Connect with us

Eveniment

Ziua Îndrăgostiților sau Valentine`s Day: Legende și semnificații

Publicat

Publicitate

Ziua de 14 februarie este una specială. Ziua de 14 februarie este Ziua Îndrăgostiților sau Valentine`s Day. De asemenea este și Ziua Sfântului Valentin. 

Originea acestei sărbători a iubirii nu este nici astăzi prea bine cunoscută. Dar există legende, superstiții și curiozități legate de sărbătoarea dragostei.

14 februarie – Valentine`s Day – Ziua Îndrăgostiților – legende

Unele legende susţin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită Iuno, zeiţa tuturor zeilor, protectoarea femeilor şi căsătoriilor. Apoi, în următoarea zi avea loc Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii şi fertilităţii.

Între multele manifestări din timpul festivalului, a atras atenţia un obicei interesant, care, potrivit aceloraşi legende, îi aducea împreună pe băieţi şi pe fete, care până în acel moment stăteau separaţi.

În seara de dinaintea sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăţi de hârtie şi introduse într-un vas. Tinerii extrăgeau biletele şi, astfel, se formau perechi ce ţineau uneori şi un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau şi se căsătoreau.

Alte legende îl au în centrul lor pe Valentin. Una dintre ele spune că în secolele II-III, acesta era preot în Roma şi în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270 d.Hr.), ar fi ajutat tinerii, creştini sau păgâni, să se căsătorească.

Publicitate

De cealaltă parte, împăratul roman era convins că bărbaţii ar fi soldaţi mult mai buni, dacă nu ar fi avut logodnice sau soţii, de aceea a interzis căsătoriile. Tânărul preot, dimpotrivă, susţinea că mariajul era parte din planul lui Dumnezeu şi unul dintre scopurile vieţii. Astfel, a continuat să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii.

În momentul în care împăratul i-a aflat secretul, Valentin a fost închis şi condamnat la moarte, fapt care s-a petrecut la 14 februarie 269. Aceeaşi legendă spune că Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o ”De la al tău Valentin”. De aici a rămas obiceiul de a trimite în această zi mesaje de dragoste.

Sfântul Valentin al Romei

Abia la sfârşitul secolului al V-lea, în anul 496 d.Hr., Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, în care a fost executat Valentin, să-i poarte numele şi să fie dedicată martiriului său, punând astfel capăt sărbătorii Lupercaliilor.

Sfântul Valentin, oficial cunoscut ca Sfântul Valentin al Romei, a existat ca persoană, fiind comemorat la 14 februarie, în calendarul romano-catolic. Martirul a fost înmormântat într-un cimitir de pe Via Flaminia, în zona de nord a Romei, fiind ridicată, atunci, şi o biserică.

În Evul Mediu, Valentin a devenit unul dintre cei mai populari sfinţi în zona anglo-saxonă. Se credea, totodată, că ziua de 14 februarie era ziua în care un nou anotimp îşi făcea simţită prezenţa, natura revenind la viaţă, începând sezonul în care păsările îşi căutau perechea. Această credinţă s-a suprapus peste Ziua Sfântului Valentin, care a devenit ”sfântul patron al îndrăgostiţilor”.

Ziua în care orice pasăre își alege perechea

Celebrări ale acestei sărbători nu au fost consemnate nicăieri, doar poetul medieval Geoffrey Chaucer scria, pe la 1375, în ”Parliament of Foules” despre această zi ca fiind ziua în care ”orice pasăre îşi alege perechea”, menţionează www.stvalentinesday.org.

Foarte populare în Evul Mediu erau urările și mesajele de îndrăgostiţilor transmise prin viu grai, ”valentinele” scrise de mână apărând după anul 1400. Cea mai veche scrisoare de acest gen, care există şi astăzi, este un poem scris în 1415, către soţia sa, de Charles, duce de Orleans închis în turnul Londrei, capturat în urma Bătăliei de la Agincourt.

”Valentine” scrise de mână

Date despre evoluţia în timp a acestui obicei nu sunt cunoscute. Se pare că tradiţia modernă a celebrării Zilei Sfântului Valentin a apărut în Statele Unite, pe la începutul anilor 1700, când americanii au început trimiterea de ”valentine” scrise de mână.

De cealaltă parte a Oceanului, britanica Esther A. Howland a început, în 1840, comercializarea primelor felicitări realizate în masă, una dintre acestea aflându-se expusă la British Museum. Felicitările create erau nişte mici opere de artă, acestea fiind realizate din dantelă adevărată, panglici şi imagini colorate.

Valentine’s Day – Ziua Îndrăgostiților – cadouri populare

Îndrăgostiţi din întreaga lume îşi trimit, la 14 februarie, milioane de felicitări scrise de mână, care au rămas în continuare cel mai apreciat mod de a-şi spune „Te iubesc” sau „Mă gândesc la tine”. Mesajul romantic va fi însoţit întotdeauna de un buchet de flori sau un singur trandafir roşu. Sunt extrem de populare şi cadourile care cuprind flori, şampanie şi ciocolată, potrivit www.rosesonly.com.au.

În alte ţări, Valentine’s Day este văzută ca ziua în care membrii familiei îşi arată dragostea unul faţă de celălalt, dar şi faţă de prieteni. Unele tradiţii includ şi cadouri pentru copii, iar altele dovezi de apreciere între prieteni.

Ziua Îndrăgostiților în România

După 1990, această zi a îndrăgostiţilor a fost împrumutată şi de noi, fiind organizate cu acest prilej, numeroase manifestări, cum ar fi: expoziţii, recitaluri de muzică şi poezie, concerte, demonstraţii de dans profesionist, diverse concursuri, oficierea de cununii civile, etc.

În calendarul creștin-ortodox, ziua în care este sărbătorit Sfântului Valentin este, de fapt, data de 30 iulie. Însă, tradiția a transformat ziua martiriului său într-o sărbătoare închinată iubirii.

La 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele, care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, fiind patronul dragostei şi al bunei dispoziţii.

Valentine’s Day în lume

Sărbătoarea de Valentines Day se sărbătorește anual în întreaga lume, însă sub diferite denumiri, dar și în alte zile. Spre exemplu, în America Latină, Sfântul Valentin/Valentines Day este cunoscut sub numele de Ziua Iubirii și Ziua Prieteniei.

De asemenea, în Brazilia, Valentines Day este celebrat pe data de 12 iunie, înainte cu o zi de Sfântul Anton, patronul căsătoriei. Obiceiurile de Valentines Day sunt diferite de la o cultură la alta.

În anumite regiuni din Marea Britanie, în ajunul Valentines Day, fetele îşi pun frunze de dafin sub pernă şi mănâncă doar ouă cu sare, crezând că aşa îşi vor visa peste noapte alesul.

Înainte, în Franţa, de Sf. Valentin, femeile şi bărbaţii singuri se duceau la cei pe care îi îndrăgeau şi strigau în faţa casei lor. Dacă erau respinşi, reveneau a doua zi şi ardeau pozele persoanelor care nu i-au dorit alături, scrie libertatea.ro. Între timp, obiceiul a fost interzis.

În Danemarca, de Sfântul Valentin, ghiocei presaţi sunt trimişi nu persoanei iubite, ci celor mai dragi prieteni.

În anumite ţări, există obiceiul ca femeile tinere să primească un cadou vestimentar de la un potenţial pretendent, cadou echivalent cu o cerere în căsătorie. În consecinţă, păstrarea sau refuzarea acestuia devin echivalente cu un accept sau un refuz al respectivei cereri în căsătorie.

În Ţara Galilor, în vremuri de demult, cadoul ideal prin care îţi puteai manifestă dragostea era reprezentat de … linguri. Există obiceiul ca îndrăgostiţii să sculpteze linguri din lemn pe care le dăruiau persoanei iubite în ziua de 14 februarie. Pe suprafaţă lingurilor erau sculptate motive diverse precum inimioare şi chei ce aveau o semnificaţie deosebită: “tu eşti cel care deschizi inima mea!”.

În Germania, fetele plantau într-un ghiveci mai multe cepe, fiecare cu un bilețel pe care scria numele unui băiat. Se spunea că fata se va mărita cu băiatul a cărui ceapă a răsărit prima.

Bărbaţii din Danemarca le trimit flori şi poezii femeilor de care sunt îndrăgostiţi de Valentines Day.

În Japonia, femeile sunt cele care le fac cadouri bărbaţilor pe 14 februarie. E drept că dăruiesc numai ciocolată, iar ciocolata aleasă diferă în funcţie de tipul relaţiei. De exemplu, cea normală e oferită din obligaţie şefilor, colegilor şi prietenilor, iar cea fină, iubitului, logodnicului sau soţului. O lună mai târziu, pe 14 martie, vine rândul bărbaţilor să le întoarcă femeilor din viaţa lor acest favor.

Şi în Coreea de Sud femeile le oferă ciocolată bărbaţilor. Iar ei le dăruiesc femeilor orice, mai puţin ciocolată.

În Finlanda, multe cupluri se logodesc sau se căsătoresc pe 14 februarie, însă această zi e dedicată mai mult prieteniei decât iubirii. Conform tradiţiei, e un prilej de reuniri între amici, care-şi fac cadouri simbolice.

În Italia, fetele nemăritate se trezesc dis-de-dimineaţă şi se duc la fereastră. Se spune că primul bărbat pe care-l vor vedea sau unul care seamănă cu el le va deveni soţ în decursul anului.

Cuplurile vietnameze obişnuiesc să se asorteze de Ziua Îndrăgostiţilor, adoptând acelaşi stil vestimentar şi aceleaşi culori.

Valentine’s Day – Ziua Îndrăgostiților – curiozități

  • Peste 50 de milioane de trandafiri sunt cumpărați în fiecare an de Valentine’s Day.
  • În Evul Mediu, exista obiceiul de a se extrage un bilețel dintr-o urnă, iar persoana extrasă urma să îi fie Valentinul/Valentina pe toată durata sărbătorii. Mai mult, bilețelul cu numele extras era ținut pe mâneca hainei timp de o săptămână, iar acest obicei purta denumirea de “a purta inima pe mânecă”.
  • De Ziua Îndrăgostiților, municipalitatea din Verona, orașul în care au trăit Romeo și Julieta, primește aproximativ 1.000 de scrisori. Bărbații cheltuie mai mulți bani pentru cadoul femeilor de Valentines Day, spre deosebire de femei.  În America, în medie, bărbații cheltuie 158 de dolari pentru cadouri, în timp ce femeile doar 75 de dolari.
  • Cel mai popular cadou de Valentines Day este un buchet de trandafiri roșii, deoarece roșul este culoarea dragostei.
  • Conform istoricilor, sărbătoarea de Valentine’s Day a început în Roma Antică, sub forma unui festival păgân al fertilității, numit Lupercalia. Acest festival includea sacrificarea animalelor și biciuirea femeilor cu piele de animale, până femeile sângerau. Asta reprezenta fertilitatea femeilor.
  • A devenit oficial sărbătoarea iubirii în anii 1300. Sărbătoarea a fost creștinată și sărbătorită la mijlocul lunii februarie, deoarece mulți oameni considerau că sezonul de împerechere al păsărilor începea la 14 februarie. Acesta este și motivul pentru care porumbeii sunt adeseori asociați cu iubirea.
  • Sfântul Valentin nu a fost o singură persoană. Există bănuieli că ar fi fost două sau trei persoane diferite. Însă cel mai cunoscut „fondator” al zilei de Valentine’s Day este Sfântul Valentin, care l-a sfidat pe Împăratul Claudius al II-lea. La acel moment, Împăratul Claudius al II-lea a interzis căsătoria, deoarece considera că le distrage atenția tinerilor soldați.
  • Primele cadouri de Valentine’s Day au fost trimise în secolul al XV-lea. Totuși, oamenii au început să facă schimb de bilețele și scrisori doar începând cu secolul al XVII-lea. Abia din anii 1840 au început să existe felicitări de Valentine’s Day produse în masă.
  • Valentine’s Day reprezintă o afacere destul de mare astăzi. Aproximativ 55% dintre americani sărbătoresc Valentine’s Day și cheltuie o sumă estimată la 18.2 miliarde de dolari pe an. Din această sumă, 1.7 miliarde de dolari sunt cheltuiți numai pe bomboane. În medie, bărbații cheltuie 150 de dolari pentru Valentine’s Day, în timp ce femeile cheltuie doar 74 de dolari.
  • Americanii trimit 141 de milioane de bilețele de Valentine’s Day în fiecare an. De Valentine’s Day se trimit cele mai multe bilețele, cu excepția Crăciunului. Profesorii primesc cele mai multe bilețele de Valentine’s Day în fiecare an, urmați de copii, mame și soții.
  • Aproape 9 milioane de americani cumpără cadouri sau bilețele pentru câinii lor. Americanii nu uită nici de animalele lor de companie. Le cumpără și lor bilețele sau cadouri cu ocazia acestei sărbători.
  • Cel mai popular cadou de Valentine’s Day îl reprezintă florile. Florile sunt cele mai populare, urmate de ciocolată și apoi de bijuterii. Americanii trimit mai mult de 220 milioane de trandafiri în fiecare an.
  • Prima cutie de ciocolată în formă de inimă a apărut în 1868. În zilele noastre, se vând peste 36 milioane de cutii de ciocolată în formă de inimă în fiecare an.
  • Necco Sweethearts – inimile cu mesaj – au fost inventate în 1866. Fiecare cutie are aproximativ 45 de enunțuri, incluzând „Dragoste adevărată”, „Îmbrățișează-mă” și „Ești tare”, dar acestea pot fi și personalizate. Aproximativ 10 enunțuri noi se adaugă în fiecare an.
  • Vânzarea de prezervative crește în februarie. Vânzările la prezervative cresc cu aproximativ 20-30% în preajma Valentine’s Day. Deloc surprinzător, în martie se cumpără cele mai multe teste de sarcină.
  • Dantela este printre cele mai utilizate materiale pentru decorațiunile de Valentine’s Day.
  • A doua cea mai populară lună pentru căsătorie. Aproximativ șase milioane de cupluri se logodesc în această zi. Februarie este a doua cea mai populară lună pentru propuneri de căsătorie, după luna decembrie.

Valentine’s Day – Ziua Îndrăgostiților – superstiții

  • Dacă vezi o veveriţă în acea zi, mare atenţie la bărbatul cu care te vei mărită. Se crede că va fi un bărbat zgârcit şi exagerat de econom.
  • În cazul în care vrei să afli cine va fi viitorul tău soţ, scrie numele pretendenţilor tăi pe bucăţi mici de hârtie pe care le înrolezi în interiorul unor bile de pământ sau lut. Da-le drumul în apă şi prima bilă care va ieşi la suprafaţă este cea care conţine numele viitorului tău soţ.
  • Dacă tăi mărul în jumătate, numărul seminţelor pe care le găseşti în interiorul mărului îţi indică numărul copiilor pe care îi vei avea.
  • Dacă vei fi trezită din somn de sărutul unei persoane dragi în dimineaţa Sfântului Valentin, înseamnă că vei avea noroc în dragoste de-a lungul acelui an.
  • În dimineaţa Sfântului Valentin primul nume al persoanei pe care îl auzi la radio sau la tv sau îl citeşti în ziar va fi numele persoanei cu care te vei căsători.
  • Se spune că de Valentines Day, dacă mănânci varză aduce noroc şi bogăţie, iar rodiile aduc fertilitate.
  • Florile oferite în dar de Valentines Day 2022 spun multe despre sentimentele pe care le ai faţă de partener. Florile roşii simbolizează iubirea şi pasiunea, cele albe – puritatea, cele roz – simpatia, iar florile galbene simbolizează prietenia.
  • Nu este bine să faci cadou de Valentines Day obiecte casnice. Sunt considerate o jignire adusă iubirii.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Botoșani: Ce se întâmplă cu elevii cărora părinții le fac temele. Efectele nebănuite și îngrijorătoare explicate de specialiști

Publicat

Publicitate

Specialiștii în Educație spun că rezolvarea temelor pentru acasă trebuie să fie sarcina exclusivă a elevului. Părinții cel mult pot să ofere indicii. În caz contrar efectele asupra elevilor pot fi foarte serioase de la o dependență cronică de ajutorul celorlalți până la scăderea stimei de sine, scrie ADEVĂRUL.

Temele pentru acasă sunt o componentă importantă a procesului educațional în România. Prin intermediul acestora, spun profesorii, sunt consolidate cunoștințele dobândite în orele de predare de la clasă. Abordarea temelor pentru acasă este mai importantă decât cred mulți dintre români. Aparent o activitatea banală, firească a vieții de școlar, poate lăsa urme adânci inclusiv în viața de adult dacă nu există abordarea potrivită. Pe de o parte, părinții nu trebuie să facă temele în locul copiilor sau să-i ajute prea mult la efectuarea lor. De cealaltă parte, efectuarea temelor presupune, cum spun psihologii un efort afectiv și intelectual, inclusiv din partea părinților. Specialiștii spun că și în funcție de modul în care sunt abordate temele, copilul va performa în societate dar și la serviciu, în viața de adult.

„Nu trebuie sub nicio formă să facem temele în locul copiilor”

Cristina Bălăucă este profesor și inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani. În plus este mamă de olimpic internațional la științe. Din experiența de specialist în educație, Cristina Bălăucă spune că una dintre cele mai mari greșeli pe care o poate face un părinte în viața de elev a propriului copil, este să facă temele în locul lui sau să-l ajute prea consistent la lecții.

„Nu trebuie sub nicio formă să facem temele în locul copiilor. Elevul trebuie să fie responsabil și să se achite singur de sarcina lui de lucru. Trebuie lăsat să simtă că o duce singur la bun sfârșit. Copilul a fost la ora de curs respectivă. El știe ce i s-a predat. Nu a fost părintele în locul lui și nici nu se va duce vreodată în locul lui, la oră. Este cea mai mare greșeală pe care o fac mulți părinți. Știu că este mai ușor ca părinte să-i faci tema, el o copiază în caiet și gata, a terminat. Am scăpat de explicații, de timp petrecut la teme. Dar nu este deloc în regulă pentru copil.”, spune Cristina Bălăucă. Asta nu înseamnă că trebuie să-l lăsăm pe copil să se chinuie în mod absurd dacă chiar nu știe.

„Evident, copilul poate întreaba dacă are o nedumerire. Trebuie să cultivăm asta la el. Trebuie să fie prezenți atunci când copilul are nevoie, mai ales în viața de școlar care se poate dovedi o provocare. Dar îl ajutăm cu o sugestie, cu o idee. Nu ne apucăm să-i facem noi jumătate din temă sau efectiv să-i oferim rezolvarea pe tavă. Mai face două calcule și gata. Îi dăm o idee, îl lăsăm să lucreze pe baza ei. Îi mai oferim o sugestie, o direcție de lucru, îl orientăm, dar la final trebuie să simtă că el a scos-o la capăt cu aceea temă. Ne-a simțit alături, i-am oferit suportul emoțional și intelectual, dar nu am făcut noi tema în locul lui și nici nu i-am dat toată rezolvarea pe tavă”, spune profesorul botoșănean.

Publicitate

„Îi învățăm cu un sprijin pe care la un moment dat nu-l va mai avea”

Irina Siminiceanu este profesor la Colegiul Național „AT Laurian”, un liceu de elită din județul Botoșani și spune că efectele acestui obicei de a face temele în locul copilului sau de a-l ajuta excesiv la rezolvarea acestora, poate avea efecte serioase pe termen lung. „Ca profesor pot spune că nu este firesc, nu este normal. Este o greșeală, psihologic vorbind pentru că îi învățăm cu un sprijin pe care la un moment dat nu-l va mai avea”, spune Irina Siminiceanu. Elevii de clasa a XII a de la Colegiul Național „AT Laurian”, mărturisesc că o asemenea practică poate lăsa urme adânci.

„Pur și simplu te înveți că ai mereu pe cineva care te ajută. Și nu-i așa. La teste, la examene, ești singur. În plus, cei care sunt efectiv ajutați excesiv la teme, chiar se fac teme în locul lor, sunt ușor de observat. Sunt elevii care parcă nu pot face nimic singuri. Cer orice, de genul, „ajută-mă și pe mine cu asta”, „nu mă ajuți, te rog„. Și îți dai seama că-ți cer ajutorul la lucruri banale, de exemplu să desfacă o pungă de biscuiți. Și nu, nu exagerez cu nimic”, spune Adrian. Un alt coleg de clasă al lui Adrian, spune că de fapt toată povestea asta cu ajutorul excesiv la teme, nu face decât să răpească un element fundamental elevului.

„Îi răpești curiozitate. Plăcerea de a se strădui și de a descoperi soluția. Fără curiozitate, școala nu mai are niciun farmec”, precizează acesta. Cristina Bălăucă spune că elevul va aștepta mereu confirmare și ajutor, fără să se străduie să mai facă ceva singur, mai ales atunci când este obligat să gândească. „Copilul va aștepta mereu un feedback de la părinte. Va căuta mereu o confirmare de la cineva, dacă este corect ce a făcut, dacă a scris bine. Dar la examene, la teste, la concursuri, părintele nu este acolo. Copilul va aștepta mereu să-i spună părintele că este bun ce a făcut. Eventual așteaptă să-l ajute acolo unde nu știe. El nu trece la etapa următoare fiindcă nu vine mama sau tata să-i spună că-i bine. În creierul lui se conturează impresia că el nu poate singur. Și nu este bine deloc”, spune Cristina Bălăucă.

Specialiștii spun că această atitudine se poate reflecta mai târziu în viața de adult. Sunt acele persoane care cer mereu ajutorul celorlalți atunci când se văd nevoiți să depună un efort suplimenar. În plus, apar probleme cu încrederea în sine, mai ales atunci când copilul nu simte că poate duce singur la bun sfârșit o sarcină solicitantă.

Sursă: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli. Unul din trei elevi se confruntă cu bullying-ul

Publicat

Publicitate

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli este marcată, anual, la această dată, în şcolile din întreaga lume, la aniversarea morţii lui Mahatma Gandhi, simbolul nonviolenţei în lume. Ziua pledează pentru o educaţie permanentă în armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace, scrie Agerpres.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli (sau DENIP, acronim din catalană: Dia Escolar de la No-violencia i la Pau) este o sărbătoare fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenç Vidal Vidal, fiind influenţat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.

Mesajul transmis este: „Iubire universală, non-violenţă şi pace. Iubirea universală este mai bună decât egoismul, nonviolenţa este mai bună decât violenţa şi pacea este mai bună decât războiul”.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli este o iniţiativă non-guvernamentală, internaţională şi de pionierat, la care sunt invitate să participe centre educaţionale de toate standardele şi din toate ţările.

Site-ul juridice.ro arată, la 30 ianuarie 2022, că violenţa în şcoli – de la intimidare la hărţuire sexuală şi pedepse corporale – este, din păcate, destul de comună pentru a fi considerată un lucru inevitabil.

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli

Publicitate

Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani sunt implicaţi în lupte fizice, în timp ce aproape 720 de milioane de copii de vârstă şcolară trăiesc în ţări în care pedeapsa corporală la şcoală nu este interzisă în totalitate.

Între 2005 şi 2020, Naţiunile Unite au verificat peste 13.900 de incidente de atacuri, inclusiv atacuri directe sau atacuri în care nu a existat o distincţie între obiectivele civile şi cele militare, asupra unităţilor educaţionale şi medicale şi asupra persoanelor protejate, inclusiv a elevilor şi a copiilor internaţi în spital şi a personalului şcolar şi sanitar.

În 2019, UNICEF a realizat un sondaj în rândul tinerilor, în care aceştia au fost întrebaţi despre experienţele lor cu violenţa în şcoli. Rezultatul sondajului a fost grupat în Manifestul pentru tineret ENDviolence, care a fost prezentat miniştrilor la Forumul Mondial al Educaţiei din ianuarie 2019.

Peste un milion de tineri din 160 de ţări au participat la sondaj, iar răspunsul a fost copleşitor, 2 din 3 spunând că sunt îngrijoraţi de violenţa din şcoli şi din jurul lor. Tinerii, împreună cu UNICEF, s-au angajat, astfel, să depăşească tabuurile şi victimizarea din jurul raportării violenţei şi să colaboreze cu autorităţile profesorii, consilierii, reprezentanţi ai comunităţii şi alţi elevi, pentru a preveni violenţa în şcoli şi a găsi soluţii la faptele deja petrecute.

De asemenea, s-au angajat să creeze canale conduse de tineri pentru raportarea violenţei în mediul şcolar, se mai arată pe site-ul https://www.unicef.org/.

În România, bullyingul a fost reglementat legal în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying.”, se arată în legea menţionată.

Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii preluat de AICI.

În iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului, conform Ministerului Educației.

Astfel, pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri.

Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.

Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar urma să realizeze Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying, se mai arată în Normele metodologice citate.

Citeste mai mult

Eveniment

O stradă din municipiul Botoșani și localitățile Cișmea, Răchiți, Roșiori, Stăuceni, Siliștea, Tocileni, Victoria și Unțeni rămân fără apă

Publicat

Publicitate

În vederea efectuării lucrărilor de remediere a unei avarii survenite pe conducta de alimentare cu apă din material OL, cu diametrul de 200 mm localizată pe strada Săvenilor nr. 99, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea furnizării apei, astăzi, 30 ianuarie 2025.

Astfel, în intervalul orar 09:00-16:00 sunt afectați de lipsa apei consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe str. Săvenilor (de la nr. 108, până la Stația de epurare a operatorului), respectiv utilizatorii din localitățile: Cișmea, Răchiți, Roșiori, Stăuceni, Siliștea, Tocileni, Victoria și Unțeni.

Ne cerem scuze față de abonații afectați și îi asigurăm că se va interveni cu operativitate pentru finalizarea lucrărilor, astfel încât disconfortul creat să fie cât mai redus.

Citeste mai mult

Eveniment

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025. Ghid complet

Publicat

Publicitate

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025: Ghid complet cu pașii de urmat pentru a obține cazierul, informează alba24.roObținerea cazierului judiciar în 2025 implică respectarea unor pași specifici și prezentarea unor documente obligatorii. Articolul de față detaliază actele necesare, timpul de așteptare și pașii esențiali pentru a solicita și obține acest document.

De asemenea, sunt incluse informații utile despre obținerea cazierului judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate, precum și despre procedurile necesare pentru eliberarea acestuia prin împuternicire.

Cazier pentru persoanele majore și pentru minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani

Documentele necesare pentru eliberarea cazierului judiciar de către persoanele majore și de către minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, sunt următoarele:

  • Cererea pentru eliberare cazier;
  • Actul de identitate aflat în termen de valabilitate.
  • Cazier judiciar pentru minorii de sub 14 ani

Eliberarea cazierului judiciar de către minorii de sub 14 ani, se pot obține de un părinte sau tutore legal, iar documentele necesare sunt următoarele:

  • Cerere eliberare cazier judiciar;
  • Actul de identitate al părintelui/tutorelui, în copie și original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în copie și original.

Cazier judiciar pentru persoanele juridice

Pentru a obține un certificat de cazier judiciar, o persoană juridică trebuie să depună o cerere-tip, prin reprezentantul legal, la orice secție de poliție care are ghișeu pentru eliberarea certificatelor de cazier.

Cererea trebuie însoțită de următoarele documente:

Publicitate
  • Actul de identitate;
  • Împuternicirea reprezentantului legal, care poate fi solicitată direct la ghișeu sau descărcată de pe site-ul: ab.politiaromana.ro.;
  • Documente care dovedesc calitatea de reprezentant legal sau împuternicit, în funcție de tipul persoanei juridice (societăți comerciale, asociații și fundații, unități de învățământ sau unități administrativ-teritoriale).

Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale sau familiale, înființate conform OUG 44/2008, nu au personalitate juridică, așadar nu pot obține certificat de cazier judiciar.

Cazier judiciar prin împuternicire

Dacă certificatul de cazier judiciar este solicitat printr-un împuternicit al unei persoane fizice sau printr-o împuternicire avocațială, sunt necesare următoarele documente:

  • Actul de identitate al împuternicitului;
  • Procura autentificată de la notar, în original (dacă este emisă în Republica Moldova sau de ambasadele Republicii Moldova în limba română, nu necesită alte legalizări;  procura trebuie să specifice clar cine este împuternicit, scopul și durata mandatului);
  • Împuternicirea avocațială;
  • Cererea-tip completată.

Cazuri speciale:

Dacă certificatul de cazier este necesar pentru un dosar de grațiere individuală, poate fi solicitat de:

  • Persoana condamnată;
  • Copiii, soțul/soția, părinții, frații sau surorile condamnatului;
  • Reprezentantul legal sau avocatul condamnatului.

Aceștia trebuie să prezinte documente care dovedesc legătura cu persoana condamnată.

Cazier judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate

Persoanele care locuiesc în străinătate pot solicita certificatul de cazier judiciar prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României.

La cerere, persoanele aflate în străinătate pot primi adeverințe emise de misiunile diplomatice sau consulare, după ce se fac verificările necesare în bazele de date.

Adeverințele au aceeași valoare juridică ca certificatul de cazier judiciar și pot fi folosite exclusiv în străinătate.

Cât durează până se eliberează cazierul judiciar

Certificatul de cazier judiciar se eliberează, de obicei, pe loc sau, cel târziu, în termen de 3 zile de la data depunerii cererii, dacă aceasta este depusă în România.

În cazul în care cererea este depusă prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, termenul de eliberare a certificatului este de cel mult 30 de zile.

Pentru adeverințe, termenul de eliberare este de maximum 10 zile de la data solicitării.

Cât este valabil cazierul judiciar

Certificatul de cazier este valabil 6 luni de la data eliberării şi numai în scopul pentru care a fost eliberat, potrivit IPJ Alba.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending