Connect with us

Eveniment

Zile libere 2024: Ce planuri are Guvernul. Două noi zile libere pentru români, anul viitor. Când vor fi perioade de minivacanță

Publicat

Publicitate

 

Potrivit legislației actuale, Guvernul decide, până în 15 ianuarie în fiecare an, zilele care precedă şi/sau care succedă zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Pentru anul viitor pregătește acordarea a două noi zile libere, planificate drept zile-punte între sărbători legale din timpul săptămânii și perioada de weekend. Proiectul este pus în consultare de către Ministerul Muncii, alba24.ro.

Potrivit proiectului de la Ministerul Muncii, va fi o zi liberă în plus în luna august și alta în decembrie, ambele zile de vineri.

Două noi zile libere în 2024

”Pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituţiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă, se propune ca:

zilele de 16 august și 27 decembrie 2024 să fie declarate zile libere, întrucât acestea se situează între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală și perioadele de repaus săptămânal, conform legii”, se arată în proiect.
Aceste sunt pentru ” personalul instituţiilor şi autorităţilor publice”.

Publicitate

Recuperarea zilelor libere și excepții
Pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite ca zile libere, autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 30 august 2024, respectiv 31 ianuarie 2025, potrivit planificărilor stabilite, potrivit propunerii.

Aceste zile libere nu vor fi acordate în cazul locurilor de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

 

Nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 16 august și 27 decembrie 2024 și nici participanților în aceste procese.

În zilele de 16 august și 27 decembrie 2024, prin centrala Ministerului Finanțelor se efectuează operațiuni de încasări și plăți, operațiuni de plăți privind serviciul datoriei publice, precum și eventualele operațiuni de debitare dispuse de Comisia Europeană din contul de resurse proprii în lei deschis la Trezoreria Statului.

Zile libere în 2024 (înainte de modificare)
luni, 1 ianuarie – Anul Nou (vacanța de iarnă)
marți, 2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou (vacanța de iarnă)
sâmbătă, 6 ianuarie – Bobotează
duminică, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
miercuri, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (Mica Unire)
miercuri, 1 mai – Ziua Muncii (vacanța de primăvară)
vineri, 3 mai – Vinerea Mare (vacanța de primăvară)
duminică, 5 mai – Paștele ortodox
luni, 6 mai – A doua zi de Paște ortodox (vacanța de primăvară)
sâmbătă, 1 iunie – Ziua copilului
duminică, 23 iunie – Rusaliile
luni, 24 iunie – A doua zi de Rusalii (vacanța de vară)
joi, 15 august – Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria) / vacanța de vară
sâmbătă, 30 noiembrie – Sfântul Andrei
duminică, 1 decembrie – Ziua Națională
miercuri, 25 decembrie – Crăciunul
joi, 26 decembrie – A doua zi de Crăciun
Minivacanțe în 2024
Ar mai putea fi decise următoarele minivacanțe:

Minivacanță de 1 Mai și Paște 2024, 1-6 mai: sărbătoarea de 1 Mai va fi miercurea. Vineri 3 mai, este liberă pentru că este Vinerea Mare. Urmează weekendul de Paște, iar luni, 6 mai este a doua zi de Paște. Ziua liberă-punte ar putea fi joi, 5 mai.

Minivacanță de Sfânta Maria 2024, 15-18 august: sărbătoarea de Sfânta Maria, 15 august pică într-o zi de joi. Prin propunerea de mai sus, va fi zi liberă și vineri, 16 august.

Minivacanță de Crăciun 2024, 25-29 decembrie: ziua de Crăciun, 25 decembrie pică miercurea, iar joi, 26 decembrie este a doua zi de Crăciun. ”Puntea” propusă este cu weekendul 27-29 decembrie.

Zile libere 2023
Următoarea minivacanță în 2023 va fi în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie. Vor fi patru zile libere, cu ocazia sărbătorii de Sfântul Andrei și Ziua Națională.

Data de 30 noiembrie – Sfântul Andrei pică joia, iar 1 Decembrie vinerea, astfel încât, alături de următoarele două zile de weekend, minivacanța este de patru zile.

Minivacanța de sărbători de iarnă 2023
Până la finalului, mai este minivacanța sărbătorilor de iarnă.

Crăciunul, 25 decembrie, va fi în acest an într-o zi de luni. Potrivit legislației actuale, este liberă și a doua zi de Crăciun, 26 decembrie, marți.

Minivacanța de Crăciun 2023 va fi în perioada 23-26 decembrie, adică zilele de Crăciun, legate de weekendul anterior, 23-24 decembrie – 4 zile libere.

Următoarea minivacanță va fi în 2024, cea de Anul Nou.

Condiții pentru angajatori
În cazul angajaților pentru care nu pot fi acordate zilele libere, fiind necesară continuarea activității, cum sunt cei din unități sanitare, unități de alimentație publică, de exemplu, Codul Muncii prevede compensare.

Angajatorii vor trebui să asigure timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Salariații beneficiază de un spor la salariul de bază de minimum 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru, dacă angajatorul nu acordă zile libere, mai prevede legea.

Angajatorii care nu oferă liber sau compensațiile legale riscă amenzi.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Regim hotelier, reguli noi de taxare: Ce impozit vor plăti proprietarii din 2026

Publicat

Publicitate

Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026. Veniturile obținute de persoanele fizice din închirieri în scop turistic vor fi impozitate diferit începând cu acest an. Sumele astfel obținute vor fi asimilate veniturilor din activități independente sau celor din cedarea folosinței bunurilor, informează alba24.ro.

Astfel, potrivit Pachetului 2 de măsuri fiscale, se includ în categoria veniturilor din activități independente, veniturile obținute din prestarea de servicii de cazare și din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuințe proprietate personală.

Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026
Pentru aceste venituri, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual calculat prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut, scrie Agerpres.

Sumele obținute din închirierea pe termen scurt a unui număr de până la 7 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală, vor fi incluse în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor. În acest caz, venitul net anual se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor calculate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut.

Până acum, impozitarea se realiza pe bază de normă de venit, dacă erau închiriate 1 – 5 camere, și în sistem real dacă erau închiriate peste 5 camere.

Pentru închirierea pe termen lung, se păstrează deducerea unei cote forfetare de 20% din venitul brut.

Publicitate

Închirierea pe termen scurt. Exemplu de calcul

Pentru exemplu vom utiliza un curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei, valabil la data de 1 ianuarie 2026.

Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (30%): 6.000 euro – 1.800 euro = 4.200 euro (21.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.200 euro – 420 euro (2.100 lei) = 3.780 euro (18.900 lei)
În acest caz, venitul net de 18.900 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.

Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.100 lei (impozit) = 27.900 lei.

Închirierea pe termen lung. Exemplu de calcul

Vom utiliza același curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei:

Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (20%): 6.000 euro – 1.200 euro = 4.800 euro (24.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.800 euro – 480 euro (2.400 lei) = 4.320 euro (21.600 lei)
În acest caz, venitul net de 21.600 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.

Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.400 lei (impozit) = 27.600 lei.

Se majorează impozitul pe anumite câștiguri

Din acest an, în cazul persoanelor fizice, se majoreză și impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate prin intermediari rezidenți. Astfel, acesta urcă de la 1% la 3% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii și de la 3% la 6% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la dobândirii.

Se majorează de la 10% la 16% impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare/instrumente financiare derivate (altele decât cele realizate prin intermediari rezidenți) și din transferul aurului de investiții. Măsura este aplicabilă începând cu veniturile anului 2026.

Crește de la 10% la 16% și impozitul pe câștigul din transferul de monedă virtuală, iar măsura este aplicabilă câștigurilor obținute începând cu 1 ianuarie 2026.

Potrivit unui material publicat de PwC, plafonul anual pentru calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri încadrate în categoria veniturilor din activități independente crește de la 60 de salarii minime brute pe țară la 72 de salarii minime brute pe țară. Noul plafon este aplicabil începând cu veniturile anului 2026.

 
Cresc taxele pentru proprietăți și vehicule de lux
Autoritățile vizează și impozitarea bunurilor de lux, prin majorarea taxelor aplicate proprietăților și vehiculelor de mare valoare.

Astfel, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare (clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei și autoturisme înmatriculate în România, cu o valoare de achiziție mai mare de 375.000 lei se majorează de la 0,3% la 0,9% începând din 1 ianuarie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

Programul „Masă sănătoasă” în 2026: Peste 540.000 de copii vor primi zilnic o masă caldă

Publicat

Publicitate

Peste 540.000 de copii – preșcolari și elevi din învățământul preuniversitar – vor beneficia anul viitor de o masă caldă sau un pachet alimentar, cu o valoare zilnică de 16,5 lei pentru fiecare copil, în cadrul programului național ‘Masă sănătoasă’.

Potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES, Guvernul a aprobat în ședința de marți hotărârea privind instituirea programului național ‘Masă sănătoasă’ în anul 2026.

‘Peste 540.000 de copii – preșcolari și elevi din învățământul preuniversitar -, îndeosebi din comunități vulnerabile, vor beneficia pe perioada desfășurării cursurilor în anul 2026 de o masă caldă sau un pachet alimentar. Valoarea zilnică a mesei este de 16,5 lei pentru fiecare copil. Copiilor din unitățile de învățământ în care s-a derulat acest program guvernamental în cursul anului 2025 se adaugă elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul. În acest fel numărul beneficiarilor este estimat la peste 540.000 de persoane’, se arată în comunicat.

Finanțarea programului național ‘Masă sănătoasă’ se asigură de la bugetul de stat.

‘Programul guvernamental are ca obiectiv reducerea abandonului școlar, creșterea performanțelor școlare și a motivației pentru studiu, îndeosebi în comunitățile vulnerabile’, menționează Executivul. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Coletele cu valoare mai mică de 150 de euro, provenite din afara UE, vor fi taxate cu 25 de lei

Publicat

Publicitate

Fiecare colet cu bunuri având valoare comercială declarată sub 150 euro, provenit din afara Uniunii Europene și care intră pe teritoriul României, va fi taxat cu 25 de lei de la 1 ianuarie 2026.

Taxa se aplică coletelor care conțin bunuri livrate în cadrul vânzărilor la distanță pentru produse importate din state sau teritorii din afara Uniunii Europene.

Responsabilitatea achitării taxei revine furnizorului bunurilor, expeditorului sau platformei digitale care facilitează vânzarea la distanță, în funcție de situația concretă.

Colectarea, declararea și virarea taxei sunt în sarcina furnizorilor de servicii poștale.

Sumele colectate trebuie virate la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care coletul a fost predat destinatarului.

Procedura de declarare a taxei va fi stabilită prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025, publicată în Monitorul oficial la data de 15 decembrie.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Vânt, lapoviță, ninsoare, polei în întreaga ţară şi un cod galben de viscol la munte. Anunțul meteorologilor

Publicat

Publicitate

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o informare meteo de de vânt, lapoviță, ninsoare, polei în întreaga ţară şi un cod galben de viscol la munte, valabile până pe 3 ianuarie, respectiv 2 ianuarie.

Potrivit ANM, în intervalul 01 ianuarie, ora 10:30 – 03 ianuarie, ora 10:00, vor fi cantități moderate de apă, intensificări ale vântului, viscol la munte, strat de zăpada, polei.

Precipitaţii în întreaga ţară

Aria precipitațiilor se va extinde treptat în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în toate zonele montane și submontane și local se vor acumula cantități de apă de 20…30 l/mp. La munte va ninge și, în special în Munții Apuseni, se va depune strat consistent de zăpadă, în general de 15…25 cm. În Banat vor fi precipitații mixte, iar în Maramureș, Transilvania, Crișana și jumătatea nordică a Olteniei vor predomina ninsorile, iar stratul de zăpadă va fi de 5…15 cm. Pe alocuri se va forma polei. Vântul se va intensifica în Carpații Occidentali și Orientali, iar de vineri, 2 ianuarie și în Carpații Meridionali și va avea viteze de peste 70…80 km/h, viscolind ninsoarea.

Totodată, până sâmbătă, 3 ianuarie, local și temporar intensificări ale vântului vor fi și în zonele joase de relief din vest, centru și est, cu viteze în general de 40…50 km/h.

Până joi, 8 ianuarie, vor fi precipitații în toate regiunile, iar local cantitățile de apă vor fi însemnate.

Publicitate

Cod galben de viscol la munte

Totodată, potrivit ANM în intervalul 1 ianuarie, ora 23:00 – 2 ianuarie, ora 18:00 intră în vigoare un cod galben de viscol. Vântul va avea intensificări în Carpații Occidentali și Orientali, iar din dimineața de vineri și în Carpații Meridionali. Vor fi viteze de 70…90 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m, rafalele vor atinge 90…100 km/h, ninsoarea va fi viscolită și vizibilitatea scăzută.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending