Campania arheologică sistematică desfășurată la Ripiceni-Holm, județul Botoșani, între 30 iunie și 20 iulie 2025, a adus noi informații spectaculoase despre cea mai mare construcție cucuteniană descoperită până acum. Cercetările au fost organizate și finanțate de Muzeul Județean Botoșani și desfășurate în colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

O construcție de proporții eneolitice

Muzeul Județean de Istorie Botoșani a transmis pe pagina sa de socializare că megastructura investigată se întinde pe o suprafață de peste 1.000 de metri pătrați. Ea aparține fazei A-B a culturii Cucuteni, datată prin analize radiocarbon în intervalul 4100–4000 î.Hr. Rezultatele obținute completează informațiile adunate în campaniile anterioare (2016, 2018–2019, 2021–2024), unde au fost cercetați 655 de metri pătrați din aceeași așezare.

Descoperiri spectaculoase din interior

Noile secțiuni au scos la iveală complexe interioare cu funcții diferite. Arheologii au identificat un podium/banchetă, două vetre cu alveole orientate cardinal, dintre care una foarte bine păstrată, și două cuptoare. Una dintre încăperi are podeaua lutuită și puternic arsă, fapt care sugerează o funcție cultică legată de focul sacru. Au fost descoperite și numeroase vase întregi sau întregibile, multe decorate în stilurile caracteristice etapei cucuteniene.

Arhitectură monumentală și compartimentări diverse

Construcția avea o arhitectură monumentală, cu pereți portanți robuști, edificați pe substrucție lemnoasă masivă și fixați pe stâlpi. În profilele săpăturilor se observă gropile acestora, confirmând soliditatea ansamblului.

Cercetătorii cred că megastructura avea etaj și o compartimentare variată: camere pentru prepararea hranei, încăperi de depozitare și măcinat, spații de locuit și de odihnă, dar și zone ritualice, inclusiv sanctuare micro-comunitare pentru sacralizarea produselor.

Organizare socială complexă

Întreg ansamblul era împrejmuit cu o incintă rectangulară din lemn și lut, distrusă în incendiul care a dus la sfârșitul așezării. Noile descoperiri arată o organizare socială complexă și ierarhizată, unde viața cotidiană era strâns legată de practici ritualice. Arhitectura și instalațiile speciale reflectă o spiritualitate comună și o putere de creație remarcabilă, comparabile cu cele mai dezvoltate civilizații eneolitice din sud-estul și centrul Europei.

Obiecte și instalații prelevate

Instalațiile deosebite, precum vetrele cu alveole și podiumul, au fost extrase cu grijă și transportate la Muzeul Județean Botoșani, alături de întreg inventarul arheologic mobil. Piesele vor fi inventariate, curățate și restaurate, urmând să fie puse în valoare prin expoziții dedicate.

Sprijinul mediului local

Campania nu ar fi fost posibilă fără sprijinul unor firme și instituții din zonă. Organizatorii transmit mulțumiri firmelor Marius Filip din Ripiceni, GEO-EX-CONSTRUCT SRL (manager ing. Sorin Grindei), firmei de cadastru TOPOCOND CADASTRU SRL din Ștefănești, precum și Primăriei Comunei Ripiceni, pentru susținerea oferită pe parcursul cercetărilor.

Echipa de cercetare

Cercetările de la Ripiceni-Holm au fost realizate de o echipă formată din specialiști cu experiență în studiul culturii Cucuteni: dr. Dumitru Boghian (responsabil de proiect), dr. Adela Kovács, dr. Aurel Melniciuc, dr. Sorin Ignătescu, doctoranda Irina Rusu, alături de cercetătorii Alexandru Nechifor și Alexandru Pascariu.

Iată și câteva imagini de la săpăturile arheologice din această vară:

Parlamentul a respins astăzi nu mai puțin de patru moțiuni de cenzură depusă de AUR, POT și SOS România, iar ultima dintre ele a primit doar 119 voturi „pentru” din cele 233 necesare. Documentul fusese semnat de 126 de parlamentari, însă sprijinul nu a fost suficient pentru dărâmarea Guvernului.

Astfel, toate cele patru moțiuni de cenzură discutate duminică au eșuat, iar proiectele de lege vizând măsurile din sănătate, guvernanța corporativă, restructurarea ASF, ANCOM și ANRE, precum și pachetul fiscal, sunt considerate adoptate de Parlament. Ele pot fi contestate la Curtea Constituțională în termen de două zile.

Ședința-maraton a durat peste șapte ore și a fost marcată de discursuri tensionate și replici dure între putere și opoziție. Premierul Ilie Bolojan a urcat de patru ori la tribună, susținând că reformele și măsurile fiscale sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a României și pentru recâștigarea încrederii investitorilor.

„România nu poate evita problemele bugetare fără aceste intervenții serioase. Trebuie să punem ordine în finanțe și să asigurăm o guvernare eficientă. Dacă luăm deciziile corecte acum, România va reveni pe creștere de la mijlocul anului viitor”, a declarat Bolojan.

De cealaltă parte, liderii opoziției au acuzat Guvernul de „austeritate mascată” și „capturarea instituțiilor publice”. Senatorul AUR Petrișor Peiu a afirmat că Executivul nu are „o viziune clară” și că „reforma se rezumă doar la împărțirea de funcții”.

De-a lungul zilei, toate cele patru moțiuni – pe sănătate, guvernanța corporativă, reforma instituțiilor autonome și fiscalitate – au picat pe rând, semn că majoritatea parlamentară a reușit să își conserve forța politică, în ciuda presiunilor din partea opoziției.

În final, Guvernul Bolojan rămâne în funcție, consolidându-și poziția după un test parlamentar dificil, dar care ar putea lăsa urme în plan politic, dat fiind climatul de nemulțumire socială și tensiunile din plen.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AICI… ACOLO… DINCOLO… 

Privind atent „Păsările” , deodată simți mâna lui Dumnezeu pe creștetul tău și gândești împreună cu Brâncuși: „Aceste sculpturi nu sunt păsări, ci… ZBORURI!” Păsările lui Brâncuși  te poartă pe un drum cu trei repere (stații): AICI („Măiastra”)… ACOLO („Pasărea în văzduh”) … DINCOLO („Pasărea de aur”). Brâncuși însuși spunea: „A vedea în depărtare este o problemă, însă a ajunge… ACOLO, rămâne o cu totul altă chestiune”. Se pare că și pentru Brâncuși era o problemă să ajungă DINCOLO, și să argumentăm: „Pasărea de aur!… O lucrez încontinuu!… Dar nu am găsit-o încă…”.  Ca s-o găsească, Brâncuși a fost nevoit să descopere singur un lucru pe care îl simțea, de existența căruia era conștient – ANTIGRAVITAȚIA.  De fapt el și spunea: „… aș voi să  reprezint imponderabilul într-o formă concretă…”, și a trebuit să fie un ANTIGEOMETRU fără voia lui, fără măcar să-și dea seama, pentru că această ultimă inspirație i-a dat-o Dumnezeu. Întreaga operă brâncușiană face legătura între noi și Dumnezeu, „PĂSĂRILE” sale (niște PUNCTE) se înalță spre cer, „COLOANA INFINITĂ” (o DREAPTĂ, o AXĂ) susține bolta cerească, „MASA TĂCERII” (un CERC) îndeamnă la rugăciune și meditație. În definitiv, ce este ANTIGEOMETRIA? Nimic altceva decât scoaterea din știința matematică ce se numește geometrie, a punctului, a dreptei, a segmentului, a cercului etc., trecerea lor prin artă, contactul cu inițiații și înălțarea către Dumnezeu. Doar șlefuind aceste elemente de geometrie brută până când, dându-i Dumnezeu peste mână, deveneau antigeometri, Brâncuși a putut zice: „Ceea ce leg eu aici pe pământ, se leagă și în ceruri”.

Ne ducem viața, atât cât ne-o dă Dumnezeu, în trei planuri: al lui AICI (A_i), al lui ACOLO (A_c) și al lui DINCOLO (D). Între cele trei planuri există două porți (P₁ și P₂). Ele pot fi închise definitiv, trecerea dintr-un plan în altul fiind pentru unii imposibilă, în timp ce pentru alții aceste porți se deschid cu intermitențe sau pot fi larg deschise. Spre exemplu, lui Brâncuși poarta P₂ (dintre ACOLO și DINCOLO) i s-a deschis larg, fiind chiar invitat să treacă, în timp ce pentru Nichita Stănescu aceeași poartă s-a deschis cu intermitențe. „Realismul socialist” a transformat poarta P₁ (dintre AICI și ACOLO) într-un adevărat zid, interzicând trecerea. Nu se putea pătrunde …ACOLO, pe când …DINCOLO era chiar un pericol să ajungi.  Se știe ce s-a întâmplat cu grupul „transcendenților”, a căror membri au încercat acest lucru. „Realismul socialist” a apărut ca alternativă la proletcultism. Nicolae Manolescu, în „România literară” nr. 10 din 2001, se întreba: „Nu știu de ce termenul abandonat tacit la noi pe la mijlocul deceniului șase din secolul trecut n-a revenit în discuție de după 1989. S-a preferat să se vorbească despre totalitarism, despre religie politică și despre literatură agitatorică sau propagandistică. „Realismul socialist” cuprinde toată gama și a fost conceptul oficial în critica anilor 50 înainte și după expulzarea proletcultismului din nomenclatorul de termeni literari”.

Din toate punctele de vedere, comuniștii pot fi considerați ca masă cantonată în teritoriul lui… AICI. Pentru stabilitate au inventat conceptul de „om nou”. Acest concept este considerat a fi un succes de marcă în realizarea unei aberații comuniste.  Lucian Blaga, în „Mitologia științifică a comunismului” (București, Humanitas) crede că „ajunși la putere comuniștii nu puteau înfăptui societatea proiectată de ei decât cu „oameni noi” și, în consecință, au recurs la zdrobirea spiritului uman și la pervertirea sufletului „omului vechi”, perceput ca un potențial adversar. Pentru reușită au transformat poarta P₁ (dintre Aici și Acolo) într-un adevărat zid. Cristian Vasile, în revista „22” nr. 33 sin 1999, crede că: „omul nou a fost un individ fără personalitate și fără simțul proprietății. Acest om creat de totalitarismul comunist reprezintă o antiteză a „omului vechi”, un individ care și-a pierdut reflexele și capacitatea de reacție, calități pe care strămoșii săi le aveau”. Gheorghe Grigurcu, în „România liberă” din 17 aprilie 2001, explică: „Omul nou” este o expresie a domesticiei ideologice, care presupune anularea orizonturilor ce depășesc stadiul biologic cvasianimalic, la care trebuie redusă ființa umană pentru a alcătui suportul convenabil al unei puteri abuzive. Este o pasăre de coteț, incapabilă a-și mai lua zborul spre zările condiției sale imanente”. (din Georgică Manole, „Eseu despre antigeometrie”, Editura „Agata”, Botoșani, 2002)

Românii renunță tot mai mult la banii de hârtie și se îndreaptă spre plățile digitale. Un studiu recent arată că doar o treime dintre consumatori mai folosesc numerarul în tranzacțiile zilnice, în timp ce cardurile și aplicațiile mobile domină preferințele de plată.

Potrivit raportului Financial Services Digital Transformation 2022-2024, plata online cu cardul rămâne cea mai răspândită metodă, utilizată săptămânal de aproape 70% dintre români. Studiul, realizat de Exact Business Solutions – Cercetare și Consultanță și citat de agerpres.ro, confirmă că obiceiurile de consum s-au schimbat radical în ultimii ani.

Transferurile bancare prin internet banking sau mobile banking au atins deja pragul de 50%, după o creștere constantă în ultimii doi ani. Totodată, plățile prin telefon, fie prin Google Pay, fie prin Apple Pay, au ajuns la un nivel de utilizare de 27%, consolidând trendul digitalizării sectorului financiar.

În schimb, numerarul rămâne la un nivel de circa 66%, dar pentru prima dată în scădere vizibilă comparativ cu metodele digitale. Practic, românii plătesc mai des cu cardul sau telefonul decât cu bancnote și monede.

Studiul menționează și adoptarea, deocamdată timidă, a metodelor emergente. Smartwatch-urile cu NFC sunt utilizate de 16% dintre respondenți, iar brățările de fitness de 6%, dar trendul este ascendent.

Raportul Financial Services Digital Transformation este publicat anual și monitorizează preferințele digitale în România. Ediția a cincea, derulată pe un eșantion de 1.000 de respondenți din mediul urban, oferă o radiografie fidelă a schimbărilor în comportamentul financiar al românilor. Următoarea ediție va avea loc în octombrie 2025.