Dacă în 2023 am avut 15 zile libere oficial, în 2024 avem 17 zile libere. Încă de la începutul anului 2023 guvernanții au decis că încă două zile să fie adăugate în lista zilelor libere legale din România, informează alba24.ro.
Acestea sunt 6 ianuarie și 7 ianuarie, mai exact Boboteaza și Sfântul Ion. În 2024 cele două zile libere vor pica însă în weekend.
Zile libere – Sărbători legale în 2024
1 ianuarie – Anul Nou
2 ianuarie – Anul Nou
6 ianuarie – Bobotează
7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
1 mai – Ziua Muncii
3 mai – Vinerea Mare a Paștelui
5 mai – prima zi de Paște ortodox 2024
6 mai – a doua zi de Paște ortodox 2024
1 iunie – Ziua Copilului
23 iunie- Rusalii
24 iunie- A două zi de Rusalii
15 august – Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie – Sfântul Andrei
1 decembrie – Ziua Națională a României
25 decembrie – prima de Crăciun
26 decembrie – a doua zi de Crăciun
Zile libere 2024 – calendar pentru fiecare lună
Zile libere ianuarie 2024
1 ianuarie – Anul Nou – luni
2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou – marți
6 ianuarie – Bobotează – sâmbătă
7 ianuarie – Sfântul Ion – duminică
24 ianuarie – Ziua Principatelor Române (Mica Unire) – miercuri
Zile libere februarie 2024
În luna februarie nu sunt libere legale.
Zile libere martie 2024
În luna martie nu sunt libere legale.
Zile libere aprilie 2024
În luna aprilie nu sunt libere legale
Publicitate
Zile libere mai 2024
1 mai – Ziua Muncii – miercuri
3 mai – Vinerea Mare -vineri
5 mai – Paștele ortodox – duminică
6 mai – A doua zi de Paște ortodox -luni
Pentru prima dată după 2013, între Paştele Catolic şi Paştele Ortodox o să fie o pauză de mai bine de o lună. Asta pentru că Paştele la catolici va pica anul viitor pe data de 31 martie. În ultimii ani, Paștele Ortodox a mai picat în luna mai în 2016 (1 mai) și în 2021 (2 mai).
Zile libere iunie 2024
1 iunie – Ziua copilului – sâmbătă
23 iunie – Rusaliile – duminică
24 iunie – A doua zi de Rusalii – luni
Zile libere iulie 2024
În luna iulie nu sunt libere legale.
Zile libere august 2024
15 august – Adormirea Maicii Domnului -Sfânta Maria Mare – joia.
Zile libere septembrie 2024
În luna septembrie nu sunt libere legale.
Zile libere octombrie 2024
În luna octombrie nu sunt libere legale.
Zile libere noiembrie 2024
30 noiembrie – Sfântul Andrei (sâmbătă)
Zile libere decembrie 2024
1 decembrie – Ziua Marii Uniri (duminică)
25 decembrie – Crăciunul (miercuri)
26 decembrie – A doua zi de Crăciun (joi)
Zile libere în învățământ
Pe lângă zilele libere menționate mai sus, cadrele didactice beneficiază de încă 2 zile libere legale.
Conform Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar, dascălii au zi liberă și a treia zi de Paște, precum și pe 5 octombrie, când e Ziua Mondială a Educației.
În plus, pentru fiecare din cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de către cultele religioase legale, altele decît cele creștine, cadrele didactice aparținând acestor culte beneficiază de câte două zile libere.
Posibile minivacanțe în 2024
Prima minivacanță posibilă este în perioada 1-6 mai. Ziua de 1 mai pică într-o miercuri, ziua de vineri 3 mai este liberă pentru că este Vinerea Mare, iar 6 mai este a doua zi de Paști.
Cea de-a doua minivacanță posibilă este în perioada 15 august – 18 august. Ziua de 15 august pică într-o zi de joi și, foarte probabil, se va face punte cu weekendul 17-18 august.
Cea de-a treia minivacanță ar putea fi de Crăciun 25- 29 decembrie. Prima zi de Crăciun 25 decembrie pică într-o zi de miercuri, 26 decembrie – A doua zi de Crăciun este joi, posibilă punte cu weekendul vineri 27 și urmează apoi weekendul 28,29 decembrie.
Zile libere pentru situații speciale
Salariații pot primi zile libere plătite pentru evenimente speciale în familie sau pentru alte situații după cum urmează:
căsătoria salariatului – 5 zile (cinci zile lucrătoare)
nașterea unui copil – 5 zile (cinci zile lucrătoare). La acestea se pot adăuga alte 10 zile libere (zece zile lucrătoare) dacă angajatul a urmat un curs de puericultură (concediu paternal)
căsătoria unui copil – 3 zile
schimbarea locului de muncă cu schimbarea domiciliului/reședinței – 5 zile (lucrătoare)
la decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor – 3 zile
la decesul bunicilor, fratilor, surorilor – 1 zi
schimbarea domiciliului în aceeași localitate– 3 zile lucrătoare
îngrijirea sănătății copilului – 1 zi (pentru familiile cu 1 sau 2 copii) și 2 zile (pentru familiile cu cel puțin 3 copii)
În situațiile în care evenimentele de mai sus apar în timpul efectuării concediului de odihnă acesta se suspendă și va continua după efectuarea zilelor libere plătite.
Câte zile libere au celelalte țări din Europa
Bulgaria – 16 zile libere
Cehia – 13 zile libere
Croația – 15 zile libere
Ucraina – 14 zile libere
Ungaria – 12 zile libere
Austria — 13 zile libere
Suedia – 11 zile libere
Islanda – 12 zile libere
Danemarca — 9 zile libere
Finlanda — 9 zile libere
Spania — 12 zile libere
Polonia — 13 zile libere
Italia — 12 zile libere
Franța — 10 zile libere
Portugalia — 9 zile libere
Belgia — 10 zile libere
Germania — 9 zile libere
Irlanda — 9 zile libere
Regatul Unit – 8 zile libere , plus încă 1 în Scoția
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Oficialități din România și Republica Moldova vor fi prezente, sâmbătă, la demararea lucrărilor primului pod rutier de autostradă peste râul Prut din ultimii 60 de ani – Podul de la Ungheni, printr-un eveniment simbolic denumit generic Festivalul ‘Podul de Flori’, notează AGERPRES.
‘Podul de Flori’ va uni localitatea Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, și comuna Golăești din județul Iași din România, și este parte a Autostrada Unirii (A8), cu rol major în interconectarea celor două rețele rutiere naționale – Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni și viitoarea Autostradă Ungheni – Chișinău, ambele cu termen de finalizare estimat pentru anul 2030.
‘Podul de Flori’ este primul dintre cele patru noi poduri peste Prut stabilite spre execuție, pentru care există deja contractul de proiectare și execuție semnat în cursul toamnei trecute.
La acest eveniment vor fi prezenți, printre alții, Vladimir Bolea, viceprim-ministrul Republicii Moldova, Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România.
De asemenea, va fi prezent și candidatul Alianței Electorale România Înainte, Crin Antonescu, precum și alți oficiali de la Chișinău, București, Bruxelles, alături de autorități locale și cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului.
Potrivit organizatorilor, Festivalul ‘Podul de Flori’ va începe de la ora 12:00 în Piața Independenței din Ungheni, care va deveni scena unui eveniment de referință pentru relația dintre România și Republica Moldova.
Publicitate
Începând cu ora 15:30 va fi dat startul lucrărilor de foreze pe ambele maluri ale Prutului, printr-o manifestație cu participarea cetățenilor, oficialilor și a presei, în satul Zagarancea, pe șantierul de construcție al podului.
Atmosfera festivalului ‘Podul de Flori’ din Piața Independenței din Ungheni va fi întreținută pe parcursul întregii zile de artiști de top din ambele țări, reuniți într-un program muzical spectaculos.
O expoziție documentară ‘Poduri de Memorie’ va aduce în prim-plan momente esențiale din istoria recentă a celor două țări.
Într-un moment simbolic, cerul Ungheniului va fi brăzdat de aeronavele ‘The Hawks of Romania’, cu demonstrații spectaculoase de zbor și parașutism.
Participanții sunt așteptați și în zona gastronomică, cu preparate tradiționale și un târg al producătorilor locali.
Cu prilejul festivalului, va fi lansat un concurs de design adresat artiștilor vizuali din România și Republica Moldova. Lucrarea câștigătoare va fi imprimată pe panourile fonoabsorbante ale viitorului pod rutier Ungheni-Ungheni. AGERPRES
Vineri, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 43 de ani, din județul Botoșani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de schingiuirea animalelor.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că acesta, în ziua de 1 aprilie a.c., deranjat de faptul că un câine de rasă comună, talie mică a pătruns în curtea locuinței și alerga după păsările din curte, i-ar fi aplicat acestuia mai multe lovituri, cu un obiect dur din gospodărie, după care l-ar fi aruncat în drumul public, din fața locuinței.
Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani.
TikTok își consolidează activitatea de a proteja platforma prin lansarea Centrului Electoral dedicat alegerilor din România, printr-o nouă campanie de educație media și prin colaborarea continuă cu peste 20 de parteneri de fact-checking, conform unui comunicat remis, vineri, Agerpres.
”Pe măsură ce următoarea rundă de alegeri din România se apropie, TikTok anunță astăzi o serie de actualizări care consolidează activitatea continuă de a proteja platforma și de a conecta comunitatea la informații despre alegeri de încredere.
TikTok le oferă oamenilor oportunitatea de a descoperi și a se conecta cu conținutul și creatorii care îi inspiră.
În perioadele electorale, TikTok lucrează continuu pentru a proteja platforma și pentru a menține un spațiu civilizat, în care utilizatorii se pot exprima liber și pot construi comunități.
Mii de specialiști în Trust & Safety și Security au protejat TikTok în peste 200 de alegeri din întreaga lume în ultimii cinci ani, inclusiv cele din Germania și Croația, precum și alte alegeri desfășurate deja în Europa în acest an.
Astăzi, TikTok consolidează această activitate prin lansarea Centrului Electoral dedicat alegerilor din România, printr-o nouă campanie de educație media și prin colaborarea continuă cu peste 20 de parteneri de fact-checking”, se menționează în comunicat.
Publicitate
Astfel, pentru a sprijini comunitatea în accesarea informațiilor oficiale privind aceste alegeri, TikTok a lansat săptămâna trecută un Centru Electoral, disponibil utilizatorilor prin funcția de Căutare și prin bannere afișate la conținutul relevant despre alegeri.
Centrul Electoral oferă informații esențiale, date importante și direcționează utilizatorii către site-ul Autorității Electorale Permanente.
De asemenea, include informații despre politicile TikTok și sfaturi de educație media pentru crearea, distribuirea și interacțiunea cu conținutul, dezvoltate în parteneriat cu Funky Citizens.
Totodată, platforma continuă să investească în inițiative de educație media pentru a le oferi membrilor comunității abilitățile necesare pentru a analiza critic conținutul online, a identifica dezinformarea și a accesa surse de încredere.
‘Înaintea alegerilor prezidențiale din România, TikTok lansează o campanie de educație media în colaborare cu o serie de parteneri media importanți din România pentru a încuraja gândirea critică și a ajuta comunitatea să facă distincția între fapte și ficțiune atunci când vizualizează conținut online. În cadrul campaniei, partenerii media au realizat o serie de videoclipuri educaționale care explică cum pot utilizatorii să recunoască și să evite dezinformarea, le oferă instrumentele necesare pentru a evalua critic conținutul online și îi ghidează către surse oficiale. Aceste videoclipuri sunt disponibile comunității din România prin intermediul Centrului Electoral și vor fi promovate activ pentru a le asigura vizibilitate pe parcursul perioadei electorale’, se subliniază în comunicat.
Potrivit sursei citate, dezvoltarea Centrului Electoral este doar o parte a activității mai ample de a proteja integritatea TikTok.
Această activitate este condusă de Grupul de lucru dedicat alegerilor, alcătuit din experți în securitate cibernetică, activități înșelătoare, dezinformare și integritate electorală. Grupul de lucru coordonează activitatea de a proteja platforma, utilizând atât tehnologii avansate de moderare, cât și moderare umană.
Aceștia continuă să protejeze cu rigurozitate comunitatea TikTok, pentru ca oamenii să se exprime în siguranță pe subiecte care contează pentru ei, aplicând o serie de măsuri menite să asigure respectarea politicilor detaliate în hub-ul global pentru integritatea alegerilor.
Platforma colaborează activ cu toate autoritățile relevante în contextul alegerilor, punându-le la dispoziție canale dedicate prin care pot raporta conținutul despre care consideră că poate încălca fie Regulile Comunității TikTok, fie reglementările în vigoare.
În pregătirea pentru alegerile care urmează, a extins și mai mult accesul la aceste instrumente prin adăugarea unor instituții guvernamentale și a unor instituții de specialitate locale suplimentare.
O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor, scrie AGERPRES.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl. A fost înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.
În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.
Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației.
În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).
Publicitate
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.
Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.
Istoria accidentului nuclear de la Cernobîl
Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului, provocând depunerea de materiale radioactive în multe părți ale Europei.
Doi muncitori ai centralei Cernobîl au murit din cauza exploziei din noaptea accidentului. Printre victime s-au numărat pompierii care au intervenit la incendiile inițiale de pe acoperișul clădirii turbinelor, iar 28 de persoane au murit în următoarele săptămâni, ca urmare a sindromului iradierii acute. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate în urma accidentului.
Complexul energetic de la Cernobîl, situat la aproximativ 130 km nord de Kiev, Ucraina, și la aproximativ 20 km sud de granița cu Belarus, cuprindea patru reactoare nucleare. Unitățile 1 și 2 au fost construite între 1970 și 1977, iar unitățile 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare erau în construcție în momentul accidentului. La sud-est de centrală, a fost construit un lac artificial de aproximativ 22 de kilometri pătrați, situat lângă râul Pripiat, un afluent al Niprului, pentru a furniza apă de răcire reactoarelor.
Această zonă a Ucrainei avea o densitate scăzută a populației. La aproximativ 3 km distanță de reactor, în noul oraș Pripiat trăiau 49.000 de locuitori. Orașul vechi Cernobîl, care avea o populație de 12.500 de locuitori, se află la aproximativ 15 km sud-est de complex. Pe o rază de 30 km de la centrala electrică, populația totală era între 115.000 și 135.000 de locuitori la momentul accidentului.
Accidentul a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă, iar cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave pentru părți mari ale populației din Belarus, Rusia și Ucraina. Doi radionuclizi, iodul-131, cu durată scurtă de viață, și cesiul-137, cu durată lungă de viață, au cântărit greu în doza de radiații. Se estimează că tot gazul xenon, aproximativ jumătate din iod și cesiu și cel puțin 5% din materialul radioactiv rămas în miezul reactorului Cernobîl 4 (care avea 192 de tone de combustibil) au fost eliberate în urma accidentului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.
Orașul Pripiat, unde locuiau operatorii centralei, a fost evacuat pe 27 aprilie 1986. Până pe 14 mai, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau pe o rază de 30 de kilometri fuseseră evacuate și ulterior relocate. În anii care au urmat accidentului, alte 220.000 de persoane au fost relocate în zone mai puțin contaminate, iar zona de excludere inițială cu o rază de 30 km (2.800 km2) a fost modificată și extinsă pentru a acoperi 4.300 de kilometri pătrați.
Comitetul științific al Națiunilor Unite pentru evaluarea efectelor radiațiilor atomice (UNSCEAR) a concluzionat că, în afară de aproximativ 5.000 de cazuri de cancer tiroidian (soldate cu 15 decese), ‘nu există dovezi ale unui impact major asupra sănătății publice atribuibil expunerii la radiații, la 20 de ani de la accident’, potrivit sursei citate. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate între 1991 și 2015 la pacienți care aveau 18 ani sau mai puțin la momentul accidentului. Raportul afirmă că un sfert din cazuri (5000 de cazuri) s-au datorat ‘probabil’ dozelor mari de radiații și că acest raport a fost probabil mai mare în anii anteriori și mai mic în anii următori. Cancerul tiroidian nu este de obicei fatal dacă este diagnosticat și tratat din timp. Conform raportului, dintre diagnosticele puse între 1991 și 2005, 15 s-au dovedit a fi fatale.
La începutul anilor 1990, aproximativ 400 de milioane de dolari s-au cheltuit pentru îmbunătățirea siguranței reactoarelor rămase de la Cernobîl. Reactorul 3 a funcționat până în decembrie 2000. Unitatea 2 a fost închisă după un incendiu în sala turbinelor în 1991, iar unitatea 1 la sfârșitul anului 1997. Aproape 6.000 de oameni lucrau la centrală în fiecare zi, iar doza lor de radiații s-a încadrat în limitele acceptate la nivel internațional.
Noua structură de siguranță (New Safe Confinement – NSC) pentru sarcofag a fost finalizată în 2017. Structura închisă ermetic are rolul de a permite inginerilor să demonteze de la distanță structura din 1986, care a protejat rămășițele reactorului de intemperii, încă din săptămânile de după accident.
Cernobîl în zilele noastre
Pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra tuturor instalațiilor centralei nucleare de la Cernobîl. Nivelurile de control ale dozelor de radiații gamma în zona de excluziune a Cernobîlului au fost depășite. Inspectoratul de Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU) a anunțat că creșterea nivelurilor de radiații s-a datorat probabil ‘perturbării stratului superior al solului din cauza mișcării unui număr mare de mașini militare grele prin zona de excluziune și a creșterii poluării aerului’. Citirile de radiații de la fața locului au fost evaluate de AIEA ca fiind scăzute și în conformitate cu nivelurile apropiate de nivelurile de fond.
Pe 9 martie 2022, centrala de la Cernobîl a pierdut conexiunea la rețea. SNRIU a transmis că generatoarele diesel de rezervă funcționau și aveau combustibil pentru 48 de ore. Pe 13 martie, Energoatom a raportat că operatorul sistemului de transport Ukrenergo a reușit să repare o linie electrică necesară pentru restabilirea alimentării externe cu energie electrică a Cernobîlului. Amplasamentul urma să fie reconectat la rețea o zi mai târziu, dar Ukrenergo a raportat în dimineața zilei de 14 martie că linia a suferit daune suplimentare ‘din partea forțelor de ocupație’. Mai târziu, pe 14 martie, Ukrenergo a anunțat că alimentarea cu energie electrică externă a fost restabilită, iar la ora 16:45 centrala a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei.
Pe 31 martie 2022, controlul asupra amplasamentului a revenit personalului ucrainean. Din ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are o prezență permanentă la toate centralele nucleare ale Ucrainei.
Foto: (c) SERGEY DOLZHENKO/EPA
Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul NSC și a străpuns atât învelișul exterior, cât și pe cel interior din oțel al structurii. AIEA a declarat că nivelurile de radiații din interiorul și exteriorul structurii au rămas normale și stabile. AGERPRES