acestui tip de atac.

De asemenea, pot apărea breșe de securitate la scară largă, în care hackerii accesează baze întregi de date cu parole și nume de utilizator, furate de la companii terțe la care utilizatorii s-au înregistrat.

„Credential stuffing” este o altă tehnică prin care atacatorii introduc automat datele de autentificare furate de pe diverse site-uri, sperând să acceseze conturi în care s-a folosit aceeași parolă compromisă.

În opinia lui Muncaster, și atacurile de tip „brute-force”, în care parolele sunt ghicite prin încercări repetate, folosind diverse combinații posibile, reprezintă un pericol de compromitere a conturilor online inactive.

Conturile de firmă inactive pot oferi hackerilor acces la datele companiei

„Conturile de business inactive reprezintă, de asemenea, o țintă atractivă pentru atacatorii cibernetici, deoarece le pot oferi un acces facil la date și sisteme sensibile ale companiei. Aceste date pot fi furate și vândute sau pot fi folosite pentru șantaj cibernetic (ransomware)”, avertizează expertul.

Chiar dacă unii furnizori de servicii (Google, Microsoft și X) încep să închidă automat conturile inactive după o anumită perioadă de timp, pentru a elibera resurse, a reduce costurile și a crește securitatea clienților, totuși se recomandă o atitudine proactivă din partea utilizatorilor.

Astfel, printre recomandări se află:

  • auditul periodic al conturilor și ștergerea celor inactive;
  • verificarea managerului de parole sau a listei de parole salvate în browser și ștergerea celor asociate conturilor inactive sau actualizarea dacă a fost marcată ca fiind nesigură sau compromisă într-o breșă de date;
  • citirea cu atenție a politicii de ștergere a conturilor oferită de către furnizor;
  • gândiți-vă de două ori înainte să creați un cont nou.

În același timp, pentru conturile păstrate trebuie să se utilizeze parole puternice și unice. De asemenea, este recomandată salvarea într-un manager de parole, activarea autentificării în doi pași (2FA), nelogarea la rețele Wi-Fi publice (decât dacă folosiți un VPN) și atenție sporită la mesajele de phishing care încearcă extragă datele de autentificare sau să descarce malware, scrie Agerpres.

Compania Eset a fost fondată în anul 1992, în Bratislava, Slovacia, și rămâne în topul companiilor care oferă servicii de detecție și analiză a conținutului malware, fiind prezentă în peste 180 de țări.

Citeste mai mult

Eveniment

Jucăria periculoasă care poate mutila copiii mici. Chirurgii spun că poate duce și până la pierderea unei părți a intestinului

Publicat

acum 5 ore

luni, 09.06.2025

de

Publicitate

Anual, sute de copii din România ajung la spital după ce au înghițit tot felul de obiecte. În special bile, părți mici ale jucăriilor, monezi sau accesorii cosmetice. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că sunt cazuri în care consecințele sunt devastatoare, scrie ADEVĂRUL.

Tot mai mulți părinți din România neglijează etichetele privind vârsta recomandată a jucăriilor sau nu sunt atenți cu ce se joacă copiii lor. Cel puțin asta pare să indice o fenomen prezent câteva decenii în România și care capătă o amploare tot mai mare. Este vorba despre numărul mare de copii care ajung la spital după ce au înghițit diferite obiecte. Aparent, o chestiune rezolvabilă prin eliminarea firească din tractul digestiv, prin intestine, ingestia de corpuri străine poate mutila un copil pentru întreaga viață.

Numai în județul Botoșani, sunt sute de copii care ajung anual la Urgențe după ce au înghițit bile, părți din jucării, zaruri, accesorii pentru păr, bijuterii, baterii sau șuruburi. Numai în anul 2020, la Secția de Pediatrie a Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani, au fost în jur de 245 de cazuri. În multe situații este nevoie de intervenție chirurgicală. Sunt și cazuri în care micuții își pierd o parte din intestine, mai ales dacă este vorba de corpuri condondente. Cele mai multe cazuri apar atunci când copiii se joacă cu obiecte sau jucării nepotrivite vârstei lor.

Copii ajunși la operație din cauza curiozității sau a rețelelor sociale

Numărul tot mai mare de copii care ajung la spital după ce au înghițit obiecte îi determină pe medici să desfășoare o campanie, în județul Botoșani, pentru a informa populația și pentru a avertiza părinții despre riscuri. „Sunt destule cazuri. La un moment dat am vrut să facem o campanie în județ, să informăm populația despre aceste riscuri”, precizează Simona Bordiciuc, medic șef al Secției de Chirurgie de la Spitalul de Copii din Botoșani. Copiii înghit o varietate largă de obiecte. Unele, foarte mici și fără margini condondente, pot fi eliminate prin tractul intestinal. Altele, precum agrafe de păr, piese metalice sau cu margini ascuțite pot avea efect devastator.

„Dacă ajung în stomac, este un caz fericit, pot fi extrase. Pot să rămână în zona superioară a tractului digestiv. Din nou este caz fericit, fiindcă ne ajută colegii de pe  secția ORL. Dar avem și situații în care acele obiecte pot fi aspirate în plămân sau care ajung să se blocheze la un anumit nivel care ne depășește ca spital și atunci trimitem către un centru de specialitate”, spune Simona Bordiciuc. În cele mai multe cazuri este vorba despre copii mici, cu vârsta de până la 3-4 ani. Dar sunt și cazuri de copii mai mari sau chiar adolescenți. În cazul adolescenților este vorba mai ales de provocări de pe rețelele sociale.

Publicitate

„Nu există o vârstă anume. În general sunt cei mici care sunt foarte curioși, sunt atrași de lucrurile colorate, micuțe și le ingerează. Dar acum, cu noile provocări pe care toată lumea le știe, promovate pe rețelele sociale, avem surprize și la pacienții cu vârstă mai mare. Sunt și cazuri tragice care de la corpuri străine au ajuns și la evenimente nefericite”, adaugă medicul botoșănean. Anul trecut, o fetiță de 4 ani din localitatea Corni, județul Botoșani, a înghițit o monedă de 50 de bani. În 2023, o altă fetiță, tot de 4 ani, a înghițit o monedă de 10 bani, fiind nevoie de un transfer de urgență la Iași.

Jucăria care poate duce la pierderea intestinului

Medicul chirurg de la spitalul din Botoșani spune că printre cele mai periculoase jucării pentru un copil mic sunt bilele magnetice. Acestea pot fi înghițite rapid și fac ravagii în organism. „Sfătuim populația să nu mai cumpere, pentru copii mici, acele joculețe cu bile magnetice care pot fi ingerate. Am avut un caz cu 11 bile înghițite, o colegă a avut un caz cu un număr mai mare de bile înghițite. Toate au ajuns la intervenție chirurgicală.  De obicei, intervenție chirurgicală deschisă prin minimă laparatomie, explorare, extras corp străin”, precizează medicul Simona Bordiciuc. Sunt și cazuri foarte grave în care bilele ajung în intestin. Atunci copilul poarte pierde o parte din intestinul gros.

„ Unele dintre ele ajung din păcate la rezecție intestinală cu anostomoză. Adică pierde o bucățică de intestin. Prin sus, prin jos, unite între ele se produce necroză perforată, insa devine devitelizată, adică nu va trăi niciodată în organism, Și atunci trebuie înlăturată și făcut sutură. Sunt cazuri în care, de la obiecte străine magnetice, s-a ajuns chiar și la colostomii sau ilestomii, adică ansele intestinale erau clar avariate grav”, completează medicul botoșănean.

Citeste mai mult

Cultura

Festivalul de Debut (ediția a 3-a) din cadrul Zilelor Eminescu, organizat de Memorialul Ipotești

Publicat

acum 6 ore

luni, 09.06.2025

de

Publicitate

Unic în țară, Festivalul de Debut a fost lansat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” în 2023, cu ocazia ediției a 25-a a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, la propunerea criticului Al Cistelecan. Începând cu prima ediție, la festival, au fost invitați poeții înscriși în concursul pentru acest premiu.

Festivalul de debut, prin care demarează Zilele Eminescu și care, implicit, precedă gala de decernare a Premiului, are drept menire promovarea tuturor poeților debutanți.

La ediția 2025 a festivalului (11-15 iunie), vor participa 20 de poeți debutanți din cei 28 înscriși pentru concurs: Adrian A. Agheorghesei, Daniela Bejinariu, Iustin Butnariuc, Andrew Davidson-Novosivschei, Flavia Dima, Marinela T. Dinulescu, Mihai Manole, Izabel Marin, Emma Mihăescu, Alexandru Martinaș, Filip Naru, Andrei Peptine, Miruna Rus, Simona Sigartău, Alex Gabriel Stan, Nicoleta Șimon, Dorin Ștefănescu, Vlad Condrin Toma, Alina-Țârcoman-Ochea. Pentru al doilea an consecutiv, poeților li se vor alătura câțiva participanți ai Casei de poezie Light of ink (Suceava), coordonați de profesorul Gh. Cârstean Suceava.

În cadrul festivalului, zilnic, începând între orele 10:00-12:00 și 15:00-17:00, vor avea loc, la Memorialul Ipotești, ateliere de lectură performativă, coordonate, în acest an, de Ionuț Caras, sunetul și luminile fiind asigurate de Vasile DJ (Vasile Gherghel). Seria de ateliere va fi precedată de masa rotundă Cum e să debutezi în 2024 (11 iunie, ora 15:00, amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești), moderată de Lucia Țurcanu.

Participanții la festival vor susține zilnic, în perioada 12-14 iunie, într-un spectacol de lumini și sunet, recitaluri din propriile creații și din opera lui Eminescu pe esplanada Cinematografului „Unirea” din Botoșani, începând cu orele 20.30.

Proiectul „Zilele Eminescu, ediția iunie” este finanțat de Ministerul Culturii prin axa de proiecte prioritare.

Publicitate

Ediția din iunie 2025 a Zilelor Eminescu este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Cinematograful „Unirea” și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Botoșani, al Casei Corpului Didactic, al liceelor și școlilor din oraș și al mediului privat.

Programul desfășurat al Zilelor Eminescu poate fi consultat pe pagina Memorialului Ipotești: http://www.eminescuipotesti.ro/

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending