Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare a prezentat joi, la finalul ședinței de Guvern, pachetul de relansare economică. Nazare a precizat că pachetul are o componentă de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii. Ministrul a mai spus că se mută focusul de pe consum, pe investiţii, relatează alba24.ro.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, a fost publicat joi pe site-ul ministerului.

„În decembrie am instituit o cotă unică de 1% pentru micro-întreprinderi şi ea face parte din planul pe care îl prezentăm astăzi şi planul este comun, inclusiv măsurile din decembrie şi ce am prezentat astăzi. De asemenea, este activă din decembrie garantia de portofoliu unde, prin Banca de Investiţi şi Dezvoltare avem peste 6 miliarde de lei disponibili pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici. De asemenea, pentru marile companii, taxa pe cifra de afacere a fost căzută de la 1% la 0,5%, iar în acest an este 0,5% pentru a le permite acestora investiţii mai mari în 2026”, a menţionat Nazare.

Ministrul Finanţelor precizează că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii.

”În fapt, ce facem? Mutăm focusul de pe consum, pe investiţii, prin acest plan. Mutăm focusul de pe număr de proiecte şi volum de finanţare, pe calitate. Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante. Şi, bineînţeles, modernizăm instrumentele de susţinere a companiilor introducând noi concepte şi noi moduri de finanţare astfel încât România să-şi crească nivelul de competitivitate şi şansele de a atrage investiţii străine în România şi de a-şi dezvolta investiţii mari româneşti. Aceste lucruri sunt toate conţinute în planul pe care îl prezentăm astăzi”, a mai explicat ministrul Finanțelor.

Principalele măsuri propuse

Investiții strategice/Ajutorul de stat

Reglementarea cadrului legal pentru acordarea de către Ministerul Finanțelor a măsurilor de sprijin pentru realizarea de:

• investiții strategice în economie, cu respectarea legislației specifice în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu politicile europene și naționale.
• alte tipuri de investiții, respectiv:
  • investiții în clustere de competitivitate și în sectoarele de activitate în care se obțin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare;
  • investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice și pentru investiții în producția de produse
    finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora;
  • investiții în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte;
  • investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare;
  • investiții care determină creșterea copetitivității și convergența regională;
  • investiții realizate de românii din diaspora.

Pensii private

Extinderea cadrului investițional aplicabil fondurilor de pensii administrate privat, prin ajustarea limitelor și condițiilor aferente investițiilor private de capital, în vederea unei diversificări prudente a portofoliilor și a unei utilizări mai eficiente a resurselor financiare administrate în interesul participanților.

Modificările propuse urmăresc implicarea controlată a unor entități cu rol instituțional, precum statul român și Banca de Investiții și Dezvoltare S.A., în structuri de investiții caracterizate prin mecanisme adecvate de guvernanță, transparență și control al riscurilor. Participarea acestora contribuie la creșterea gradului de siguranță al investițiilor, menținând principiile prudențiale aplicabile sistemului de pensii private și asigurând protecția intereselor participanților.

Modificarea propusă are ca obiect includerea Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A. alături de statul român între entitățile a căror participare directă sau indirectă la fondurile de investiții private de capital permite investirea activelor fondurilor de pensii în această categorie de active.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Se propune ca veniturile din transferul mijloacelor fixe și a terenurilor să nu fie incluse în plafonul echivalent în lei a 100.000 euro, acesta fiind determinat pe baza veniturilor luate în calculul cifrei de afaceri, așa cum este definită de reglementările contabile aplicabile.

Concomitent se introduce o restricție de transfer de cel mult a unei imobilizări corporale din fiecare subgrupă mijloace fixe/teren, pe parcursul unui an fiscal.

Se propune permiterea revenirii la regimul de microîntreprindere de la începutul unui an calendaristic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de aplicările anterioare ale regimului.

În cazul microîntreprinderilor nou-înființate, condiția existenței unui salariat trebuie îndeplinită într-un termen de 30 de zile de la data înregistrării, termen care, în practică se dovedește insuficient pentru, de exemplu, persoane juridice aflate în stadiul de start-up. Se propune majorarea termenului de angajare inițială de la 30 de zile la 90 de zile pentru întreprinderile nou-înființate.

În situația în care microîntreprinderea are un singur salariat și contractul de muncă aferent încetează se menține termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane și se propune ca în cazul în care acestă condiție nu este îndeplinită ieșirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.

Se propune introducerea unei excepții de la regula generală de suspendare a contractului de muncă, prevăzută la art. 48 alin. (3^1) din Codul fiscal, pentru situațiile în care salariatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în analiza îndeplinirii condiției legate de existența a cel puţin unui salariat.

Se propune excluderea din baza impozabilă, pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, a veniturilor reprezentând bonificația acordată de către organul fiscal.

Bonificație fiscală din impozitul pe profit anual/ impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Acordarea unei bonificației de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și pentru anul fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz.

În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă. Bonificația se acordă din oficiu de către organul fiscal central, prin emiterea unei decizii și în situația respectării condițiilor prevăzute de actul normativ.

Bonificație fiscală din impozitul pe venitul anual al persoanelor fizice

În vederea îmbunătățirii conformării voluntare a contribuabililor persoane fizice, precum și pentru stimularea plăţii obligaţiilor fiscale, se impune încurajarea contribuabililor persoane fizice de a achita sumele datorate și de a depune declarația unică, prin acordarea unei bonificații la plata impozitului pe venit datorat pentru veniturile anului 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice.

Astfel, se propune, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, reglementarea unui mecanism de acordare a unei bonificații de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice.

Bonificația se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate pentru veniturile realizate în anul 2025, inclusiv contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care au optat în anul 2025 pentru plata acesteia, se sting prin plată și/sau compensare, integral până la data 15 aprilie 2026 inclusiv. Acordarea bonificației nu este condiționată de obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care au optat în anul 2025 pentru plata acesteia pentru persoanele aflate în întreţinere;

b) declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se depune până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

Elevii de clasa a VIII-a vor avea ore doar dimineața: Senatul a adoptat tacit un proiect de lege în acest sens. Asta în condițiile în care multe școli sunt în criză acută de spații, astfel încât elevii învață în două serii, scrie alba24.ro. 

La articolul 24 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Învăţământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează şi funcţionează cu program de dimineaţă”, prevede proiectul.

Astfel, documentul elimină sintagma, „începând cu anul 2030”, din legea în vigoare.

Această măsură are caracter de urgență, întrucât actualele condiții de organizare a orarului școlar generează discriminări, afectează sănătatea elevilor și reduc șansele reale la performanță academică, se arată în expunerea de motive, potrivit rador.ro.

Elevii de clasa a VIII-a vor avea ore doar dimineața: expunere de motive

„Această măsură se impune cu caracter de urgenţă, întrucât actualele condiţii de organizare a orarului şcolar generează discriminări, afectează sănătatea elevilor şi reduc şansele reale la perfomanţă academică.

În prezent, numeroşi elevi din România, inclusiv cei din clasele terminale, sunt obligaţi să înveţe în schimbul doi sau chiar în schimbul trei, ceea ce înseamnă ore de curs desfăşurate după-amiaza sau seara, uneori până la ora 20:00.

Această situaţie contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României, care consacră principiul egalităţii în faţa legii, precum şi ale art. 32 alin. (1) şi (2), care garantează dreptul la învăţătură în condiţii egale pentru toţi copiii”, se arată în expunerea de motive.

Inițiatorii proiectului au mai precizat că elevii care învaţă după-amiaza sau seara sunt expuşi unui nivel ridicat de stres, oboseală şi tulburări de somn, ceea ce afectează dezvoltarea lor armonioasă.

În plus, mai precizează ei, creierul are un randament maxim dimineața.

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită comunitatea locală și iubitorii de cultură la un eveniment cu totul special: Balul Venețian la Teatru, un eveniment caritabil de inspirație venețiană, dedicat susținerii modernizării dotărilor tehnice ale Sălii Studio.

Pe 24 februarie, eleganța și generozitatea se întâlnesc într-o seară în care teatrul devine spațiul dialogului dintre artă, emoție și solidaritate. Într-o premieră absolută pentru oraș, Gianina Parascanu (Grupul de Distribuție Eta), alături de regizoarea Ella Nistor și Alice Sinescu, propun comunității botoșănene un eveniment care îmbină rafinamentul artistic cu spiritul solidarității. Evenimentul propune o incursiune în atmosfera rafinată a Veneției secolului al XVIII-lea, unde masca, muzica și spectacolul se transformă într-un manifest pentru cultură.

Balul Venețian la Teatru este mai mult decât o gală – este un gest de sprijin concret pentru viitorul creației artistice locale. Fondurile obținute în cadrul evenimentului vor fi direcționate către modernizarea echipamentelor tehnice ale Sălii Studio (lumini, sunet și infrastructură scenică), un spațiu esențial pentru producțiile contemporane, experimentele artistice și întâlnirea autentică dintre actori și public.

Programul serii este conceput ca o experiență completă:

 Spectacol de teatru

 After drinks și momente-surpriză

Pentru biletele premium:

 Momente muzicale live, de la operă la jazz, cu participarea artiștilor Sorina Rotaru, Angelica Solomon și Ciprian Oloi

 Dineu festiv all inclusive în Sala de Marmură (pentru biletele premium)

 Mască venețiană inclusă, simbol al misterului și al eleganței

Prin participarea la Balul Venețian la Teatru, fiecare invitat contribuie direct la susținerea unui spațiu cultural viu, unde ideile prind contur și emoția scenică ajunge nealterată la spectatori. Cultura nu este un lux, ci o nevoie – iar teatrul rămâne unul dintre cele mai puternice locuri de întâlnire ale comunității.

Teatrul „Mihai Eminescu” mulțumește tuturor partenerilor și susținătorilor acestui demers și invită publicul să fie parte dintr-o seară memorabilă, în care generozitatea devine o formă de artă.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani, sub coordonarea Inspecției Muncii, a desfășurat în perioada 26.01-30.01.2026, o campanie națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea și sănătatea în muncă, de către angajatorii care desfășoară activitatea în domeniul “Reparații și întreținerea autovehiculelor”- cod CAEN 9531 (Rev.3).

Obiectivele acestei campanii au fost:

– Diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea

  prevederilor legale, de către angajatorii din domeniul ” Repararea și întreținerea

  autovehiculelor” – cod CAEN 9531 (Rev.3);

– Eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru

  remedierea neconformităților și aplicarea sancțiunilor contravenționale

  corespunzătoare;

– Creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește

  necesitatea respectării prevederilor legale în domeniile relațiilor de muncă și

  securității și sănătății în muncă.

S-a urmărit în mod deosebit, verificarea respectării de către agenții economici din grupul țintă a tuturor condițiilor de muncă ale lucrătorilor.

MOTIVAREA CAMPANIEI

În domeniul securității și sănătății în muncă, sectorul de activitate „Repararea și întreținerea autovehiculelor” – cod CAEN 9531 (Rev.3), lucrătorii sunt expuși la o gamă largă de riscuri de accidentare la locul de muncă, cum ar fi:

– Alunecări pe pardoseala umedă;

– Ventilație insuficientă;

– Temperaturi extreme;

– Umiditate excesivă;

– Risc de intoxicare cu substanțe chimice utilizate în cadrul procesului de spălare auto;

– Perioade lungi în care angajații stau în picioare;

– Activități repetitive;

– Improvizații electrice sau de altă natură la echipamentele de muncă;

– Stresul provocat angajaților datorită unui comportament neadecvat al clienților;

– Echipamente de muncă electrice incorect utilizate în mediul umed;

– Pericol de accidentare prin manevrarea necorespunzătoare a autovehiculelor în incinta

  spălătoriilor;

– Risc de electrocutare;

– Utilizarea echipamentelor de muncă specifice, cum ar fi instalații de ridicat și

  recipiente sub presiune (supuse procedurilor de autorizare ISCIR).

În domeniul relațiilor de muncă, domeniul de activitate mai sus mentionat este susceptibil de încălcarea reglementărilor legale, privind:

– Angajarea personalului;

– Transmiterea, în termenul legal, a elementelor contractelor individuate de muncă în

  registrul general de evidență a salariaților-Reges-Online;

– Durata timpului de muncă și munca suplimentară;

– Întocmirea evidenței orelor de muncă prestate de salariati;

– Repausuri periodice (repausul săptămânal, sărbători legale);

– Stabilirea și acordarea drepturilor salariale.

În acest sens, s-a considerat oportună declanșarea unei campanii de control, cu caracter inopinat, la angajatorii din acest domeniu de activitate.

În cadrul acestei campanii, în domeniul relațiilor de muncă, s-au efectuat 26 controale. Au fost aplicate 3 sancțiuni contravenționale reprezentând 3 amenzi în valoare de 161.500 lei, pentru:

– primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract

  individual de muncă,

– nerespectarea obligației de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate

  zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului

  de lucru.

De asemenea, au fost dispuse 26 de măsuri pentru remedierea neconformităților constatate.

Au fost depistate 4 persoane prestând muncă nedeclarată, toate desfășurându-și activitatea fără ca angajatorul să le fi încheiat contract individual de muncă, motiv pentru care s-au aplicat 2 amenzi în valoare totală de 160.000 lei.

Cele mai frecvente deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă au fost:

– neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutiv,

– nerespectarea obligației de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual

  de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc,

– neacordarea concediului de odihnă,

– neacordarea sporului cuvenit pentru angajații care desfășoară activitate sâmbăta și

  duminica,

– neplata orelor suplimentare,

– neplata orelor prestate în zilele de sărbători legale.

In domeniul securității și sănătății în muncă, în cadrul acestei campanii, au fost efectuate controale la un număr de 24 agenți economici, toți fiind sancționați. Au fost constatate 34 deficiențe pentru care au fost dispuse măsuri, fiind aplicate 7 amenzi în valoare de 58.000 lei și 27 avertismente. Au fost oprite din funcțiune 7 echipamente de muncă care nu aveau verificări ISCIR.

Cele mai frecvente deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă au fost:

– nu s-a elaborat lista zonelor cu risc ridicat și specific,

– semnalizarea de securitate și/sau sănătate în muncă este incompletă,

– lipsă control medical periodic,

– lipsă trusă sanitară de prim ajutor,

– echipamente de muncă fără verificări ISCIR,

– nu au fost desemnați lucrătorii care să aplice măsurile de acordare a primului ajutor,

  pentru stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor,

– în fișele de instruire SSM nu s-a consemnat materialul predat,

– nu s-a făcut dovada achiziționării și acordării echipamentului individual de protecție.

Valoarea totală a amenzilor aplicate de către ITM Botoșani, în domeniile Securitate și Sănătate în Muncă și Relații de Muncă în cadrul acestei campanii este de 219.500 lei.