Tichetele de masă acordate angajaţilor, inclusiv în mediul privat, vor fi majorate, în urma acordului dintre sindicate şi patronate, lucru confirmat chiar şi de ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.

„O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei”, a anunțat recent ministrul Muncii Petre-Florin Manole, pe pagina sa de socializare.

După cum reiese și din declarația sa, deocamdată, este vorba doar de un acord între sindicate și patronate privind majorarea valorii tichetelor de masă, care se va realiza cel mai probabil începând cu data de 1 ianuarie 2026, până în prezent nefiind elaborat un act de proiect normativ în acest sens, scrie adevarul.ro.

Astfel, valoarea unui card de masă va fi aproape 10 lei, de la 40,18 lei/zi cât este în prezent, la 50 lei/zi, ceea ce înseamnă că un angajat va putea primi pentru o lună care are 21 de zile lucrătoare maximum 1.050 lei, față de 873,78 lei în prezent.

Spunem maximum, pentru că valoarea tichetelor de masă reprezintă plafonul peste care nu este permis să se treacă, adică un angajator nu are voie să ofere angajatului mai mult de 50 de lei pe zi pe cardul de masă.

Tichetele de masă sunt bilete de valoare, pe care orice angajator le poate acorda lunar salariaților săi, în baza Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. De asemenea, acordarea lor se poate face atât în cazul angajaților cu normă întreagă, cât și în cazul celor cu normă parțială. În normele de aplicare ale Legii nr. 165/2018 scrie că și salariaților cu un contract individual de muncă cu timp parțial le pot fi oferite tichete de masă, însă trebuie ca ei să aibă funcția de bază la firma respectivă. Stabilirea funcției de bază se aplică și în cazul salariaților care au mai multe contracte de muncă sau chiar mai multe funcții în cadrul aceleiași firme.

Concret, angajatul poate primi în fiecare lună un număr de bonuri de masă echivalent cu numărul de zile lucrate efectiv.

Cum se impozitează tichetele de masă

În perioada 2019 – 2023, valoarea tichetului de masă a crescut de la 15,18 lei la 35,00 lei (o creștere cu 150%). Spre comparație, în aceeași perioadă, inflația se situa în jurul valorii de 40%.

Creșterile din ani anteriori au depășit orice indexare cu rata inflației, chiar dacă această indexare trebuia să se facă semestrial, conform Legii 165/2018. Creșterea valorii maximale a tichetelor a fost și o metodă de-a oferi angajatorilor posibilitatea de-a crește salariul net fără a plăti taxe adiționale la stat cu excepția impozitului (10%). În 2024, dinamica s-a schimbat, deoarece pe lângă impozitul pe venit, s-a introdus și contribuția de asigurări de sănătate (CASS – 10%).

Adunarea Generală Națională a Colegiului Medicilor din România a adoptat un nou Cod de Deontologie Medicală. Este un document fundamental pentru exercitarea profesiei medicale și se va aplica de la 1 ianuarie 2026, scrie Alba24.ro.

Prevederile vor fi obligatorii pentru toți medicii care sunt membri ai colegiului, precum și pentru medicii care au dreptul de a presta, temporar sau ocazional, servicii medicale pe teritoriul României.

Noul Cod a fost actualizat și adaptat în concordanță cu standardele europene, prevederile legislative actuale și evoluția medicinei.

Inițiativa este menită să răspundă noilor provocări din practica medicală, dar și pentru a consolida respectul pentru pacienți, respectul pentru medici și încrederea publică în profesia medicală.

”Prin acest demers, Colegiul Medicilor din România (CMR) actualizează cadrul etic și profesional al exercitării profesiei de medic, în concordanță cu realitățile actuale și transformările majore din sănătate, dar și pentru a răspunde provocărilor generate de digitalizare, comunicarea și publicitatea medicală, folosirea inteligenței artificiale în actul medical, precum și pentru a combate dezinformarea în medicină și a întări principiile medicinei bazate pe dovezi științifice”, informează Colegiul, citat de Agerpres.

Principiul medicinei bazate pe dovezi științifice

Scopul principal al noului Cod de Deontologie Medicală este de:

• ”a consacra” ca principiu independența și demnitatea medicului

• a consolida încrederea publică în profesia medicală

• a proteja pacientul

Sunt reafirmate valorile fundamentale ale medicinei: respectul pentru viață, respectarea științei, profesionalismul, competența, integritatea și solidaritatea profesională.

Noul Cod de Deontologie Medicală aduce în atenție principiul medicinei bazate pe dovezi științifice.

În acest sens, ”medicii au obligația de a respecta principiul medicinei bazate pe dovezi științifice, precum și de a promova opinii și mesaje medicale fundamentate pe dovezi științifice, pe adevăr științific verificabil, general acceptate și susținute de comunitatea medicală academică modernă, în conformitate cu legislația în vigoare, în limitele specialității și competențelor medicale deținute”.

Combaterea dezinformării medicale

De asemenea, noul Cod aduce o nouă perspectivă asupra comportamentului profesional și etic al medicului, precum și principii pentru combaterea dezinformării medicale. Astfel, constituie fapte nedeontologice folosirea autorității profesionale a medicului pentru a acredita informații neverificate, pseudoștiințifice ori contrare cunoștințelor medicale actuale, nefundamentate pe dovezi științifice sau pe adevăr științific verificabil, cu potențial de a afecta sănătatea publică.

Medicina la sfârșitul vieții

Noul Cod readuce în atenția medicilor și prevederi în legătură cu medicina la sfârșitul vieții, respectiv ”în cazul pacienților la finalul vieții, medicul, în limitele competențelor sale, are datoria de a asigura îngrijiri terminale și paliative fără discriminare pe criterii de vârstă, de diagnostic și prognostic infaust, în conformitate cu prevederile Ghidului Consiliului European privind îngrijirile la sfârșitul vieții și legislația în vigoare”.

Reguli privind comunicarea publică și publicitatea medicală

De asemenea, Codul prevede reguli clare privind comunicarea publică și publicitatea medicală. Astfel, informațiile transmise în spațiul public trebuie să fie corecte, verificabile și neutre, eliminând promisiunile, comparațiile sau orice formă de publicitate care ar putea afecta demnitatea profesiei.

În același timp, sunt clarificate canalele de comunicare acceptate și se stabilesc norme de responsabilitate pentru utilizarea rețelelor sociale, astfel încât imaginea profesiei medicale să fie protejată, iar publicul să primească informații corecte și bazate pe dovezi științifice.

Prioritatea interesului pacientului

”Prin noul Cod, se consolidează principiile fundamentale ale profesiei medicale: prioritatea interesului pacientului, respectul pentru demnitatea umană, nediscriminarea, independența profesională și protejarea secretului medical în era digitalizării.

Relația medic-pacient este exclusiv profesională și are la bază competența medicului și respectarea de către pacient a recomandărilor medicale în urma consimțământului informat. Totodată, medicul curant are datoria de a respecta dreptul pacientului la o a doua opinie medicală”, mai arată sursa citată.

Reguli de comportament în activitatea medicală

Un alt punct important vizează stabilirea regulilor de comportament în activitatea medicală. Codul interzice denigrarea colegilor, promovând în schimb respectul reciproc, colaborarea și sprijinul între medici.

De asemenea, noul Cod prevede că, în orice situație litigioasă ori divergență în activitatea profesională cu un alt membru al Colegiului, înaintea oricărui demers public, este obligatorie procedura de conciliere din cadrul Comisiilor de litigii organizate la Colegiile Medicilor teritoriale.

Un alt element de modernizare îl reprezintă reglementarea clară a practicii medicale la distanță, prin telemedicină, și definirea modului etic în care aceasta poate fi utilizată, cu respectarea confidențialității și a consimțământului informat.

Inteligența artificială în actul medical

De asemenea, Codul stabilește limitele și rolul inteligenței artificiale în actul medical, precizând că aceasta poate fi utilizată doar ca instrument auxiliar, fără a substitui raționamentul clinic al medicului.

Noul Cod reafirmă independența profesională a medicului, care are dreptul și obligația de a refuza orice dispoziție administrativă sau economică ce contravine standardelor medicale ori siguranței pacientului, fără teama de sancțiuni.

Modernizarea instituției Colegiului Medicilor

”Noul Cod de Deontologie Medicală este un cod al respectului – față de pacient, față de colegi și față de profesia medicală. Este un instrument modern, adaptat medicinei de astăzi, care, în același timp, apără demnitatea medicului și protejează pacientul.

Prin acest Cod, Colegiul Medicilor din România reafirmă că etica este fundamentul încrederii dintre medic și societate. Adoptarea noului Cod de Deontologie Medicală reprezintă unul dintre pașii esențiali în modernizarea instituției Colegiului Medicilor din România, în reconsolidarea rolului CMR în cadrul sistemului de sănătate și în îmbunătățirea percepției publice asupra profesiei medicale, demers pe care l-am început cu noile organisme ale CMR încă de la preluarea mandatului de președinte al Colegiului Medicilor din România. Le mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat intens la elaborarea acestui document”, a declarat Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, citată în comunicat.

Totodată, documentul pune accent pe transparență și pe raportarea conflictelor de interese, dar și pe principiul specializării profesionale.

Cuviosul și de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Ioanichie cel Mare (752-846) a fost un mare monah ascet care a trăit în secolele VIII-IX și a fost un apărător al sfintelor icoane în vremea iconoclasmului. A fost un mare făcător de minuni, atât în timpul vieții cât și după adormirea sa. Ioanichie s-a născut în anul 752 în satul Marikata din provincia Bitinia, în Asia Mică. A crescut într-o familie de ciobani. Părinții lui se numeau Miritrichie și Anastasia.

Ca tânăr păstor, Ioanichie se retrăgea adeseori în singurătate și rugăciune, în timp ce păștea oile. Deși erau oameni credincioși, atât Ioanichie cât și familia sa au fost prinși în erezia stricătorilor de icoane. Când a ajuns la vârsta adultă, la 19 ani, Ioanichie s-a înrolat în garda imperială și a luptat ca soldat în armată. În anul 788, după 17 ani de serviciu militar, pe când se întorcea spre casă dintr-o campanie victorioasă, Ioanichie s-a oprit pe la celebrul centru monastic din Olimpul Bitiniei. Aici a întâlnit un călugăr care l-a convins de greșeala ereziei iconoclaste. Atunci Ioanichie, acum în vârstă de 36 de ani, s-a pocăit numaidecât și s-a hotărât să primească tunderea monahală.

În anul 795, când bulgarii idolatri au invadat Tracia, împăratul Constantin al VI-lea a trebuit să adune o mare armată pentru a-i înfrunta și așa Ioanichie a fost rechemat în serviciul militar pentru a lupta în războaiele bizantinilor cu bulgarii. În bătălia de la Markellai, pe care bizantinii au pierdut-o, Ioanichie a arătat mult eroism, salvând viața împăratului. Atunci împăratul a vrut să-l ia în garda sa personală, dar Ioanichie a cerut și a primit de la împărat permisiunea de a se retrage din armată și s-a făcut călugăr la mănăstirea Agaures, lângă Brusa.

De aici starețul l-a trimis la mănăstirea Telaos de lângă Atroa în Olimpul Bitiniei, iar de aici a fost primit în mănăstirea Antidion, situată într-un loc mai retras, unde a rămas timp de doi ani în ascultare și multe osteneli călugărești. Tot aici a învățat să scrie și să citească, pentru nu avea niciun fel de școală, și a învățat pe de rost treizeci de psalmi. Iar mai apoi, fiind doritor de viață pustnicească, s-a retras în singuratate pe muntele Korakocephalos („Cap de corb”), în apropiere de mănăstirea Antidion.

A petrecut în nevoințe vreme de mai bine de cincizeci de ani; a călătorit mult și a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni: vindeca bolile, alunga demonii și îmblânzea fiarele sălbatice. Era foarte înalt, bine făcut și impresiona prin forța sa fizică, însă era și mai cunoscut pentru nemăsurata lui smerenie și blândețe, făcându-se tuturor toate. A primit de la Dumnezeu și darul înainte-vederii. Între altele, a prezis moartea împăratului Nichifor în războiul cu bulgarii (811), căderea lui Mihail I Rangabe (813) și preluarea împărăției de către Leon V Armeanul (813-820), dar și înfricoșătoarele persecuții pe care acesta le-a declanșat împotriva ortodocșilor, care cinsteau icoanele. În 824, un grup de o sută de personalități bisericești dintre cele mai ilustre ale vremii – printre care mitropoliții de Calcedon și Niceea, sfântul Teodor Studitul și Clement Notarul – l-au cercetat ca să-i ceară sfaturi duhovnicești și pentru viața Bisericii.

L-au mai cercetat pentru sfat și Sfântul Petru din Atroa (prăznuit la 3 ianuarie), mărturisitor pentru dreapta credință în timpul persecuțiilor iconoclaste (+837), precum și sfântul Eftimie cel Nou (prăznuit la 15 octombrie). Cum în ultimii ani ai vieții împăratul Teofil Iconoclastul începuse să se îndoiască de convingerile sale iconoclaste (841) – sub influența patriarhului Metodie I al Constantinopolului (prăznuit la 14 iunie) și a împărătesei drept-credincioase Teodora a II-a (prăznuită pe 11 februarie) – a trimis la Ioanichie doi înalți demnitari ca să-i ceară sfatul. Bătrânul Ioanichie a fost categoric: „Cei care nu cinstesc icoanele lui Hristos, ale Maicii Domnului și ale sfinților, nu vor putea intra în Împărăția lui Dumnezeu, chiar dacă ar duce o viață cuvioasă. De asemenea, împărate, cei care disprețuiesc și batjocoresc icoanele lui Hristos vor fi aruncați în focul veșnic”.

Se spune că anul următor, pe patul de moarte fiind, împăratul Teofil a cerut să i se aducă o icoană a lui Hristos, pe care a sărutat-o cu lacrimi înainte de a muri. Împărăteasa Teodora a II-a a restabilit cultul icoanelor în 842 după un sinod ținut la Constantinopol, iar pe 11 martie 843, restabilirea cinstirii icoanelor a fost celebrată solemn printr-o procesiune triumfală de la Biserica Maicii Domnului din Vlaherne până la biserica Sfânta Sofia. Atunci s-a stabilit ca în fiecare an, în prima duminică din Postul Mare să se facă pomenirea restabilirii icoanelor – „Duminica Ortodoxiei”. În fiecare an, în această zi se dă citire în biserici „Sinodiconului Ortodoxiei” compilat de Sfântul Metodie (un text prin care sunt condamnate public toate ereziile, sfârșind cu iconoclasmul). Dar primii ani după restabilirea cultului icoanelor nu au fost ușori și nici cu pace pentru Biserică și pentru sfântul Ioanichie.

Pentru că unii ortodocși, între care și monahii de la Mănăstirea Studion, cereau o mare severitate pentru preoții și episcopii care căzuseră în erezia iconoclastă și acum se pocăiau. Iar alții, între care patriarhul Metodie și Ioanichie, doreau ca Biserica să adopte o poziție mai indulgentă. În 844, chilia bătrânului Ioanichie a fost incendiată, așa că sfântul, acum în vârstă de 92 de ani, a trebuit să se întoarcă la Mănăstirea Antidion. Sfântul Ioanichie a trecut la Domnul cu pace la vârsta de 94 de ani, la 4 noiembrie 846. O mare mulțime de călugări, clerici și laici s-au adunat la înmormântarea sa, iar moaștele sale au început să facă multe minuni. Sfântul Ioanichie este cinstit în Sinodiconul Ortodoxiei printre mărturisitori și numit „mare prooroc”.

Rugăciunea Sf. Ioanichie
Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Sfântul Duh; Treime Sfântă, slavă Ție.

350 de locuri de muncă sunt libere în această săptămână la nivelul județului Botoșani. Datele au fost centralizate de AJOFM Botoșani de la agenții economici și făcute publice la începutul acestei săptămâni.

Iată și lista completă cu locurile de muncă comunicate de AJOFM Botoșani: