Connect with us

Eveniment

Ziua Brâncuşi este sărbătorită în fiecare an la 19 februarie

Publicat

Publicitate

Ziua Brâncuşi este sărbătorită în fiecare an la 19 februarie, data aniversării marelui sculptor român Constantin Brâncuşi, amintește AGERPRES.

Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea şi unul dintre cei mai mari sculptori ai acestei perioade, Constantin Brâncuşi face parte dintre artiştii de seamă care au modificat gândirea plastică, având o contribuţie esenţială în transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Criticul de artă Mircea Deac aminteşte, în volumul „Constantin Brâncuşi” (Editura Meridiane, 1966), de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că „dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (…) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne”.

 

Iniţiativa instituirii unei zile dedicate marelui artist român a aparţinut scriitorului Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care, încă de la 2 februarie 2015, a solicitat, printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, şi transmisă AGERPRES, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie: „Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie ‘Ziua Naţională Constantin Brâncuşi'”. În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, „este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năştea cel care avea să fie ‘Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne’, ‘Titanul din Hobiţa’, Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu”.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, care, în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro, susţineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare, reprezintă „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi”.

Publicitate

 

 

Cocoşul, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi.

 

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO

 


La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”. Câteva luni mai târziu, însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

* * *

Născut la 19 februarie/2 martie 1876, în Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902, apoi a plecat spre Paris, unde a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié. A fost angajat de Rodin ca practician, dar nu a rămas aici mult timp, convins fiind că ”La umbra marilor copaci nu creşte nimic” (”Rien ne pousse a l’ombre des grands arbres”), notează site-ul centrulbrancusi.ro. Şi-a închiriat un spaţiu pe strada Montparnasse, unde şi-a amenajat propriul atelier.

 

Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică, lucrările sale numărându-se, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii. Încă din primul an de studenţie, respectiv în 1898, lucrarea sa ”Bustul lui Vitellius” obţine ”menţiunea onorabilă”, în 1900 ”Capul lui Laocoon” îi aduce artistului medalia de bronz, iar ”Studiu”, din 1901, câştigă medalia de argint. Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare (1900-1902), realizează ”Ecorşeu”, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz şi folosită, ulterior, în şcolile româneşti de medicină. A realizat apoi bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro. În 1907, realizează, în atelierul său din Paris, „Sărutul” (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când finalizează ”Poarta sărutului”, amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu. Tot în 1907, a primit comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzău, lucrare pe care o va numi „Rugăciunea”.

 

 

Domnişoara Pogany, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi.

 

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

 


După 1908, Brâncuşi dă o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. Într-un timp relativ scurt, artistul elimină detaliile din sculpturile sale, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum „Muza adormită”, „Sărutul”, „Cuminţenia pământului”, „Domnişoara Pogany”, „Prinţesa X” sau „Pasărea măiastră”. Vorbind despre „Muza adormită”, Mircea Deac aminteşte de pictorul belgian Michel Seuphor, care scria, în „La peinture abstraite” (1962), că „A fost începutul unui lucru când Brâncuşi, plictisit de „a face cadavre” concepe „Muza adormită”, care se transformă puţin câte puţin în ovoid simplu; a fost începutul unui lucru când nu era nimic”.

 

 

Cuminţenia pământului, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi.

 

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO


Anul 1915 marchează o premieră în cariera artistului, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor” şi altele. A realizat apoi „Vrăjitoarea”, „Himera”, „Cariatidă” şi „Adam” şi primele versiuni în lemn ale „Coloanei fără sfârşit” (1918), aşa cum îi plăcea artistului să o numească. În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din „Masa tăcerii”, „Scaunele”, „Poarta sărutului” şi „Coloana infinitului”, închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

 

 

Masa Tăcerii din Târgu Jiu, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi.

 

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO

 


După ce, în 1909, a expus lucrări atât la Paris, cât şi la Bucureşti, artistul organizează prima sa expoziţie în America, într-o galerie de artă din New York, în anul 1914. În 1919, apare, la Paris, volumul „La Roumanie en Images”, cuprinzând cinci reproduceri după operele sale. Brâncuşi începe să-şi expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franţa, Anglia, America, Elveţia şi Olanda, fiind elogiat în numeroase publicaţii din întreaga lume. În 1931, a fost decorat, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică”. Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ”Pasărea în văzduh”, ciclul ”Ovoidului”, precum şi sculpturile în lemn.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuşi şi-a dus viaţa ca un simplu ţăran român, sursa sa de inspiraţie fiind, de altfel, chiar elementul popular, folcloric, natural. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuşi renunţă la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. Este artistul care a asimilat în opera sa ”toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul „Constantin Brâncuşi” (Editura Meridiane, 1966).

Artistul a murit la 16 martie 1957, cu sufletul întristat pentru că nu se putea întoarce în ţara natală, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

În România, în prima perioadă comunistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”, se arată pe site-ul webcultura.ro. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat. La 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. La aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

Unul dintre cele mai importante evenimente dedicate sculptorului român în ultimele decenii a fost expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”, principalul eveniment din cadrul celei de-a 27-a ediţii a Festivalului de artă Europalia, organizat la Bruxelles în perioada 2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020, la care România a avut statutul de ţară invitată de onoare. Expoziţia dedicată acestuia a abordat ambele direcţii ale lucrărilor sale, respectiv sculptura şi fotografia, proiectul cuprinzând opere importante de la muzee şi din colecţii private din jurul lumii, incluzând „Muza adormită”, „Sărutul” sau „Leda”. Pe lângă sculpturi, fotografii şi documente extraordinare ale lui Brâncuşi, au fost expuse şi opere ale contemporanilor săi, cum ar fi Marcel Duchamp, Medardo Rosso sau Auguste Rodin. „Brâncuşi. Sublimarea formei” a cuprins peste 25 de sculpturi expuse pe o suprafaţă de 1.500 mp, alături de alte 200 de obiecte, fotografii, documente.

* * *

În 2023, o amplă expoziţie intitulată „Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” a fost anunţată şi, apoi, deschisă în parteneriat cu Institutul Francez din România, la Muzeul Naţional de Artă Timişoara, în cadrul programului „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii”, în perioada 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024. Expoziţia găzduită de Muzeul Naţional de Artă Timişoara a avut un imens succes, reuşind să strângă peste 130.000 de vizitatori, potrivit organizatorilor. S-a dovedit a fi unul dintre cele mai semnificative evenimente culturale din cadrul programului Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, atrăgând, fără îndoială, un număr mare de turişti din ţară şi din străinătate. Pragul expoziţiei a fost trecut şi de aproape 30.000 de elevi organizaţi în 900 de excursii şcolare, copii veniţi din judeţ, din ţară, dar şi din întreg spaţiul european (Germania, Austria, Franţa, Italia, Polonia, Bulgaria, Canada, Cehia, Ungaria).

La închidere expoziţiei, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a prezentat moneda de argint dedicată lui Constantin Brâncuşi, într-un tiraj limitat de 5.000 de exemplare. Moneda înfăţişează portretul marelui artist pe avers şi clădirea Muzeului Naţional de Artă din Timişoara pe revers.

O expoziţie consacrată lui Constantin Brâncuşi, cea mai importantă din ultimii 50 de ani din România dedicată precursorului sculpturii moderne, a atras zeci de mii de vizitatori, nota AFP.

Capitala Europeană a Culturii TM 2023 păstrează până în anul 2025 siajul expoziţiei „Brâncuşi: resurse româneşti şi perspective universale” (30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024) de la Muzeul Naţional de Artă Timişoara, cu lucrarea „Ecorşeul”, mai puţin cunoscută publicului, care a deschis expoziţia dedicată părintelui sculpturii moderne. AGERPRES/(Documentare – Andreea Onogea, Cristian Anghelache, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

* Explicaţie foto din deschidere: Casa-muzeu ”Constantin Brâncuşi”, Hobiţa, comuna Peştişani, judeţul Gorj, 26 iulie 2016.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Gramatica, studiată și la liceu. Clase cu profil intensiv și la alte discipline. Noutăți pentru elevi, pregătite de minister

Publicat

Publicitate

Noutăți pentru elevii de liceu. Gramatica va fi introdusă la clasele a IX-a și a X-a „în unități de învățare”, la limba română. Pe lângă clasele intensive limbă modernă sau informatică, vor apărea și cele cu studiu intensiv la alte discipline, scrie alba24.ro.

Modificările au fost anunțate în contextul punerii în dezbatere publică a noilor planuri-cadru, de către ministerul Educației și Cercetării (MEC).

„Limba și literatura română: Va include explicit și unități de învățare pentru gramatică, în principal în clasele a IX-a și a X-a, pentru a asigura continuitatea și completarea studiului prin programele școlare de gimnaziu”, se arată în planurile-cadru.

Ideea ca gramatica să fie reintrodusă la liceu era lansată chiar în iulie 2022 de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, potrivit edupedu.ro.

Clase cu studiu intensive pe diferite discipline

Alte planuri la minister privesc posibilitatea de a studia intensiv la liceu și alte discipline, în afara de informatică sau limba modernă.

Publicitate

„Dacă până acum aveam doar clase de intensiv limbă modernă sau informatică, prin flexibilizarea curriculumului de specialitate pot apărea clase cu studiu intensiv pe diferite discipline. Ne referim aici la cele patru specializări din filiera teoretică”, a declarat Gabriel Vrînceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum, potrivit edupedu.ro.

„Flexibilizarea CS-ului, a curriculumului de specialitate, presupune o zonă în care o parte a bugetului de ore să fie la dispoziția școlii. Aceasta ce înseamnă? Dacă până acum aveam doar clase de intensiv limbă modernă sau informatică, prin această flexibilizare pot apărea clase care să sugereze un studiu intensiv pe diferite discipline, ne referim aici la filiera teoretică, la cele patru specializări din filiera teoretică”, a precizat Vrînceanu.

Acesta spune că la filiera teoretică profil umanist, ”disciplinele se vor duce către cele 2 arii care sunt caracteristice acestui profil umanism, adică limbă și comunicare, respectiv om și societate, față de curriculum diferențiat care ducea orele și către alte discipline”.

Elevii care au început clasa a VIII-a în 2024 ar ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe. Lansarea noilor planuri-cadru a fost amânată în mod repetat pe parcursul ultimului an.

Citeste mai mult

Eveniment

Sectorul de drum din Flămânzi, unde într-o lună s-au produs zece accidente, monitorizată în permanență de polițiști

Publicat

Publicitate

Prevenirea și combaterea accidentelor rutiere este o prioritate pentru polițiștii botoșăneni, iar activitățile desfășurate în acest scop sunt constante și adaptate în funcție de zonele cu risc ridicat de producere a acestora.

Unul dintre sectoarele de drum cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere este DE 58, Flămânzi -Copălău.
Pe acest tronson, în perioada 15 decembrie 2024- ianuarie 2025, s-au produs 10 accidente rutiere, dintre care unul mortal, două cu victime rănite ușor și șapte soldate cu pagube materiale.

Principala cauză de producere a acestora a fost viteza neadaptată la condițiile de drum.

În acesta perioadă, zilnic au fost prezenți polițiști pe sectorul de drum respectiv, pentru supravegherea și controlul traficului rutier în scopul prevenirii accidentelor rutiere.

În cadrul activităților desfășurate în perioada menționată, pe sectorul de drum respectiv au fost depistați 325 de conducători auto care circulau cu viteză peste limită, 3 sub influența băuturilor alcoolice și 8 care au efectuat depășiri riscante și neregulamentare, punând în pericol pe ceilalți participanți la trafic.

Totodată, 28 dintre conducătorii auto au rămas fără permis de conducere .

Publicitate

Toți cei depistați încălcand regulile de circulație au primit amenzi în valoare totală de peste 150.000 de lei.

Activitățile de prevenire vor continua și în perioada următoare.
Vă recomandăm să respectați limitele de viteză impuse pe acel sector de drum pentru a a evita să fiți implicați în accidente rutiere!

Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: Povestea de film a unuia dintre cei mai talentați artiști români. Cum a trecut de la tânărul danndy la creația în

Publicat

Publicitate

Ștefan Luchian a fost unul dintre cei mai importanți pictori români și un om cu o viață de film. Supranumit „poetul plastic al florilor”, Ștefan Luchian și-a trăit viața la cote intense, trecând de o viață de tânăr boem și de bani gata, la genialul distrus de boală și sărăcie, scrie ADEVĂRUL

Ștefan Luchian, „poetul plastic al florilor” FOTO Adevărul
Ștefan Luchian, „poetul plastic al florilor” FOTO Adevărul

“Întocmai ca toţi marii artişti ai lumii, Luchian este un pictor profund naţional, înzestrat cu o întinsă ştiinţă a tuturor înfăţişărilor ţării, a oamenilor ei. Vibraţia lui în faţa realităţilor locale este adâncă şi răscolitoare şi focul simţirii o trezeşte pe a noastră pentru a ne face să pricepem mai bine lumea în care am trăit”, îl descria Tudor Vianu pe Ştefan Luchian, unul dintre cei mai talentați pictori din istoria artei românești. Născut pe 1 februarie 1868 la Ștefănești, un târg de la marginea județului Botoșani, Ștefan Luchian a fost un om înaintea timpului său, cu o viziune plastică care, la fel ca și în cazul lui Van Gogh de exemplu, a fost apreciată abia după moartea sa tragică. Acest genial „poet plastic al florilor” a avut o viață de film și o soartă pe care poate nu ar fi meritat-o dar pe care a dus-o cu cea mai mare demnitate.

Fiul maiorului Luchian, bunul prieten al lui Alexandrui Ioan Cuza

Ștefan Luchian s-a născut în județul Botoșani dar avea origini gălățene și ialomițene. Mai precis, tatăl său Dumitru Luchian, născut în anul 1826, provenea din familia serdarului Vasile Luchian, un boier important din zona Galațiului, președinte ale Eforiei orașului. Mama sa, Elena Chiriacescu, era tot din familie boierească, fiind copila moșierului Iamandi Chiriacescu de la Perieți, Ialomița. Dumitru Luchian era maior și comandant al Batalionului 3 Grăniceri, fiind bun prieten cu Alexandru Ioan Cuza. Dumitru Luchian a ajuns, cu familia, în interes de serviciu la Ștefănești, un important târg de graniță cu Imperiul Țarist. Târgul era dominat de comerțul evreiesc, împresurat de frumoasele moșii boierești până către Guranda și Durnești. Într-o casă, astăzi dispărută, de pe ulița mare a Ștefăneștiului, se năștea la 1 februarie 1868. Copilărește în Ștefănești până la vârsta de 5 ani, după care se mută împreună cu familia la București.

În ciuda dorinței părinților săi de a urma o școală militară la fel ca tatăl său, Ștefan Luchian ajunge elev al Școlii Națioanale de Arte Frumoase, din București. Mai apoi, absolvind cu brio, este trimis de familie la Academia de Arte Frumose din „Munchen”. În 1890 se întoarce în țară  și expune pentru prima dată la „Cercul artistic”, impresionând audiența. În anul următor pleacă și studiază impresionismul la reputata Academie de Arte Julien, din Paris. Abia acolo, spun specialiștii, Ștefan Luchian va deveni un pictor cu stil propriu.

Frumosul boem al Bucureștilor, de la cafenelele artiștilor la „bătăile cu flori”

Publicitate

Întors de la Paris, Ștefan Luchian era un tânăr frumos, elegant și plin de bani. Moștenise o avere frumoasă și trăia pe picior mare în high-life. Evident în aceea zonă boemă și artistică a high-life-ului. Nu trăia din pictură. Deși lucrările sale erau deosebite cu influențe din partea lui Manet dar și cu o amprentă personală unică, cu tehnici moderne, nemaivăzute în epocă, mai ales în felul cum așeza culorile, Luchian era puțin înțeles de contemporani, ca de altfel toți marii artiști. Era de altfel un rebel și prefera să o rupă cu academicismul, așa cum mărturisea de multe ori.

„ Vrem să rupem cu trecutul și să ne declarăm independenți. Arta trebuie să fie liberă, arta trebuie să fie independentă iar artiștii nu trebuie să se ridice decât prin conștiința și opera lor… Jos gașca, jos bisericuțele și cercurile de admirație reciprocă! În fața artei oficiale, noi suntem arta independentă!”.

Nu suferea din aceată cauză și trăia din plin, spun contemporanii. Bătea canelele, fiind un client fidel al cafenelei Fialkovsky, locul de întâlnire al artiştilor plastici. Participa la evenimente mondene, curse cu biciclete dar și la celebrele „bătăi cu flori„ de la șosea. Acestea din urmă erau organizate în fiecare pe 10 mai și constau în buchete de flori aruncate în trăsurile care treceau de la Arcul de Triumf.  Ducea o viață boemă și mondenă, dar elegantă, plină de gust. Trăia pe picior mare în casa lui de lux de pe Bulevardul Kiseleff. „De la uşa cea mare din faţă, din vestibul, intrai în salonul mare şi rotund ca la Atheneu. Aici era şi atelierul lui Ştefan”, scrie Laura Cocea, ”Lorica” cum o alinta pictorul pe nepoata sa, persoana cea mai apropiată pictorului. Totodată frecventa cercul poetului Alexandru Macedonski și era renumit pentru discuțiile pline pline de aplomb.

Sărăcia, suferința și explozia geniului

Fără să producă mare lucru, dar trăind boierește, Ștefan Luchia s-a trezit că averea familiei s-a cam risipit. A încercat să vândă tablouri. În 1896 este refuzat la salonul oficial de pictură din București și este nevoit, alături de alți avantgardiști ai artelor plastice, să-și deschidă propriul salon de pictură din București, numit „Expoziția artiștilor independenți”.  Deși avea publicul său, tot nu reușea să vândă suficiente tablouri. Luchian, la 31 de ani, a ajuns în pragul sărăciei. Urmau să vină și alte lovituri. Familia primarului din Alexandria, de a cărui fiică, Cecilia Vasilescu, se îndrăgostise, au refuzat să-i dea fata. Poate ar fi fugit împreună, fiindcă se iubeau enorm. Dar marele pictor nu a mai apucat. A fost lovit de o boală cumplită. Era vorba de scleroză multiplă, o moștenire genetică, de familie.

Această boală făcea ca sistemul imunitar să atace propriul sistem nervos, ducând la pierderi de vedere, paralizie și în cele din urmă deces. În 1902, Ștefan Luchian a fost pentru prima dată internat în spital. Avea dureri cumplite și nu mai putea merge. Medicii din aceea perioadă erau depășiți de situație și nu reușeau să-i aline suferința.

„Nu v-am scris pentru că mi-a fost tare rău şi încă mi-este, dar mai puţin decât îmi era. Pe lângă paralizia picioarelor, care de la şolduri în jos, îmi sunt complet amorţite şi în imposibilitatea de a face ceva cu ele, apoi încă o serie de boale ce provin tot de la prima, pe care nu ştiu cum să o numesc, pentru că doctorul nu a pus încă diagnosticul. Sunt aici de o lună şi jumătate şi nu am ajuns cel puţin nici să cobor din pat, cu toate îngrijirile distinsului profesor Marinescu, ce pune pentru căutarea mea. Şi ştiinţa are o limită, aşa că bietul doctor dă şi el din umeri şi îmi recomandă răbdare”, scria pictorul, din Spitalul Pantelimon,în 1902, prietenului său Constantin Mille. Ștefan Luchian era disperat că nu mai putea lucra și nu se mai putea plimba pentru a se putea inspira din natură. Într-un singur an, boala a avansat atât de rapid, că pictorul a rămas imobilizat la pat.

„După o criză de dureri îşi întorcea capul de la perete şi, privindu-ne cu ochii lui blânzi, ne spunea: A trecut. S-a terminat. Hai să stăm de vorbă”, mărturisea Laura Cocea în jurnalul său. Odată cu boala a erupt și cea mai doză de geniu a lui Ștefan Luchian. Specialiștii spun că lucrările din perioada în care Luchian se lupta cu durerile și moartea, au fost cele mai bune. În ciuda paralizei, pictorul lucra până la epuizare.

Pentru că nu putea ieși din casă, picta peisaje din memorie sau cerea apropiaților să-i aducă flori. În momentul în care nu-și mai putea îndoi degetele, Ștefan Luchian a cerut pictorului Traian Cornescu, soțul nepoatei sale Laurea Cocea, să-i lege pensula de încheietura mâinii. Avea dureri cumplite, era aproape orb, dar lucra cu îndârjire, cu pensula legată de braț, într-un efort divin al creației. Celebrul pictor Nicolae Tonitza a izbucnit în lacrimi văzând modul cum maestrul crea în mijlocul suferinței.

„I-am legat pensula de antebraţul mâinii drepte şi mâna lui începe să se zbată nervos şi stângaci pe suprafaţa pânzei şi faţa lui se crispa ca de durerile unei faceri, înfricoşător. Rezonanţele nebănuit de adânci ale unui suflet încă viu m-au impresionat până la laşitate. Am fugit din faţa acelei schingiuiri voite şi într-o cameră alăturată, în urma perdelelor groase am plâns, plânsul sec al neputinţei mele detestabile”, preciza Tonitza.

Ștefan Luchian a murit în noapte din 27 spre 28 iunie 1916, în casa lui din București. Pe șevalet se afla încă ultima lui schiță, un chip de femeie. Geniul lui Luchian a lăsat 28 de lucrări de mare valoare. Dintre acestea 11 peisaje, opt tablouri cu flori, cinci portrete și patru compoziții.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Luna Nouă și Luna Plină în februarie 2025: Ce semnifică și cum îți pot influența starea

Publicat

Publicitate

Luna Nouă și Luna Plină în februarie 2025: Ce să faci și ce să eviți. Luna Nouă și Luna Plină marchează două momente astrale importante, iar pentru februarie 2025, acestea vor avea loc în 12 februarie (Luna Plină) și 28 februarie (Luna Nouă), potrivit meteoradar.ro

Luna Plină este un moment de intensitate maximă, în care culegem roadele acțiunilor începute la Luna Nouă anterioară, în timp ce Luna Nouă ne oferă oportunitatea unui nou început, fiind ideală pentru stabilirea obiectivelor și schimbările importante, relatează alba24.ro.

Luna Nouă

Luna Nouă marchează începutul unui nou ciclu și este momentul ideal pentru a iniția acțiuni importante.

Astronomic, este alinierea Lunii cu Soarele, iar astrologic, acest moment favorizează începuturile noi.

În jurul Lunii Noi (aproximativ 5 zile), Luna nu este vizibilă, iar energia noastră este mai scăzută. Este recomandat să ne odihnim, să reflectăm la trecut și să planificăm viitorul.

Este o perioadă potrivită pentru schimbări majore, precum renunțarea la obiceiuri nesănătoase, mutări, schimbări profesionale sau călătorii.

Publicitate

Studiile arată că acțiunile începute în această perioadă au mai multe șanse de succes.

Este un moment cu o putere de manifestare ridicată și trebuie să fim atenți la ceea ce gândim și ne dorim.

Este important să evităm excesele, să fim responsabili și să fim receptivi la semnele din jur, deoarece acest moment poate aduce mesaje importante pentru viitorul nostru, anunță centrulnepsis.ro

Luna Plină

Luna Plină simbolizează împlinirea și concretizarea a ceea ce a fost început la Luna Nouă. Este momentul de maximă energie, când realizările materiale, emoționale și sentimentale devin evidente.

În această fază, Luna strălucește puternic pe cer și influența sa amplifică atât stările pozitive, cât și pe cele negative. De aceea, este recomandat să evităm deciziile importante, deoarece rațiunea poate fi afectată de intensitatea emoțiilor.

Luna Plină influențează natura și corpul uman: organismul asimilează mai ușor toxinele, iar intervențiile chirurgicale, extracțiile dentare și vaccinările sunt de evitat din cauza riscului crescut de sângerare.

Este o zi ideală pentru post și detoxifiere, iar plantele medicinale culese acum au efecte mai puternice.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending