Connect with us

Eveniment

Vrei să fii detectiv particular? IPJ Botoșani organizează examen. Detalii

Publicat

Publicitate

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 329/2003 cu modificările și completările ulterioare referitoare la dobândirea calității de detectiv particular, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, cu sediul în municipiul Botoșani, Bd. Mihai Eminescu nr. 57, organizează în ziua de 10 iunie 2022, ora 10:00,

 

E X A M E N

 

pentru atestarea profesională a calității de detectiv particular, cu respectarea Procedurii privind activitatea de eliberare a atestatului de detectiv particular emisă de către Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale nr. 188.910/29.09.2021.

 

Publicitate

CONDIȚII DE PARTICIPARE:

 

Pentru a putea participa la examen, orice persoană interesată trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

  • Să aibă cetățenia română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale spațiului economic european;
  • Să aibă domiciliul în județul Botoșani;
  • Posedă cel puțin studii medii și este absolventă a unei școli postliceale de detectivi sau a îndeplinit funcția de polițist ori lucrător în cadrul unor instituții publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice sau siguranței naționale ori este absolventă a unei instituții de învățământ superior;
  • Să fie aptă din punct de vedere medical;
  • Să nu fi fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;
  • Nu desfășoară o activitate care implică exercițiul autorității publice;
  • Să obțină avizul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani;
  • A promovat examenul de atestare a calității de detectiv particular, conform prevederilor art. 7 ori deține un certificat de calificare în această profesie sau un atestat similar eliberat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European.

 

Persoanele interesate vor putea prezenta până la data de 19.05.2022, polițistului desemnat pentru verificarea și primirea documentelor, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, următoarele documente:

  • Cerere de înscriere la examenul de atestare a calității de detectiv particular;
  • Actul de identitate al candidatului, în original și în copie,
  • Certificate medicale și de atestare psihologică, eliberate de o unitate sanitară specializată, respectiv un laborator autorizat, cu termen de valabilitate 6 luni de la data emiterii;
  • Actul de studii, în original și în copie, sau, după caz, adeverință din care să reiasă îndeplinirea unei funcții de polițist sau lucrător în cadrul unor instituții publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice sau securității naționale, conform art. 6, alin. 1, lit. c) din Legea nr. 329/2003.
  • Actul de absolvire a unui curs de specialitate, în original și în copie;
  • Curriculum vitae;
  • Declarație din care să rezulte că nu desfășoară activități care să implice exercițiul autorității publice;
  • Dovada achitării la casieria Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani a tarifului (292 RON) pentru susținerea examenului (achitarea tarifului pentru susținerea examenului de atestare a cunoștințelor se va face la Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani – Serviciul Financiar – Contabilitate, numai după obținerea avizului în vederea participării la examen.

Fotocopiile documentelor se certifică pentru conformitate cu originalul prin semnarea de către polițistul desemnat cu primirea și verificarea acestora. Originalul documentelor prezentate se restituie pe loc, după confruntarea copiilor cu acestea.

PROBE DE EXAMEN:

 

  1. Proba scrisă

Proba scrisă a examenului constă într-un test grilă ce cuprinde 20 de întrebări, fiecare întrebare având trei variante de răspuns, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte.

Întrebările vor fi întocmite pe baza tematicii și a bibliografiei ce se regăsesc în Anexa 1 a prezentului anunț.

Membrii comisiei vor înmâna fiecărui candidat câte un exemplar al testului și o foaie de răspuns ce se semnează și ștampilează de către unul dintre membrii comisiei.

Modalitatea de completare a foii de răspuns este de barare cu o linie orizontală a răspunsului considerat incorect și cu două linii unite în forma literei „X” pentru răspunsul considerat corect.

Timpul de examinare se stabilește de comisie, dar nu poate fi mai mic de o oră și se comunică la începerea examinării.

Fiecare candidat primește foaia de răspuns pe colțul din dreapta sus își trece numele și prenumele, apoi îndoaie colțul foii. În primele 15 minute ale examenului, membrii comisiei de examinare trec pe la fiecare candidat, lipesc și ștampilează colțul respectiv.

Fiecare răspuns corect este apreciat cu 0,5 puncte.

Este declarat admis la proba scrisă candidatul care obține cel puțin nota 5.

După corectarea testelor la proba scrisă, candidații vor fi înștiințați de rezultatul obținut, fie personal, fie prin afișarea acestora într-un loc accesibil publicului.

 

  1. Interviu (pentru candidații declarați „ADMIS” la proba scrisă)

Candidații declarați „ADMIS” la proba scrisă intră la interviu în ordinea alfabetică.

Interviul se realizează de către comisia de examinare desemnată pentru proba scrisă.

Anterior începerii interviului, pe baza tematicii și bibliografiei publicate, comisia de concurs procedează la stabilirea unor subiecte de examinare, în număr egal cu numărul candidaților admiși la proba scrisă, fiecare subiect fiind compus dintr-un număr de 5 întrebări pentru care se elaborează un ghid de interpretare conținând baremul de apreciere.

Subiectele se stabilesc prin formularea unor întrebări diferite de cele din Anexa 2 a prezentului anunț, sau prin întrebări referitoare la o speță privind activitatea detectivilor particulari, concepute de comisie în limitele și pe baza tematicii și bibliografiei.

Pentru fiecare dintre cele 5 întrebări, comisia stabilește punctajul de notare între 1 și 3 puncte, în raport de complexitatea acesteia, astfel încât suma punctelor acordate prin baremul celor 5 întrebări să nu depășească cifra 9, la care se adaugă 1 punct din oficiu.

Interviul va începe cu adresarea de către comisia de examinare a uneia sau mai multor întrebări, conform ghidului de interviu din Anexa nr. 2, urmărind a se stabili opiniile candidaților cu privire la profesia de detectiv particular, calități și aptitudini necesare, colaborarea cu unitățile de poliție.

Răspunsurile la întrebările din ghidul de interviu (Anexa nr. 2) nu se vor puncta.

La interviu acordă note atât președintele cât și membrii comisiei, iar nota finală se determină ca medie aritmetică a notelor acordate.

Este declarat admis la proba interviului candidatul care va obține cel puțin nota 5.

Imediat după susținerea interviului, candidații vor fi înștiințați de rezultatul obținut, fie personal, fie prin afișarea acestora într-un loc accesibil publicului.

 

Tematica și bibliografia pregătirii de specialitate a candidaților care doresc să susțină examenul pentru obținerea atestatului de detectiv particular se regăsește în Anexa nr. 1 a prezentului anunț.

Rezultatele finale ale examenului de atestare vor fi afișate timp de 10 zile.

În termen de 24 de ore de la data afișării rezultatelor, candidații respinși la examenul de obținere a atestatului pot depune contestație la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

 

Examenul de atestare a calității de detectiv particular va avea loc în data de 10.06.2022, ora 10:00, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, din municipiul Botoșani, Bd. Mihai Eminescu nr. 57, cu respectarea măsurilor de protecție și distanțare socială.

Reprezentanții mandatați ai asociațiilor profesionale de detectivi particulari care doresc să participe la examen, își vor comunica intenția, în scris, la Serviciul de Investigații Criminale până la data de 19.05.2022.

Accesul în interiorul sediului I.P.J. Botoșani pentru depunerea documentelor în vederea participării la examenul de atestare a calității de detectiv particular, plata taxei de participare, cât și pentru susținerea examenului, se va face cu respectarea măsurilor stabilite prin actele normative în vigoare, pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Relații suplimentare se pot obține la telefon 0231 507 169, int. 20169.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 1

 

 

 

 

TEMATICA și BIBLIOGRAFIA

pentru candidații la examenul de atestare a calității de detectiv particular

 

TEMATICA

  • Drepturile și libertățile fundamentale – Constituția României;
  • Legea penală și limitele ei de aplicare;
  • Infracțiunea;
  • Infracțiuni contra libertății persoanei;
  • Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private;
  • Infracțiuni contra înfăptuirii justiției;
  • Infracțiuni de corupție;
  • Infracțiuni de serviciu;
  • Infracțiuni de fals;
  • Infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activități reglementate de lege;
  • Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice;
  • Infracțiuni contra securității naționale;
  • Metode speciale de supraveghere și cercetare;
  • Percheziția;
  • Sesizarea organelor de urmărire penală;
  • Contractul;
  • Exercitarea profesiei de detectiv particular;
  • Organizarea și funcționarea societăților specializate și cabinetelor individuale de detectivi particulari;
  • Protecția informațiilor clasificate;
  • Constituirea societăților;
  • Prelucrarea datelor cu caracter personal;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BIBLIOGRAFIA

 

  • Constituția României, din 1991, republicată, Titlul II, cap. I, II;
  • Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare:
  • Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală cu modificările și completările ulterioare:
  • Legea nr. 287/2009, republicată, privind Codul Civil, Cartea V, Titlul II, cap. I;
  • Legea nr. 329/2003, republicată, privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificările și completările ulterioare;
  • HG nr. 1666/2004, privind Norme de aplicare a Legii nr. 329, cu modificările și completările ulterioare;
  • Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, Titlul II, cap. I, cap. III;
  • HG nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor Naționale de protecția a informațiilor clasificate în România cu modificările și completările ulterioare, cap. II, Secțiunea a 1-a, Secțiunea a 3-a, Secțiunea a 5-a;
  • Legea nr. 31/1990, republicată, privind societățile, cu modificările și completările ulterioare, Titlul II, cap. I, cap. III;
  • Legea nr. 363/2018, privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulația a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;
  • Legea nr. 190/2018, privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA nr. 2

 

 

GHID DE INTERVIU

Pentru candidații la examenul de atestare a calității de detectiv particular

 

 

De ce doriți să deveniți detectiv particular?

– Ce vă atrage la această profesie?

– Ce activități ați desfășurat până în prezent? Ce profesie aveți?

– Considerați că sunteți pregătit pentru a face față sarcinilor profesiei de detectiv particular?

– Ce calități și aptitudini credeți că trebuie să aibă un bun detectiv particular?

– Cât de importantă credeți că este păstrare confidențialității activității desfășurate ca detectiv particular?

– Cunoașteți deontologia profesiei de detectiv particular? La ce se referă și de ce este necesară?

– De ce este necesară profesia de detectiv particular?

– Ce obiective vă propuneți ca detectiv particular?

– Cum vedeți colaborarea cu unitățile de poliție?

– Cum preferați să lucrați, în cadrul unei societăți specializate de detectivi particulari sau veți înființa propria societate?

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Legalizarea prostituției. Un proiect de lege inițiat de liberali stârnește controverse: Am ales reglementarea în locul ipocriziei

Publicat

Publicitate

Mai precis, proiectul vrea reglementarea și autorizarea activităților de natură sexuală, precum și instituirea unui cadru de control privind desfășurarea acestora, potrivit Mediafax.

Documentul introduce obligații medicale, fiscale și administrative și stabilește reguli stricte pentru exercitarea activității.

”Știu că este un subiect sensibil, dar am ales asumarea. În România, aceste activități există, însă astăzi se desfășoară în „zona neagră”: fără control sanitar, fără protecție juridică și sub dominația rețelelor de trafic de persoane.

Am ales reglementarea în locul ipocriziei. Mulți vor spune că există „alte priorități”.

Însă protejarea sănătății publice și combaterea sclaviei moderne nu pot fi niciodată priorități secundare. Statul are obligația să reglementeze realitatea, nu să se prefacă că nu o vede în timp ce victimele sunt exploatate în umbră”, a spus liberalul.

Publicitate

Activitatea ar urma să fie permisă doar în baza unor autorizații emise de autoritățile locale și condiționată de efectuarea unor controale medicale periodice.

Iordache susține că măsura ar permite un control sanitar mai eficient și ar oferi autorităților instrumente suplimentare pentru combaterea traficului de persoane și a exploatării, precizând că, în România, „activitățile de natură sexuală se desfășoară în zona neagră”.

Legalizarea prostituției: PSD nu vrea

Social democrații au reacționat vehement prin vocea deputatei PSD Diana Tușa. Potrivit acesteia, statul român a eșuat în protejarea copiilor și a victimelor traficului de persoane.

„Cu un stat incapabil să-și protejeze copiii de rețelele de droguri și de trafic de persoane, un deputat din partidul condus de premierul Bolojan vine în Parlament cu un proiect de lege prin care ne spune că legalizarea prostituției reprezintă soluția”, afirmă Diana Tușa, într-o postare publicată luni pe rețelele sociale.

Aceasta atrage atenția că, în România, problema majoră o reprezintă traficul de minori și nu lipsa unei reglementări a prostituției.

„În fapt, vorbim despre traficul de minori, pentru că în România mai mult de jumătate din victimele traficului de persoane sunt copii”, susține aceasta.

În opinia sa, soluțiile ar trebui să vizeze educația și politicile sociale, nu legalizarea sau autorizarea unor activități controversate, precum cele de natură sexuală.

„Pentru a-i feri de rețelele de traficanți, copiii României au nevoie de educație și de locuri de muncă aici, în țară”, a transmis Diana Tușa, criticând politicile guvernamentale din domeniul educației și al pieței muncii.

Deputata respinge ferm ideea că proiectul ar putea contribui la protejarea minorilor. „În niciun caz copiii României nu trebuie să se prostitueze legal, așa cum se propune în proiect”, a subliniat aceasta.

Diana Tușa contestă și argumentul potrivit căruia reglementarea prostituției ar reduce traficul de persoane, invocând exemple din alte state europene.

„Legalizarea prostituției în țări precum Germania, Olanda, Austria, Elveția sau Grecia nu a redus traficul de persoane, ci doar i-a schimbat dinamica și locația”, a explicat ea.

Citeste mai mult

Eveniment

Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale la Ipotești: Programul zilei de miercuri, 14 ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă manifestările dedicate Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale pe 14 ianuarie 2026, printr-un program complex de dezbateri, ateliere, expoziții și evenimente artistice, desfășurate la Botoșani și Ipotești.

Ziua începe la ora 09:30, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești, cu evenimentul „Proiectul Legii managementului cultural”, discuții cu ministrul Culturii, András István Demeter, la care participă manageri ai instituțiilor de cultură, alături de alți invitați. Întâlnirea va fi moderată de Ștefan Teișanu.

Între 11:00 și 12:30, în același spațiu, vor avea loc atelierele colaborative „Cuvinte care ne transformă: Literatura ca emancipare individuală și colectivă”, dedicate profesioniștilor din domeniul cultural. Activitatea reunește scriitori, critici literari și specialiști în educație culturală, printre care: Ștefan Teișanu, Andreea Mercea, Carmen Ion, Octavian Popa, Eugenia Bejan, Mona Timofte, Adina Rosetti, Dan Lungu, Dana Lungu, Constantin Iftime. Evenimentul va fi moderat de Corina Bucea și Raluca Iacob.

De la ora 12:00, la sediul Inspectoratului Școlar Botoșani, se va desfășura dezbaterea „15 minute cu Eminescu. O actualitate în criză?”, care va aduce împreună personalități ale vieții literare și academice – Ion Pop, Bogdan Crețu, Adrian Popescu, Matei Vișniec, Iulian Costache –, într-un dialog moderat de Mircea A. Diaconu.

Programul după-amiezii include mai multe vernisaje de expoziții, organizate la Memorialul Ipotești și în spațiul public botoșănean: „Secvențe ipoteștene” de Aurel Azamfirei, deschisă în Sala „Portaluri” a Memorialului Ipotești (ora 13:00); „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”, prezentată de Doru Ionescu în Parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani (ora 13:30).

Începând cu ora 14:00, la Casa Corpului Didactic Botoșani va avea loc discuția deschisă „Autorii de literatură pentru copii și relația lor cu publicul”, cu participarea scriitorilor Iulia Iordan, Dan Lungu și Adina Rosetti.

Publicitate

Atelierele de poezie „Sburătorul”, coordonate de poetul Vasile Iftime, vor continua la Școala Gimnazială nr. 1 Bălușeni (ora 13:00) și la Școala Gimnazială „Octav Băncilă” din Corni (ora 15:00). La Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, va fi deschisă publicului expoziția interactivă cu artistul digital și regizorul de animație Sergiu Negulici (începând cu ora 14:30, în Holul teatrului) și se va ține a doua parte a atelierelor „Povești din Ipotești”, coordonate de scriitoarea Adina Popescu și regizorul Iulian Manuel Ghervas (Sala de marmură, ora 16:00).

Programul zilei de 14 ianuarie se va încheia cu spectacolul „Cabaretul Cuvintelor”, în regia lui Matei Vișniec, susținut de trupa Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava, începând cu ora 18:00, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Intrarea la toate evenimentele este liberă. Intrarea la spectacolul „cabaretul Cuvintelor” se va face pe bază de invitații, care pot fi ridicate de la impresariatul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani.

Programul detaliat al Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale poate fi consultat pe site-ul Memorialului Ipotești: https://eminescuipotesti.ro/posts/Zilele%20Eminescu.

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” este organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat

Citeste mai mult

Economie

Într-un an greu pentru afaceri, Botoșaniul rezistă: Printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025

Publicat

Publicitate

Finalul anului 2025 a fost marcat de un nivel ridicat al insolvențelor, cu peste 900 de dosare deschise în fiecare dintre lunile septembrie, octombrie și noiembrie, în timp ce în luna decembrie au fost consemnate peste 1.000 de dosare de insolvență, arată datele unei platforme de analiză financiară.

‘Sfârșitul anului 2025 anunță provocări financiare în rândul firmelor și instabilitate economică. Luna decembrie din 2025 evidențiază o accentuare a presiunilor financiare asupra mediului de afaceri, reflectată de deschiderea a peste 1000 de dosare de insolvență. București înregistrează cele mai multe dosare de insolvență, cu peste 250 de dosare în decembrie 2025. De la 172 de dosare de insolvență înregistrate în decembrie 2024, Capitala înregistrează o creștere de 48% a dosarelor de insolvență. Astfel, în decembrie 2025 doar în București au fost deschise 255 de dosare de insolvență’, potrivit unei analize RisCo.

Datele din perioada decembrie 2024 – decembrie 2025 arată creșteri în ceea ce privește numărul dosarelor de insolvență și în județele Ialomița (260%), Constanța (219%), Brașov (146%), Bihor (132%) și Iași (100%).

Astfel, în decembrie 2024 în județul Constanța au fost consemnate 16 dosare de insolvență, iar în decembrie 2025, numărul acestora a ajuns la 51. Situație similară s-a înregistrat și în județul Bihor care, în decembrie 2024 avea 31 de dosare de insolvență, iar în decembrie 2025 numărul a ajuns la 72.

‘Prin urmare, datele arată că, în această perioadă, firmele s-au confruntat cu dificultăți financiare, iar mediul economic a resimțit presiuni semnificative. Aceasta perioadă sugerează că unele afaceri nu au putut să le depășească și au fost deschise așadar dosarele insolvență, arătând provocările cu care s-au confruntat antreprenorii. Cele peste 1.000 de dosare de insolvență deschise doar în ultima lună a anului 2025 prezintă o imagine de ansamblu care indică presiunile asupra mediului de afaceri românesc. Anul 2025 a fost un an al schimbărilor și al adaptărilor, în care firmele s-au confruntat cu provocări, au trebuit să-și regândească strategiile și să adopte soluții eficiente pentru a-și putea continua activitatea într-un mod optim și sustenabil, demonstrând flexibilitate și capacitatea de a se adapta la un mediu economic aflat în continuă mișcare’, susțin reprezentanții RisCo.

După numărul dosarelor de insolvență deschise în decembrie 2025, cele mai expuse domenii sunt: restaurante – creștere de 150%; lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții – creștere de 150%; transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare – creștere de 133%; comerț cu amănuntul în magazine nespecializate – creștere de 110%; lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – creștere de circa 91%.

Publicitate

La polul opus se situează Botoșani, Mureș, Buzău și Harghita, județe care au raportat mai puține dosare de insolvență față de aceeași perioadă a anului precedent.

‘Dacă urmărim lună de lună numărul dosarelor de insolvență în 2025, observăm atât fluctuații, cât și județe care rămân consecvente în top. Finalul de an ne arată faptul că firmele din diverse județe din țară întâmpină dificultăți financiare și că tot mai multe companii se confruntă cu riscul insolvenței. Noi recomandăm adoptarea unui comportament preventiv, care să includă verificarea tuturor partenerilor, atât a celor existenți, cât și a potențialilor colaboratori. În contextul dinamicii pieței și al mediului de afaceri, măsurile de protecție devin esențiale pentru firme, iar evaluarea periodică și monitorizarea constantă a portofoliului de clienți și parteneri pot face cu adevărat diferența’, au mai transmis reprezentanții platformei de analiză financiară.

Înființată în 2014, compania RisCo oferă servicii de verificare online și monitorizare a firmelor din România, oferind toate informațiile financiare, juridice și de disciplină a plăților despre companiile din țară. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Cât va crește prețul materialelor de construcții în 2026. Ce spun specialiștii din piață

Publicat

Publicitate

Impozitul pe clădiri va crește prețul materialelor de construcții, cu aproape 1%, reiese dintr-o analiză de specialitate, scrie alba24.ro.

Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri, care se transferă în preț.

Doar impozitul pe clădiri comerciale va crește prețul materialelor de construcții cu aproape 1%, susține Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual, potrivit Agerpres.

”În ultimele luni, discuția despre fiscalitate s-a concentrat aproape exclusiv pe impozitul pe profit și pe modul în care noile reguli vor afecta companiile. Mai puțin discutat este însă faptul că impozitele nu acționează doar asupra profitului, ci și asupra structurii de cost a business-urilor, iar acest efect ajunge, în final, în prețurile plătite de consumatori.

Un exemplu relevant este impozitul pe clădiri comerciale și logistice, un cost fix care apasă direct asupra modelelor de business bazate pe spații mari, stocuri și logistică extinsă – exact modelul dominant în retailul de materiale de construcții”, spune acesta.

Modul de impozitare

Potrivit sursei citate, pentru clădirile comerciale și logistice mari, impozitul se calculează ca procent din valoarea impozabilă a construcției, cu cote stabilite la nivel local.

Publicitate

În practică, pentru spații evaluate la zeci de milioane de euro, acest impozit anual poate ajunge la zeci de mii sau chiar peste 150.000-200.000 de euro per unitate, în funcție de oraș și de nivelul de taxare.

Privit izolat, raportat la cifra de afaceri, acest cost poate părea marginal. Impactul real apare însă atunci când este raportat la marja comercială, mai ales în retailul de volum, unde impozitul pe clădire poate ajunge să reprezinte între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, apropiindu-se în unele cazuri de 1%.

Costuri transferate în preț

Aceste costuri nu dispar și nu rămân la nivel contabil – ele sunt transferate mai departe, în prețul final al materialelor de construcții, subliniază Răileanu.

”Atunci când costurile fixe cresc pe întreg lanțul – de la producție la retail – ele nu dispar, ci se transferă în preț. De aceea vedem o presiune structurală, nu conjuncturală, asupra prețurilor. Acest context creează o oportunitate clară pentru modele de business care funcționează ca platforme și reduc dependența de spații fizice mari și de lanțuri logistice costisitoare”, arată fondatorul Depozit Virtual.

Lanțuri logistice lungi

Răileanu precizează că modelul actual al distribuției de materiale de construcții a fost gândit într-o perioadă în care spațiile fizice erau mai ieftine, impozitele pe clădiri aveau un impact redus, stocurile mari erau considerate un avantaj. Astăzi, acest model devine tot mai costisitor. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialului, dar adaugă costuri fixe: impozite, utilități, întreținere, personal și logistică internă. Toate aceste costuri sunt incluse, direct sau indirect, în prețul final.

Pentru clientul final – fie că este vorba despre o persoană care își construiește o casă sau despre un dezvoltator – diferența nu se vede în calitatea materialului, ci în prețul plătit. Materialul este același, dar drumul până la șantier este mai lung și mai scump. În acest context, impozitul pe clădiri nu face decât să accelereze o realitate deja existentă: lanțurile logistice lungi devin din ce în ce mai greu de susținut.

Industria materialelor de construcții, nevoită să se adapteze

”Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri. În momentul în care aceste costuri cresc, ele nu pot fi absorbite, ci se transferă în preț.

Asta explică de ce materialele se scumpesc chiar și atunci când producția nu se schimbă. Industria materialelor de construcții va fi nevoită să se adapteze. Nu vorbim despre dispariția magazinelor fizice, ci despre nevoia de a regândi lanțul prin care materialele ajung de la fabrică la șantier, într-o piață care a rămas mult prea tradițională”, a declarat Cosmin Răileanu.

Pe fondul presiunii fiscale și al costurilor fixe tot mai mari, explică acesta, piața va fi forțată să-și regândească structura. Modelele rigide, bazate pe active imobiliare mari, pierd treptat din eficiență.

”Impozitul pe clădiri nu este cauza tuturor scumpirilor, dar este un factor care expune limitele unui sistem costisitor, construit într-o perioadă în care condițiile economice erau diferite”, a adăugat el.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending