Connect with us

Eveniment

Ziua în care România s-a prăbușit în hăurile istoriei. Cum au lucrat sovieticii și dușmanul din interior pentru stalinizarea țării

Publicat

Publicitate

Pe 6 martie 1945, România pășise pe un drum fără întoarcere care avea să-i marcheze destinul în mod decisiv. Prin manevre propagandistice și presiuni sovietice este instaurat primul guvern pro-comunist și pro-rus din țara noastră. În doar câțiva ani, România va deveni Republică Socialistă, relatează ADEVĂRUL

Pe data de 6 martie 1945, la conducerea României era instalat Guvernul Petru Groza. Era la mai puțin de o lună de la întâlnirea „Celor Trei Mari” de la Ialta și cu aproximativ două luni înainte de încheierea oficială a Celui de-al Doilea Război Mondial.

Acest Guvern era dominat de membrii Frontului Național Democrat, la rândul său format dintr-o mulțime pestriță din care nu lipseau comuniștii, social-democrații, maghiari, disidenți din partidele istorice. Deși acest guvern se declara „de largă concentrare democratică” și garant al valorilor democratice, în realitate, numirea Guvernului Petru Groza a însemnat condamnarea României la comunism.

Atunci când România a avut iluzia că se poate salva

România intrase în Cel de-al Doilea Război Mondial de partea Germaniei Naziste și parcticipase inclusiv la campania din est a naziștilor contre sovieticilor. Campania s-a terminat prost pentru armata română decimată la Cotul Donului și în Stepa Calmucă. Nici nemții nu o duceau prea bine.

După ce au înghețat în Rusia, trupele germane au fost efectiv măturate înapoi către vest de o puternică contraofensivă sovietică. Pe frontul de Vest, armata lui Hitler nu a putut preveni debarcarea aliaților americani și britanici pe plajele Normandiei. În vara lui 1944 devenise clar faptul că Germania se apropia de înfrângere.

Publicitate

Românii, pentru a evita să sfârșească în tabăra învingătorilor dar mai ales să nu fie ocupați de armatele rusești care avansau în ritm accelerat către vest, au decis să schimbe taberele.

Pe 23 august 1944, regele Mihai I, suveranul care stătuse în umbra tatălui și mai apoi a mareșalului Antonescu, avea să ia prima decizie importantă a domniei sale. Dă o lovitură de stat și îl demite pe mareșalul Antonescu din funcția de șef al statului român. În plus, ordonă arestarea și condamnarea sa.

Din punct de vedere diplomatic, consiliat de marii lideri ai partidelor istorice, tânărul suveran decide întoarcerea armelor împotriva Germaniei Naziste și revenirea la alianța tradițională cu marile puteri Occidentale.

Din inamic, Rusia Sovietică a devenit, brusc, „marele prieten de la răsărit”. Soldații care luptaseră alături de nemți s-au trezit că pleacă alături de ruși contra foștilor aliați. Românii au avut, o scurtă perioadă, iluzia că vor scăpa ușor din această poveste. Adică vor reuși să păstreze regimul democratic și protecția occidentalilor, în ciuda despăgubirilor uriașe de război pe care trebuiau să le plătească.

Primul guvern, după căderea lui Antonescu, a fost cel condus de generalul Sănătescu, format din membrii ai Blocului Național Democratic, o construcție politică care reunea majoritatea partidelor din România. Nici regele Mihai, nici măcar marii lideri ai partidelor istorice precum Iuliu Maniu, nu au știut că soarta României fusese deja decisă și că marile puteri occidentale nu aveau niciun interes în protejarea țării noastre. Englezii i-au preferat, din rațiuni economice, pe greci. Iar americanii le-au făcut hatârul, scrie ADEVĂRUL.

Inamicul din interior

Pe data de 9 octombrie, pe o foaie de hârtie s-a scris soarta României. Este vorba despre acel faimos acord de procentaj dintre Winston Churchill, primul ministru al Marii Britanii și Iosif Stalin, temutul dictator sovietic.

Lumea a fost împărțită pe șestache. România a fost efectiv sacrificată și dată rușilor. „În ultima vreme au fost semne de posibile divergenţe de politică între noi şi ruşi referitoare la ţările din Balcani, în special Grecia. De aceea noi am sugerat ambasadorului sovietic de la Londra ca guvernul sovietic să ia conducerea afacerilor în România, iar noi în Grecia”, îi scria Churchill preşedintelui american, încă de pe 31 mai 1944.

Această situația va fi consfințită la Ialta, anul următor. Până atunci, însă, Stalin dorea să se asigure că în toate zonele de influență, sovietizarea și bolșevizarea va începe cât mai curând. Totul sub masca democrației, a binelui poporului, a luptei contra partidelor politice corupte. În acest context, comuniștii din România, bine ațâțați și conduși de agenții sovietici plasați deja pe teritoriul țării noastre după 23 august 1944, și-au început treaba.

Au devenit inamicul din interior, parșiv și  amăgitor, profitând de orice slăbiciune a populației extenuată de război. Pe 13 octombrie 1944, la numai patru zile de la acordul de procentaj, au început primele manevre. Comuniștii și social-democrații au ieșit de la Guvernare și au constituit Frontul Național Democrat. Această manevră a stricat deja echilibrul politic. În plus, comuniștii au început imediat o campanie virulentă de compromitere a partidelor istorice și a democrației, în general. Demersurile propagandistice, sabotajele și constantul dezechilibru politic produs de Frontul Național Democrat au dus la căderea guvernului Sănătescu.

Acesta și-a depus mandatul pe 6 decembrie 1944. În locul său a fost numit generalul Nicolae Rădescu, un alt om capabil, ofițer de carieră. Acest Guvern a fost ultima încercare de rezistență democratică a României. Ca și în cazul guvernării precedente, comuniștii și aliații politici din Frontul Național Democratic au continuat să pună bețe în roate, să facă jocurile Kremlinului. Comuniștii au organizat manifestații de stradă, „pentru apărearea democrației”, au făcut sabotaje pentru a produce agitației. În plus, rușii numeau prefecți loiali comuniștilor, prin județe, fără știrea Guvernului. Era o situație extrem de grea și de gravă, mai scrie ADEVĂRUL.

Ziua în care România a pășit pe drumul socialismului brutal

După Conferința de la Ialta, presiunea comunistă în România s-a intensificat. A atins apogeul. Pe 24 februarie 1945, comuniștii au organizat o puternică manifestație antiguvernamentală.

Printre manifestanți au fost infiltrați agitatori care au deschis focul asupra mulțimii din dreptul cordoanelor de soldați. Efectul a fost cel scontat. Comuniștii au cerut „decapitarea” generalului Rădescu dar și, ironia sorții, constituirea unui guvern, „cu adevărat democratic”. Generalul Rădescu nu s-a pierdut cu firea și a explicat clar că focurile de armă nu au fost trase de soldați. Nu l-a ajutat prea mult. Discursul său, prin care erau justificare și explicate faptele au fost interzis la radio de omul sovieticilor în România. Mai apoi, văzând că nu merge cu „mănuși” în problema României, sovieticii au trecut la baionetă.

Pe 28 februarie, la patru zile după incident, Andrei Vîșinski, adjunctul ministrului sovietic de Externe, poposea în audiență la regele Mihai. Oficialul rus, pe un ton de comandă, i-a cerut regelui să-l demită pe generalul Nicolae Rădescu, descriindu-l drept „fascist”. Vâșinski s-a dat în spectacol, iritat de refuzul regelui, și a dat cu pumnul în masă. Mai apoi a ieșit în trombă strigând „Ialta sunt eu!”. Cel pe care-l dorea Vâșinski drept prim-ministru în locul lui Rădescu era Petru Groza. Acesta era un cal troian inflitrat încă din timpul celui de-al doilea Guvern Sănătescu ca viceprim-ministru. Culmea, Petru Groza nu era un comunist. Era însă marioneta perfectă. Un om care a avut o carieră politică încă din perioada interbelică, dar care nu a ajuns acolo unde a râvnit mereu, la funcțiile înalte. Așa că era dispus să facă jocurile oricui.

„Petru Groza a fost vicepreşedinte al Consiliulu de Miniştri în cabinetele Sănătescu şi Rădescu şi fost prim ministru.  Este un fost avocat şi latifundiar de 69 de ani, din Deva, Transilvania. Nu este, formal, comunist, dar conduce partidul afiliat acestora, Frontul Plugarilor. Este fiu al unui preot ortodox, a studiat în Budapesta, Berlin şi Leipzig şi a devenit un om foarte bogat. A intrat în politică în 1919, a fost închis de câeva ori în legătură cu acţiunile de stânga ale mişcării ţărăneşti, dar a fost ales deputat între 1922 şi 1927, ministru pentru Transilvania în cabinetul Averescu din 1920, ministru interimar la Comuncaţii în 1921, ministru al Lucrărilor publice în anii 1926 – 1927 şi apoi ministru al Transporturilor. Deşi este extrem de ambiţios, a fost bucuros să îşi menţină poziţia de marionetă în guvernul 1948 – 1952. Comuniştii l-au folosit pentru a-şi camufla scopurile, datorită caracterului său de nabab marxist. Deşi a jucat rolul unui om conştient de sine, Groza a fost întotdeauna o păpuşă a comuniştilor din România şi a părut că sovieticii au fost determinaţi pentru o lungă perioadă de timp să îl folosească drept paravan în penetrarea comunistă a ţării”, se arată într-un document din 1953 păstrat în arhivele Radio Europa Liberă.

Primind semnale de la ministrul de externe că România a fost efectiv abandonat, regele Mihai nu are de ales și îl lasă pe Petru Groza să alcătuiască lista noului Guvern. Era un o adunătură pestriță, antagonistă în convingeri politice dar totuși animată de un singur scop: acela de a servi Moscovei și de a transforma România în stat comunist.

„Componenţa guvernului de la 6 martie putea să-l deruteze chiar şi pe un observator avizat. Părea să fie vorba de un grup oarecare de oameni, adunaţi fără nici un criteriu de competenţă ori de apartenenţă politică strictă. Printre ei erau antisemiţi, laolaltă cu evrei, pronazişti şi antinazişti, atei şi preoţi, pro-ruşi şi anti-ruşi. Totuşi, la o atentă examinare, puteai observa că toată această ciudată adunătură, fusese cu mare grijă selectată, având un singur scop: să servească Moscova şi lumea comunistă”, se arată în „România sub jugul sovietic” de Reuben H. Markham, traducere de George Achim. Pe 6 martie 1945, regele Mihai a fost nevoit să accepte lista de miniștrii a lui Petru Groza. România alunecase în hăul comunismului.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Botoșani: Fostul primar al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, condamnat la 3 ani cu suspendare pentru mită

Publicat

Publicitate

Fostul primar al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, care a avut și un mandat de deputat, a fost condamnat, marți, printr-o decizie a Tribunalului Botoșani, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată.

Instanța din Botoșani a admis un acord de recunoaștere a vinovăției încheiat între Verginel Gireadă și procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcție Naționale Anticorupție (DNA).

Fostul primar a primit și măsura complementară de interzicere a exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de trei ani, de la rămânerea definitivă a sentinței.

De asemenea, pe parcursul termenului de supraveghere, instanța l-a obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Botoșani sau Primăriei orașului Bucecea.

Judecătorii au mai dispus confiscarea de la Gireadă a sumei de 1.329.262 lei, indisponibilizată într-un cont bancar.

Procurorii DNA susțin că, în perioada în perioada iulie 2022-martie 2025, la diferite intervale de timp, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind facilitarea adjudecării unor contracte de achiziții publice, privind derularea și urgentarea aprobării plăților aferente unor contracte de lucrări publice, Dumitru-Verginel Gireadă, în calitate de primar, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții, cu titlu de mită, sume de bani, bunuri și foloase necuvenite de la administratorul de fapt al societății comerciale care executa contractele respective.

Publicitate

Astfel, în perioada septembrie 2022-octombrie 2024, Gireadă ar fi primit, cu titlu de mită, pentru sine și pentru doi membri ai familiei sale, plata contravalorii unor facturi aferente unor materiale de construcții, în valoare totală de 1.090.294 lei, necesare construcției, amenajării și renovării unui număr de trei imobile deținute de acesta și de membrii familiei sale.

În perioada iulie-august 2022, fostul primar din Mihai Eminescu ar fi primit pentru sine, cu titlu de mită, un autoturism marca Mitsubishi în valoare de 20.084 de euro, pe care l-a remis spre utilizare unei persoane apropiate.

În perioada august-octombrie 2024, acesta ar fi cerut pentru o societate comercială administrată de un membru al familiei sale, aflată în relații comerciale cu societatea mituitorului, efectuarea în mod prioritar a unor plăți.

De asemenea, pe 23 octombrie 2024, Verginel Gireadă ar fi pretins pentru un alt membru al familiei, iar în cursul lunii ianuarie 2025 ar fi primit un folos nepatrimonial reprezentat de încheierea în condiții avantajoase a unui contract de vânzare-cumpărare aferent unui teren în valoare de 50.000 de euro.

În cursul lunilor octombrie 2024-martie 2025, acesta ar fi pretins și primit, pentru sine și pentru altul, respectiv o societate comercială administrată de un membru al familiei sale, suma de 200.000 de lei, prin atestarea prestării în mod fictiv de servicii de excavare și transport agregate. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

RO e-Factura, OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Ce categorii sunt afectate și ce trebuie obligații au partenerii de afaceri

Publicat

Publicitate

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice, iar măsura privește și persoanele juridice care trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică, scrie alba24.ro.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate şi se identifică fiscal prin CNP au obligaţia, începând cu 15 ianuarie 2026, să utilizeze sistemul RO e-Factura.

Și termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Neconformarea poate atrage sancţiuni inclusiv pentru partenerii de afaceri, arată o analiză a Deloitte, citată de Agerpres.

„Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse).

Astfel, contribuabilii din această categorie trebuie să se înregistreze în registrul RO e-Factura şi să transmită toate facturile aferente activităţilor prestate către beneficiari prin intermediul sistemului.

Publicitate

Important este faptul că, în caz de neconformare, consecinţele nu sunt suportate doar de contribuabilii în cauză, ci şi de partenerii lor de afaceri”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Alexandru Stancu, director, şi Radu Todiraş, senior manager, Taxe Indirecte, Deloitte România.

  • Baza legată: Conform sursei citate, prevederea care obligă persoanele fizice implicate în activităţi economice să utilizeze sistemul RO e-Factura este cuprinsă în „Ordonanţa trenuleţ” (OUG 89/2025 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal), adoptată de Guvern la finalul anului trecut, şi a intrat în vigoare la data de 15 ianuarie 2026.

„În termen de trei zile de la depunerea formularului, autorităţile fiscale vor efectua înregistrarea contribuabilului în sistem, iar ulterior acesta trebuie să transmită facturile aferente către beneficiari (persoane juridice impozabile sau persoane neimpozabile – B2B sau B2C), prin intermediul RO e-Factura.

În cazul în care contribuabilul din categoria vizată nu se înregistrează şi nu transmite facturile în format electronic prin sistemul RO e-Factura, este pasibil de sancţiuni, fie de 15% din valoarea totală a facturilor (în cazul tranzacţiilor B2B), fie cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei (în cazul tranzacţiilor B2C)”, se mai precizează în document.

De asemenea, vor fi afectate companiile care colaborează cu astfel de furnizori/prestatori şi acceptă facturi transmise prin alte metode, dat fiind că acestea sunt obligate să le solicite colaboratorilor lor să transmită facturile prin intermediul RO e-Factura.

„Societăţile care înregistrează în contabilitate cheltuieli în baza altor facturi decât cele primite prin sistemul RO e-Factura (cum ar fi cele clasice, în format pdf) ar putea fi sancţionate cu amenzi reprezentând 15% din valoarea respectivelor facturi.

Aşadar, aceste prevederi noi în materie de facturare electronică ar putea să conducă la implicaţii importante atât pentru furnizorii care se identifică fiscal prin CNP, cât şi pentru companiile care colaborează cu aceştia”, mai arată analiza.

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Noi reguli și pentru persoanele juridice

În aceste condiţii, beneficiarii facturilor care sunt persoane juridice impozabile trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

„Dincolo de noutăţile introduse în cazul facturilor emise de persoanele fizice, OUG 89/2025 aduce o serie de modificări şi pentru peroanele juridice, în legătură cu facturarea electronică.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, prin sistemul RO e-Factura trebuie transmise şi facturile emise de persoanele juridice impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în ţară către persoane juridice impozabile care nu au un sediu fix în România, dar sunt înregistrate aici în scopuri de TVA”, susţin consultanţii Deloitte.

Anterior, facturile aferente unor astfel de tranzacţii erau exceptate de la regulă.

În schimb, rămân exceptate bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate, dar şi facturile emise pentru livrările intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.

În plus, termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii, conform legislaţiei în vigoare.

În concluzie, anul 2026 a început cu o serie de schimbări importante în legătură cu utilizarea sistemului RO e-Factura, de care contribuabilii trebuie să ţină cont, astfel încât să evite sancţiunile de neconformare, care îi pot afecta atât pe ei, cât şi pe partenerii de afaceri.

RO e-Factura este sistemul național obligatoriu al ANAF pentru emiterea, transmiterea și primirea facturilor electronice (în format XML) între firme (B2B), către instituții publice (B2G) și, din 2025, către persoane fizice (B2C).

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice, iar măsura privește și persoanele juridice care trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate şi se identifică fiscal prin CNP au obligaţia, începând cu 15 ianuarie 2026, să utilizeze sistemul RO e-Factura.

Și termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Neconformarea poate atrage sancţiuni inclusiv pentru partenerii de afaceri, arată o analiză a Deloitte, citată de Agerpres.

„Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse).

Astfel, contribuabilii din această categorie trebuie să se înregistreze în registrul RO e-Factura şi să transmită toate facturile aferente activităţilor prestate către beneficiari prin intermediul sistemului.

Important este faptul că, în caz de neconformare, consecinţele nu sunt suportate doar de contribuabilii în cauză, ci şi de partenerii lor de afaceri”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Alexandru Stancu, director, şi Radu Todiraş, senior manager, Taxe Indirecte, Deloitte România.

Baza legată: Conform sursei citate, prevederea care obligă persoanele fizice implicate în activităţi economice să utilizeze sistemul RO e-Factura este cuprinsă în „Ordonanţa trenuleţ” (OUG 89/2025 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal), adoptată de Guvern la finalul anului trecut, şi a intrat în vigoare la data de 15 ianuarie 2026.

„În termen de trei zile de la depunerea formularului, autorităţile fiscale vor efectua înregistrarea contribuabilului în sistem, iar ulterior acesta trebuie să transmită facturile aferente către beneficiari (persoane juridice impozabile sau persoane neimpozabile – B2B sau B2C), prin intermediul RO e-Factura.

În cazul în care contribuabilul din categoria vizată nu se înregistrează şi nu transmite facturile în format electronic prin sistemul RO e-Factura, este pasibil de sancţiuni, fie de 15% din valoarea totală a facturilor (în cazul tranzacţiilor B2B), fie cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei (în cazul tranzacţiilor B2C)”, se mai precizează în document.

De asemenea, vor fi afectate companiile care colaborează cu astfel de furnizori/prestatori şi acceptă facturi transmise prin alte metode, dat fiind că acestea sunt obligate să le solicite colaboratorilor lor să transmită facturile prin intermediul RO e-Factura.

„Societăţile care înregistrează în contabilitate cheltuieli în baza altor facturi decât cele primite prin sistemul RO e-Factura (cum ar fi cele clasice, în format pdf) ar putea fi sancţionate cu amenzi reprezentând 15% din valoarea respectivelor facturi.

Aşadar, aceste prevederi noi în materie de facturare electronică ar putea să conducă la implicaţii importante atât pentru furnizorii care se identifică fiscal prin CNP, cât şi pentru companiile care colaborează cu aceştia”, mai arată analiza.

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Noi reguli și pentru persoanele juridice
În aceste condiţii, beneficiarii facturilor care sunt persoane juridice impozabile trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

„Dincolo de noutăţile introduse în cazul facturilor emise de persoanele fizice, OUG 89/2025 aduce o serie de modificări şi pentru peroanele juridice, în legătură cu facturarea electronică.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, prin sistemul RO e-Factura trebuie transmise şi facturile emise de persoanele juridice impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în ţară către persoane juridice impozabile care nu au un sediu fix în România, dar sunt înregistrate aici în scopuri de TVA”, susţin consultanţii Deloitte.

Anterior, facturile aferente unor astfel de tranzacţii erau exceptate de la regulă.

În schimb, rămân exceptate bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate, dar şi facturile emise pentru livrările intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.

În plus, termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii, conform legislaţiei în vigoare.

În concluzie, anul 2026 a început cu o serie de schimbări importante în legătură cu utilizarea sistemului RO e-Factura, de care contribuabilii trebuie să ţină cont, astfel încât să evite sancţiunile de neconformare, care îi pot afecta atât pe ei, cât şi pe partenerii de afaceri.

RO e-Factura este sistemul național obligatoriu al ANAF pentru emiterea, transmiterea și primirea facturilor electronice (în format XML) între firme (B2B), către instituții publice (B2G) și, din 2025, către persoane fizice (B2C).

Scopul este digitalizarea, reducerea fraudei de TVA și raportarea în timp real a tranzacțiilor, potrivit Ministerului de Finanțe.

Citeste mai mult

Eveniment

„Ivan Turbincă” vine la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec și „Ivan Turbincă” după Ion Creangă.

Iubitorii de teatru sunt invitați sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

 

Publicitate

Duminică, 1 februarie, de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Alexandra Acalfoae, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei– stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Vă așteptăm cu drag

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (425)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

CELE 28 DE INTEMPESTIVE ALE LUI TRAIAN CALANCIA

Toate cărțile au o poveste a lor pe care nu o cunosc decât autorii acestora. Numai ei știu ce impulsuri i-au determinat să concretizeze apariția unei cărți. Unii explică geneza lor în interviuri sau în jurnale care apar sau nu mai apar vreodată. Recentul volum semnat de Traian Calancia, („Finaluri neașteptate”, Editura „Cervantes”, București, 2024), este unul care a obținut Premiul al III-lea la concursul organizat de editură. Nu știu ce l-a determinat să-și trimită manuscrisul la acest concurs, însă eu consider că bine a făcut. Rețin câteva aspecte menționate de juriu și care l-au determinat să ia această hotărâre: 1) „un fel de Sorescu de stil Traian Calancia”; 2) „Traian Calancia vede ce alții nu văd, și aude ce nu auzim”; 3) „umorul e peste tot, râsul purificator”; 4) „se aseamănă cu maestrul Cornel Udrea”.

Citind cu atenție acest volum, eu l-aș asemăna cu „Ludice” al lui Gabriel Liiceanu. Spun aceasta fiindcă și textele lui Traian Calancia sunt „ocazionale, scrise pe un ton glumeț”. Dacă Liiceanu s-a urcat pe „acoperișul lumii” ca să râdă de el și de alții, Traian Calancia s-a urcat pe „Turnul Effel” al Săveniuluiu de unde a scanat cu cel de-al treilea ochi, cel al soacrei, întâmplări a căror „final neașteptat”, îți provoacă râsul. M-am oprit la Liiceanu fiindcă cele 28 de proze umoristice ale lui Traian Calancia sunt niște „intempestive”, un concept ludic creat ad-hoc de filozof și explicat astfel: „Pur și simplu autorul intempestivei nu se poate abține să nu dea curs inspirației care vine peste el”.

Din altă perspectivă, Borges ne explică în unul din excepționalele sale eseuri că există o carte semnată de contele Korzybsky cu titlul „Viața adultă a oamenilor”. Arhitectura cărții este explicată astfel: „Viața are trei dimensiuni: lungime, lățime și adâncime. Prima dimensiune corespunde vieții vegetale. Cea de-a doua dimensiune aparține vieții animale. Cea de-a treia dimensiune echivalează cu viața omenească. Viața plantelor este o viață în lungime. Viața animalelor este o viață în lățime. Viața oamenilor este o viață în profunzime”. Volumul lui Traian Calancia este rezultatul unor investigații în cea de-a treia dimensiune, cea a profunzimii. Un primar se retrage în întunericul camerei pentru a-și linge rănile produse de faptul că nu a mai fost ales a doua oară, sau mirarea babelor din satul Părpălacul din Vale când, mergând cu vacile la montă, veterinarul avea alte metode încât o babă a exclamat: „n-am văzut încă buhai pe motoretă și cu scula în servietă”. Un dialog spumos cu Dracu, Moartea care alunecând pe gheață își rupe un picior și apelează la serviciul de urgență, sau scandalul creat de doctorița Sucitu când constată că îi lipsește un cercel. Finalul e unul neașteptat, cercelul fiind găsit în patul directorului spitalului. Texte precum „Constatare” sau „E ziua mea” abundă în dialoguri cu replici scurte și absurde ce ne amintesc de Caragiale. Cineva, poreclit Bursucul, s-a făcut inginer agronom, constatând până la urmă că nu se putea îmbogăți de la pământ decât făcând o „învârteală”, o „șolticărie”. Personajele scanate de Traian Calancia sunt reale, pe unele le-am recunoscut și eu, mai ales pe cele din schița „Inventarul” a cărei acțiune se petrece la școala din saul Burăcești (în realitate Vlăsinești), sau cele din „Cămașa”, a cărei acțiune se petrece în comuna Coțofleanca (în realitate Coțușca).

Traian Calancia și-a pus personajele sub acoperire, numele lor având o corelare cu unele caracteristici reale: directorul Palici, inspectorul Cotnariu, secretara Dilaila, administratorul Fofârlici, concurentul Jamaican, un oarecare Smeurică, directorul economic Palinciuc, directorul spitalului Cruntu, doctorița Sucitu, inginerul agronom Bursucul, o damă cu numele de Calicia, viceprimarul Plesneală, parlamentarul Turbatu, un alt vice Apucatu, un președinte de partid Diliu, o prostituată Gina Ginuța etc. Și toponimica urmează aceleași căi: satul Coțofleanca, un alt sat Broscăreni, Fântănele, Învârtita etc.

Publicitate

Schițele lui Traian Calancia se citesc cu interes, nu sunt obositoare fiindcă faptele sunt luate dintr-o realitate care încă e prezentă. Lumile acestui autor nu sunt create plecând de la nimic. Cu toate acestea se observă preocupare ca fiecare text să conducă spre un final neașteptat și cu încărcătură umoristică. Mie mi-a plăcut în mod special schița „Nedumerire”. Chiar dacă personajele sunt diferite rase de câini, autorul nu face o analiză pe lăține, ci tot în profunzime, în fiecare câine cititorul recunoscând un politician. Și aceste proze, ca și cele din celelalte volume, ne relevează un autor adept al culturii statice, în sensul că pune accent pe prezent sau trecut, pentru avansare importante sunt relațiile și familia sau faptul că e vizibilă labilitatea codului etic. (VA URMA)

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending