Connect with us

Eveniment

Ziua în care România s-a prăbușit în hăurile istoriei. Cum au lucrat sovieticii și dușmanul din interior pentru stalinizarea țării

Publicat

Publicitate

Pe 6 martie 1945, România pășise pe un drum fără întoarcere care avea să-i marcheze destinul în mod decisiv. Prin manevre propagandistice și presiuni sovietice este instaurat primul guvern pro-comunist și pro-rus din țara noastră. În doar câțiva ani, România va deveni Republică Socialistă, relatează ADEVĂRUL

Pe data de 6 martie 1945, la conducerea României era instalat Guvernul Petru Groza. Era la mai puțin de o lună de la întâlnirea „Celor Trei Mari” de la Ialta și cu aproximativ două luni înainte de încheierea oficială a Celui de-al Doilea Război Mondial.

Acest Guvern era dominat de membrii Frontului Național Democrat, la rândul său format dintr-o mulțime pestriță din care nu lipseau comuniștii, social-democrații, maghiari, disidenți din partidele istorice. Deși acest guvern se declara „de largă concentrare democratică” și garant al valorilor democratice, în realitate, numirea Guvernului Petru Groza a însemnat condamnarea României la comunism.

Atunci când România a avut iluzia că se poate salva

România intrase în Cel de-al Doilea Război Mondial de partea Germaniei Naziste și parcticipase inclusiv la campania din est a naziștilor contre sovieticilor. Campania s-a terminat prost pentru armata română decimată la Cotul Donului și în Stepa Calmucă. Nici nemții nu o duceau prea bine.

După ce au înghețat în Rusia, trupele germane au fost efectiv măturate înapoi către vest de o puternică contraofensivă sovietică. Pe frontul de Vest, armata lui Hitler nu a putut preveni debarcarea aliaților americani și britanici pe plajele Normandiei. În vara lui 1944 devenise clar faptul că Germania se apropia de înfrângere.

Publicitate

Românii, pentru a evita să sfârșească în tabăra învingătorilor dar mai ales să nu fie ocupați de armatele rusești care avansau în ritm accelerat către vest, au decis să schimbe taberele.

Pe 23 august 1944, regele Mihai I, suveranul care stătuse în umbra tatălui și mai apoi a mareșalului Antonescu, avea să ia prima decizie importantă a domniei sale. Dă o lovitură de stat și îl demite pe mareșalul Antonescu din funcția de șef al statului român. În plus, ordonă arestarea și condamnarea sa.

Din punct de vedere diplomatic, consiliat de marii lideri ai partidelor istorice, tânărul suveran decide întoarcerea armelor împotriva Germaniei Naziste și revenirea la alianța tradițională cu marile puteri Occidentale.

Din inamic, Rusia Sovietică a devenit, brusc, „marele prieten de la răsărit”. Soldații care luptaseră alături de nemți s-au trezit că pleacă alături de ruși contra foștilor aliați. Românii au avut, o scurtă perioadă, iluzia că vor scăpa ușor din această poveste. Adică vor reuși să păstreze regimul democratic și protecția occidentalilor, în ciuda despăgubirilor uriașe de război pe care trebuiau să le plătească.

Primul guvern, după căderea lui Antonescu, a fost cel condus de generalul Sănătescu, format din membrii ai Blocului Național Democratic, o construcție politică care reunea majoritatea partidelor din România. Nici regele Mihai, nici măcar marii lideri ai partidelor istorice precum Iuliu Maniu, nu au știut că soarta României fusese deja decisă și că marile puteri occidentale nu aveau niciun interes în protejarea țării noastre. Englezii i-au preferat, din rațiuni economice, pe greci. Iar americanii le-au făcut hatârul, scrie ADEVĂRUL.

Inamicul din interior

Pe data de 9 octombrie, pe o foaie de hârtie s-a scris soarta României. Este vorba despre acel faimos acord de procentaj dintre Winston Churchill, primul ministru al Marii Britanii și Iosif Stalin, temutul dictator sovietic.

Lumea a fost împărțită pe șestache. România a fost efectiv sacrificată și dată rușilor. „În ultima vreme au fost semne de posibile divergenţe de politică între noi şi ruşi referitoare la ţările din Balcani, în special Grecia. De aceea noi am sugerat ambasadorului sovietic de la Londra ca guvernul sovietic să ia conducerea afacerilor în România, iar noi în Grecia”, îi scria Churchill preşedintelui american, încă de pe 31 mai 1944.

Această situația va fi consfințită la Ialta, anul următor. Până atunci, însă, Stalin dorea să se asigure că în toate zonele de influență, sovietizarea și bolșevizarea va începe cât mai curând. Totul sub masca democrației, a binelui poporului, a luptei contra partidelor politice corupte. În acest context, comuniștii din România, bine ațâțați și conduși de agenții sovietici plasați deja pe teritoriul țării noastre după 23 august 1944, și-au început treaba.

Au devenit inamicul din interior, parșiv și  amăgitor, profitând de orice slăbiciune a populației extenuată de război. Pe 13 octombrie 1944, la numai patru zile de la acordul de procentaj, au început primele manevre. Comuniștii și social-democrații au ieșit de la Guvernare și au constituit Frontul Național Democrat. Această manevră a stricat deja echilibrul politic. În plus, comuniștii au început imediat o campanie virulentă de compromitere a partidelor istorice și a democrației, în general. Demersurile propagandistice, sabotajele și constantul dezechilibru politic produs de Frontul Național Democrat au dus la căderea guvernului Sănătescu.

Acesta și-a depus mandatul pe 6 decembrie 1944. În locul său a fost numit generalul Nicolae Rădescu, un alt om capabil, ofițer de carieră. Acest Guvern a fost ultima încercare de rezistență democratică a României. Ca și în cazul guvernării precedente, comuniștii și aliații politici din Frontul Național Democratic au continuat să pună bețe în roate, să facă jocurile Kremlinului. Comuniștii au organizat manifestații de stradă, „pentru apărearea democrației”, au făcut sabotaje pentru a produce agitației. În plus, rușii numeau prefecți loiali comuniștilor, prin județe, fără știrea Guvernului. Era o situație extrem de grea și de gravă, mai scrie ADEVĂRUL.

Ziua în care România a pășit pe drumul socialismului brutal

După Conferința de la Ialta, presiunea comunistă în România s-a intensificat. A atins apogeul. Pe 24 februarie 1945, comuniștii au organizat o puternică manifestație antiguvernamentală.

Printre manifestanți au fost infiltrați agitatori care au deschis focul asupra mulțimii din dreptul cordoanelor de soldați. Efectul a fost cel scontat. Comuniștii au cerut „decapitarea” generalului Rădescu dar și, ironia sorții, constituirea unui guvern, „cu adevărat democratic”. Generalul Rădescu nu s-a pierdut cu firea și a explicat clar că focurile de armă nu au fost trase de soldați. Nu l-a ajutat prea mult. Discursul său, prin care erau justificare și explicate faptele au fost interzis la radio de omul sovieticilor în România. Mai apoi, văzând că nu merge cu „mănuși” în problema României, sovieticii au trecut la baionetă.

Pe 28 februarie, la patru zile după incident, Andrei Vîșinski, adjunctul ministrului sovietic de Externe, poposea în audiență la regele Mihai. Oficialul rus, pe un ton de comandă, i-a cerut regelui să-l demită pe generalul Nicolae Rădescu, descriindu-l drept „fascist”. Vâșinski s-a dat în spectacol, iritat de refuzul regelui, și a dat cu pumnul în masă. Mai apoi a ieșit în trombă strigând „Ialta sunt eu!”. Cel pe care-l dorea Vâșinski drept prim-ministru în locul lui Rădescu era Petru Groza. Acesta era un cal troian inflitrat încă din timpul celui de-al doilea Guvern Sănătescu ca viceprim-ministru. Culmea, Petru Groza nu era un comunist. Era însă marioneta perfectă. Un om care a avut o carieră politică încă din perioada interbelică, dar care nu a ajuns acolo unde a râvnit mereu, la funcțiile înalte. Așa că era dispus să facă jocurile oricui.

„Petru Groza a fost vicepreşedinte al Consiliulu de Miniştri în cabinetele Sănătescu şi Rădescu şi fost prim ministru.  Este un fost avocat şi latifundiar de 69 de ani, din Deva, Transilvania. Nu este, formal, comunist, dar conduce partidul afiliat acestora, Frontul Plugarilor. Este fiu al unui preot ortodox, a studiat în Budapesta, Berlin şi Leipzig şi a devenit un om foarte bogat. A intrat în politică în 1919, a fost închis de câeva ori în legătură cu acţiunile de stânga ale mişcării ţărăneşti, dar a fost ales deputat între 1922 şi 1927, ministru pentru Transilvania în cabinetul Averescu din 1920, ministru interimar la Comuncaţii în 1921, ministru al Lucrărilor publice în anii 1926 – 1927 şi apoi ministru al Transporturilor. Deşi este extrem de ambiţios, a fost bucuros să îşi menţină poziţia de marionetă în guvernul 1948 – 1952. Comuniştii l-au folosit pentru a-şi camufla scopurile, datorită caracterului său de nabab marxist. Deşi a jucat rolul unui om conştient de sine, Groza a fost întotdeauna o păpuşă a comuniştilor din România şi a părut că sovieticii au fost determinaţi pentru o lungă perioadă de timp să îl folosească drept paravan în penetrarea comunistă a ţării”, se arată într-un document din 1953 păstrat în arhivele Radio Europa Liberă.

Primind semnale de la ministrul de externe că România a fost efectiv abandonat, regele Mihai nu are de ales și îl lasă pe Petru Groza să alcătuiască lista noului Guvern. Era un o adunătură pestriță, antagonistă în convingeri politice dar totuși animată de un singur scop: acela de a servi Moscovei și de a transforma România în stat comunist.

„Componenţa guvernului de la 6 martie putea să-l deruteze chiar şi pe un observator avizat. Părea să fie vorba de un grup oarecare de oameni, adunaţi fără nici un criteriu de competenţă ori de apartenenţă politică strictă. Printre ei erau antisemiţi, laolaltă cu evrei, pronazişti şi antinazişti, atei şi preoţi, pro-ruşi şi anti-ruşi. Totuşi, la o atentă examinare, puteai observa că toată această ciudată adunătură, fusese cu mare grijă selectată, având un singur scop: să servească Moscova şi lumea comunistă”, se arată în „România sub jugul sovietic” de Reuben H. Markham, traducere de George Achim. Pe 6 martie 1945, regele Mihai a fost nevoit să accepte lista de miniștrii a lui Petru Groza. România alunecase în hăul comunismului.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Trei echipe pe podium, la finalul Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete

Publicat

Publicitate

În perioada 15-18 mai 2025, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a fost gazda Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar, etapa națională, la volei pentru gimnaziu fete, ediția 2024-2025.

Trei echipe au urcat pe podium la finalul competiției și au fost premiate ieri la festivitatea de închidere a olimpiadei:

Locul I – Liceul Teoretic „Jozef Tajovsky” Nădlac, jud. Arad;

Locul al II-lea – Liceul Teoretic „Marin Preda” București;

Locul al III-lea – Școala Gimnazială „Lucian Grigorescu” Medgidia, jud. Constanța.

 

Publicitate

Evenimentul a fost  organizat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al comunei Vorona.

„Felicitări tuturor voleibalistelor participante care, indiferent de locul ocupat în clasament, au demonstrat nu doar calități sportive remarcabile, ci și caracter, respect față de adversar și dăruire față de echipă!

Felicitări cadrelor didactice și antrenorilor care au fost alături de aceste fete pas cu pas, motivându-le și pregătindu-le pentru performanță!

Felicitări echipelor și sportivelor câștigătoare, celor care, prin pasiune pentru volei, pun bazele viitorului sportului românesc!

România are nevoie de generații puternice, motivate și curajoase – precum aceste fete!” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Citeste mai mult

Economie

Angajatori din Botoșani, sancționați pentru neplata salariilor. Peste 110.000 lei din amenzi, în doar o lună

Publicat

Publicitate

În cursul lunii aprilie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 50 controale. Au fost dispuse 74 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 8 sancţiuni contravenționale, reprezentând amenzi în valoare de 110.500 lei.

Deficiențele constatate au vizat:

– neplata salariilor;

– neplata orelor de muncă suplimentare;

– nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă;

– lipsa evidenței timpului de muncă;

Publicitate

– neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive;

– neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către    salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal).

Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la:

– încheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– înregistrarea contractelor individuale de muncă în registrul general de evidență a salariaților și transmiterea la inspectoratul teritorial de muncă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat (art.16 alin.(2) din Legea nr.53/2003);

– obligația angajatorului de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de către salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru (art.119 alin.(1) din Legea nr.53/2003);

– completarea registrului general de evidență a salariaților cu date eronate sau incomplete (art.8 alin.(3) lit.b) din H.G. nr.905/2017).

De asemenea, în luna aprilie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 203 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 40 de parole pentru transmiterea on-line a registrului electronic al salariaţilor și un număr de 3 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.

Totodată, au fost preluate, la sediul inspectoratului de muncă, 183 de registre electronice de evidenţă a salariaţilor.

 

În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii aprilie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– au fost efectuate controale la un număr de 40 agenţi economici, din care au fost sancționați 20, au fost constatate 38 neconformităţi şi au fost dispuse 46 de măsuri, fiind aplicate 6 amenzi în valoare de 45.000 lei și 31 avertismente;

– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 9 evenimente de

către angajatori;

– 5 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial  de Muncă Botoșani;

– 2 evenimente au fost comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani către Inspecția Muncii;

– au fost înregistrate 6 persoane accidentate în accidente de muncă, 5 cu incapacitate temporară de muncă și una accidentată mortal.

Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:

– nepurtarea echipamentului individual de protecție;

– necomunicarea evenimentelor;

– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă;

– nesupravegherea stării de sănătate a lucrătorilor pentru stabilirea aptitudinii în muncă.

                  Valoarea amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna aprilie, în domeniile de competență, este de 155.500 lei.                 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele din diaspora. Europa de Vest a votat masiv cu George Simion. Harta votului

Publicat

Publicitate

Românii din SUA, Republica Moldova, China și Rusia au votat în majoritate Nicușor Dan, în timp ce George Simion s-a impus în Europa de Vest, relatează ADEVĂRUL.

Rezultatele din diaspora

George Simion a obținut 912.553 de voturi în diaspora, iar Nicușor Dan 720.996, respectiv 55,86 % – 44,14 % din voturile exprimate.
Potrivit datelor centralizate din secțiile de votare din străinătate, Nicușor Dan a obținut majoritatea voturilor în 83 de regiuni ale lumii, în timp ce liderul AUR a fost preferat în doar 11 regiuni, în Europa de Vest. George Simion a reușit să câștige în mai multe state vest-europene, cunoscute pentru prezența masivă a românilor, dar diaspora globală s-a pronunțat clar în favoarea lui Nicușor Dan. Primarul Capitalei a dominat în Europa Centrală și de Est – Polonia (81,59%), Ucraina (75,29%), Bulgaria (76,63%) – dar și în Australia (73,14%) și Noua Zeelandă (87,71%). America și Asia (Japonia 90,06%, China 84,23% și India 81,13%) au votat covârșitor în favoarea lui Dan, aceeași tendință menținându-se și în America de Sud: Columbia (92,59%), Peru (88,89%) și Brazilia (86,7%).

Nicușor Dan a reușit să convingă românii să voteze pentru el și să-și schimbe votul față de primul tur în: Portugalia, Danemarca, Țările de Jos, Rusia, Ucraina, Belarus, Israel, Turcia, Grecia, Brazilia, Etiopia, Zimbabwe, liban, Siria, Iordan.

Liderul AUR George Simion a primit cele mai multe voturi în:

– Spania – 67,98%

Publicitate

– Germania – 68,31%

– Cipru – 67,64%

– Italia – 66,78%

– Austria – 66,09%

– Belgia – 65,41%

– Marea Britanie – 58,46%

– Franța – 57.25%

– Irlanda – 53.3%

– Islanda – 53%

– Norvegia – 50.04%.

În restul ţărilor, Nicuşor Dan a obţinut mai multe voturi decât George Simion. Noul președinte a obținut cel mai mare procent în Republica Moldova – 88%. În China, Nicușor Dan a fost votat de 84.23% din români, iar în Rusia de 58.65%.

Cu toate acestea, după centralizarea tuturor voturilor, Simion conduce în diaspora cu 55,86%, cu o diferență de 191.557 voturi față de Nicușor Dan însă nu a fost suficient pentru victorie.

Peste 11,6 milioane de români au votat duminică, 18 mai, pentru a-și alege președintele pentru următorii cinci ani. După centralizarea tuturor proceselor verbale, rezultatele arată că Nicuşor Dan a obţinut 53,60% din voturi, iar George Simion – 46,40%.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Economie

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie (analiză)

Publicat

Publicitate

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie, într-o perioadă în care provocările economice riscă, în continuare, să ducă România în zona de junk, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames.

‘Nicușor Dan are obligația de a reclădi încrederea investitorilor și de a pune în practică reformele esențiale pentru România. Va fi, cu singuranță, cel mai greu mandat de președinte din istoria recentă. Nicușor Dan vine la Palatul Cotroceni într-o perioadă în care România este aproape de junk, de economie nerecomandată investițiilor. Iar această perspectivă nu este cauzată de evoluția business-ului, de dinamica sectorului privat ci de eșecul politicilor publice în zona de administrare a banilor publici. Noul președinte își preia mandatul într-o perioadă în care deficitul bugetar al României a atins un nivel istoric, demn de o țară aflată în război’, se arată în analiza citată.

Potrivit analiștilor de la Frames, respectarea acordului cu UE privind deficitul bugetar trebuie să devină principala prioritate a noului guvern de la București.

‘Reclădirea încrederii investitorilor în România are nevoie de dovezi concrete de bună guvernare și sperăm ca dl. Dan împreună cu noul guvern să se focuseze pe reducerea deficitului bugetar care, după primele trei luni, a atins un nivel îngrijorător. Menținerea deficitului la 7% în 2025, ca prim pas în acordul pe 7 ani cu CE, este esențială pentru România”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames, citat într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de formarea noului guvern, o primă dovadă concretă a angajamentelor noii puteri va fi dată de programul de guvernare.

‘Avem nevoie de un guvern format din experți, din oameni cu experiență și expertiză capabili să restructureze cheltuielile publice, să construiască un program de guvernare realist, plecând de la realitățile economice, un program cu un timeline foarte clar și cu măsuri menite să limiteze risipa banului public și să susțină economia’, arată analiza Frames.

Publicitate

Creșterea taxelor reprezintă un adevărat sepuku financiar, menționează sursa citată.

Potrivit analiștilor de la Frames, noul Guvern ar trebui să evite pe cât posibil creșterea taxelor, o măsură care riscă să ducă economia în recesiune.

‘Avem peste 170.000 de firme ce angajează peste 500.000 de oameni care, în momentul de față, sunt într-o situație de risc economic – oricând se pot închide pe fondul scăderii vânzărilor, accentuării blocajului financiar și accesului limitat la creditare. Acestea angajează, pe scara economiei, alte peste 350.000 de firme astfel că, dacă vom crește taxele și le vom accentua mai ales problemele legate de vânzări, riscurile unui fenomen de tip castel de cărți de joc riscă să apară. Firmele se vor prăbuși pe lanțuri economic una după alta, afectate de problemele partenerilor de business”, mai arată analiza.

Potrivit experților, creșterea TVA, a taxei pe venituri, a accizelor etc ar trebui să fie ultima soluție la care noua guvernare să apeleze.

‘Există date încurajatoare în privința încasărilor din aprilie. Să nu uităm că ne așteaptă un nou val de inflație generat de creșterea prețului la energie și probabil și a liberalizării pieței de gaze. S-ar putea ca acestea să aducă mai mulți bani la buget. Să nu ne pripim să creștem taxele și să căutăm soluțiile alternative. Reducerea deficitului de la 9 la 7% nu este o misiune imposibilă, mai ales în condițiile în care există o mulțime de cheltuieli care pot fi reduse, de la cheltuielile cu bunuri și servicii la investițiile aberante în stadioane de sute de milioane de euro într-un an în care statul nu a fost capabil să indexeze alocațiile pentru copii”, afirmă Adrian Negrescu.

În plus, noua administrație de la București va trebui să renunțe ‘la ideile aberante’ privind plafonarea prețurilor, subliniază analiștii.

‘Plafonările la alimente n-au funcționat, cele din zona asigurărilor au fost o catastrofă, cele la energie vor trebui ridicate. Este timpul să lăsăm business-ul să funcționeze după principiile economiei de piață , să încurajăm concurența nu să stabilim, arbitrar, prețurile și tarifele”, afirmă aceștia.

Reformele sunt cruciale, mai arată analiza.

Dincolo de reducerea deficitului public și menținerea nivelului de taxare, noua putere reprezentată de Nicușor Dan va trebui să pună în practică toate reformele amânate din considerente electorale de către fostele guvernări, precizează autorii cercetării.

‘Noua lege a salarizării în sectorul bugetar reprezintă un punct important pe agenda viitoarei guvernări. România nu își mai permite să plătească o sumă uriașă, de peste 180 de miliarde de lei, pentru un aparat bugetar insuficient reformat în care performanța nu este încurajată. Sistemul de salarizare, cel de premiere, sporurile și celelalte facilități acordate bugetarilor trebuie regândite pentru a premia expertiza și rezultatele pozitive”, arată analiza.

Reforma salarizării va trebui să fie însoțită de mult dorita reformă administrativă, pe care președintele și viitorul cabinet vor trebui să o pună în practică.

‘Avem aceeași organizare administrativă ca în anii 60. Între timp, România s-a enclavizat economic și social, s-au produs mișcări ample de populație, iar arhitectura de instituții publice trebuie să urmeze acest trend. O reorganizare de tip european, cu servicii publice focusate pe zone de dezvoltare, trebuie să se afle în prim-plan. Marile orașe trebuie se reprezinte aria de la care, pe orizontală, să dezvoltăm servicii publice de sănătate, educație, transport care să permită, de exemplu, unui locuitor din Ploiești sau din Videle să ajungă rapid la București unde să lucreze și apoi să revină rapid în comunitatea locală. Enclavizarea economică e o realitate și trebuie să construim serviciile publice cu gândul la viitor, la dinamica economică și socială”, spune Negrescu.

Un alt capitol important din seria de reforme pe care noua administrație va trebuie să se focuseze o reprezintă zona fiscală, acolo unde este nevoie de soluții concrete pentru a da încredere investitorilor și a insufla predictibilitate mediului economic.

‘Toate e-urile fiscale introduse în ultimii ani s-au dovedit inutile, birocratice și credem că trebuie eliminate. Este nevoie, totodată, de o regândire a Codului Fiscal în sensul susținerii business-ului și eliminării birocrației excesive, mai ales în zona de procedură fiscală. Dincolo de menținerea TVA, trebuie eliminate impozitul minim pe cifra de afaceri pentru marile companii și impozitul pe stâlp, două măsuri antieconomice care au generat efecte negative în economie. Considerăm, pe de altă parte, că noul guvern va trebui să reformeze ANAF, să focuseze activitatea Fiscului pe marea evaziunie și să ia măsuri concrete, precum taxarea inversă, soluții menite să limiteze fraudele cu TVA”, mai arată analiza Frames.

Potrivit experților, statul trebuie, totodată, să găsească soluții pentru a impozita sumele nejustificate și a taxa veniturile exportate în paradisurile fiscale.

Guvernele ultimilor ani s-au lăudat excesiv cu investițiile făcute de statul român drept o soluție economică menită să aducă creștere economică. Realitatea a arătat că multe dintre ele au fost ineficiente, costisitoare și fără efect în economia reală.

‘Ne-am propus prea multe și am făcut prea puține. PNRR-ul a fost un fel de șaorma cu de toate la capitolul investiții. În loc să ne focusăm pe investițiile care pot aduce dezvoltare pe orizontală, de la infrastructura de transport la logistică și depozitare, am cheltuit miliarde pe construcția de stadioane, săli de sport, rețele de gaz în localități părăsite etc. Nu am construit niciun spital public, nu am construit, cel puțin în Capitală, nicio școală nouă. Trebuie să ieșim din această paradigmă a investițiilor fără cap și să ne focusăm pe infrastructură, energie și servicii sociale – esența dezvoltării unei Românii prospere în viitor”, arată analiza.

Focusul pe investițiile cu potențial de dezvoltare pe orizontală este necesar mai cu seamă că, în următorii ani, banii europeni vor fi din ce în ce mai puțini, iar focusul Bruxelles-ului se va muta de la infrastructură și servicii sociale la economie, la inovație și dezvoltare.

‘Trebuie să dezvoltăm clustere economice, o legislație favorabilă parcurilor industriale, investițiilor greenfield și atragerii de investitori mai ales în zona logistică. Trebuie să anticipăm schimbările din politicile economice ale Bruxelles-ului și să avem pregătită oferta pentru fondurile europene disponibile. Este nevoie, de exemplu, de o legislație coerentă și favorabilă atragerii fondurilor de investiții care să vină cu alternativa pentru business la finanțarea bancară. Fondul Proprietatea, de exemplu, trebuie să devină un exemplu de bune practici în acest domeniu, să atragă capital și să susțină companiile românești cu potențial, să le ofere finanțare și expertiză. Avem nevoie de un ecosistem de fonduri de investiții care să susțină inovația, performanța și lanțurile de business autohtone’, a declarat Negrescu.

Totodată, reforma pensiilor și a pieței muncii trebuie să fie ‘în prim-plan’.

O altă reformă crucială care va trebui să fie pusă în practică în următorii ani va fi cea a pieței muncii, strâns legată de cea a pensiilor.

Potrivit experților, România are nevoie de o regândire a taxării în zona forței de muncă, menită să stimuleze crearea de locuri de muncă și să crească salariile.

‘Avem cele mai mari taxe pe salariu minim din UE. Este nevoie de o scădere a taxelor pe muncă și o regândire a modului în care taxăm veniturile oamenilor. Trebuie să încercăm să evităm să mai taxăm orice venit cu bani pentru sănătate, să stabilim o limită de la care CAS-ul să nu mai poată fi aplicat oricărui venit. Trebuie să încurajăm oamenii să aibă mai multe activități, mai multe venituri, să sprijinim inițiativa privată și, în primul rând, crearea de locuri de muncă’, susțin experții Frames.

O extindere a sistemului bonurilor de masă este, de asemenea, necesară având în vedere focusul angajaților pe acest beneficiu și a efectelor sale pozitive, mai ales în zona reducerii evaziunii fiscale din industria alimentară și cea a serviciilor.

Reforma pieței muncii este strâns legată de cea a pensiilor, o problemă care se dovedește a fi o ‘bombă cu ceas’ în România.

‘În orizontul anului 2030 vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni, decrețeii. Cine le va lua locul? Cum le vom plătii pensiile în condițiile în care, în prezent, deficitul de la bugetul de pensii depășește deja 40 de miliarde de lei anual. Stimularea natalității prin susținerea familiilor cu facilități fiscale, alături de reducerea taxelor pe muncă trebuie să se afle în prim-plan’, a adăugat Negrescu.

Potrivit experților de la Frames, acestea sunt doar câteva dintre reformele pe care noua putere va trebui să le pună în practică. Esențială, din această perspectivă, va fi atragerea expertizei din sectorul privat, un joint venture între stat și privat pe zonele de dezvoltare economică, de monitorizare a performanței statului, de dezvoltare a unei legislații favorabile, adaptată noii realități economice fiind absolut esențială. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending