Connect with us

Eveniment

Botoșani, locul din România unde localnicii consumă apă pe banii Primăriei. Cum s-a ajuns la situația aberantă care îngroapă bugetele locale

Publicat

Publicitate

În județul Botoșani mai multe primării de la țară au ajuns să acumuleze datorii uriașe după ce au dat gratis apă, timp de mai mulți ani, localnicilor. În această situație s-a ajuns din cauza unui cerc vicios administrativ iar sătenii riscă să fie puși la plată restanțele, scrie ADEVĂRUL

În România utilizarea unor servicii și a unor resurse, precum apa, gazul sau curentul electric, se facturează și se plătește. În caz contrar, utilizatorul, fie casnic, fie industrial, este deconectat de la rețea și obligat la plată în instanță sau prin firme de recuperare. Aceleași reguli par să nu se aplice peste tot în România. De exemplu, la Botoșani. Timp de aproximativ doi-trei ani, mii de săteni au folosit apă potabilă fără ca aceasta să fie facturată și plătită. Și asta legal. Totul din cauza unei situații birocratice tipic românească.

Apă la liber, pe banii Primăriei

În județul Botoșani, mai multe primării de la țară și-au făcut cu fonduri europene rețele de distribuție a apei potabile. Era o necesitate în contextul în care inclusiv directivele europene solicită o anumită acoperire a localităților cu rețele de apă potabilă, dar și al secetei care bântuie România de ani buni. Inițiativele sunt lăudabile și reprezintă un pas înainte pentru civilizarea comunităților rurale.

Numai că, după aproximativ trei ani de la amenajarea acestor rețele de apă, autoritățile locale din multe comune s-au trezit datoare vândute la operatorul de apă al județului, Nova Apaserv, o societate unde acționari majoritar este Consiliul Județean. Pe scurt, în momentul de față, sunt șapte comune cu datorii de aproximativ 2.9 milioane de lei la apă. Propriu-zis sunt facturi restante. În această situație s-a ajuns dintr-un motiv simplu. Localnicii folosesc apa de ani zile, fără să fie facturată pe fiecare beneficiar, iar Primăria plătește. Sau cu alte cuvinte, sătenii au udat grădinile, au adăpat animalele și s-au folosit de apă gratuit. Propriu-zis, rețelele de apă amenajate cu fonduri europene prin comune nu au fost preluate de operator, adică de Nova Apaserv.

Fără să fie preluate, nu au fost încheiate nici contracte individuale cu utilizatorii casnici. Apa era controrizată doar la intrarea în comună. Adică operatorul de apă contorizează câtă apă folosește respectiva comunitate, dar facturile le trimite Primăriei, care trebuie să le achite. Adică toată apa consumată de localnici. „Situația nu este numai din 2025 ci și din anii precedenți. S-a luat hotărâre la Consiliul Județean și Nova Apaserv ca aceste datorii istorice să se închidă. Trebuie să-și plătească fiecare consumul de apă. Așa este normal. Așa cum orice cetățean obișnuit merge și își plătește facturile, așa și o Primărie care are contorizarea la limită de proprietate trebuie să-și plătească apa consumată de comunitatea sa”, precizează Constantin Bursuc, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani.

Publicitate

„Trebuie să-și determine consumatorii să-și plătească apa”

Reprezentanții Consiliului Județean spun că pentru a nu-și vedea bugetele locale risipite pe pomeni către localnici, autoritățile locale trebuie să găsească soluții pentru a-i pune pe utilizatorii casnici la plată. „În primul rând trebuie să-și determine consumatorii să-și plătească apa”, adaugă Constantin Bursuc.

Este un proces birocratic pe care primăriile respective ar fi trebuit să-l urmeze, încă de la darea în folosință a rețelelor pentru a putea livra apă oamenilor. „Dacă se dorește furnizarea de apă către populație ei trebuie să-și autorizeze un serviciu sau să-și facă o societate. Trebuie să se autorizeze la ANRSCE în vederea tarifării acelor consumatori și mai apoi ulterior să-l predea către operatorul regional Nova Apa Serv”, precizează Alin Cirimpei, director Nova Apaserv.

În plus, pentru a putea fi realizate contracte individuale, rețeaua trebuie preluată de operatorul județean. Dar până atunci, primăriile trebuie să plătească datoriile uriașe acumulate. „Suntem în proces de negociere a tranșelor pe care trebuie să le livreze. Cu alte UAT-uri suntem în discuții pentru procedura preluării rețelelor. Dar datoriile trebuie stinse. Din punct de vedere legal, primăriile trebuie să predea operatorului regional rețelele de apă urmând clar niște pași”, adaugă Alin Cirimpei.

„Noi n-am putut lăsa lumea fără apă”
De cealaltă parte, edilii comunelor spun că este un cerc vicios și că s-au trezit între ciocan și nicovală. Pe de o parte, acuză Nova Apaserv că i-ar fi amânat constant cu preluarea rețelelor de apă, iar de cealaltă parte localnicii cereau această resursă vitală pentru a-și adăpa vitele, mai ales pe timp de secetă.

„Noi ne chinuim de un an de zile să predăm rețeaua de apă la Nova Apaserv. Spun așa, mâine, poimâine, luna viitoare și tot așa. Ne amână. Noi n-am putut lăsa lumea fără apă. Mai ales că anul trecut a fost seceta aia mare”, spune Cristinel Aroșculesei, primarul comunei Manoleasa. Localnicii la rândul lor recunosc că s-a consumat apă la discreție, fără niciun fel de contract. „Nu erau făcute contracte. De acum doi ani. Dar acum au început să facă contracte că s-a oprit apa în comună”, mărturisește o localnică din comuna Roma.

„Abia de vreo două săptămâni au început să facă contracte. Înainte nu erau contracte”, precizează un alt localnic din aceeași comună. Oamenii se tem că vor fi nevoiți să dea din urmă. „Este adevărat că cine consumă trebuie să plătească. Da ce ne facem dacă ne punem să dăm din urmă. Ferească Dumnezeu. Merg la muncă în afară să plătesc”, precizează un alt sătean.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului

Publicat

Publicitate

Sfântul Ierarh Pavel, marele mărturisitor al lui Hristos Iisus, s-a născut în Tesalonic şi a fost notar şi scriitor al Sfântului Alexandru, patriarhul Constantinopolului. De asemenea, a fost şi diacon al Marii Biserici, trăind pe vremea lui Constanţiu (337-361), fiul lui Constantin cel Mare. Creştinii l-au pus pe Pavel patriarh în Constantinopol după trecerea la Domnul a arhiepiscopului Alexandru. A păstorit Biserica lui Hristos cu multă râvnă, în pace şi în buna-rânduială a dreptei credinţe.

Întorcându-se împăratul arian Constanţiu din Antiohia, l-a scos din scaun pe Sfântul Ierarh Pavel şi l-a pus în locul său pe arianul Eusebiu al Nicomidiei. Deci, plecând sfântul la Roma, s-a întâlnit acolo cu marele Atanasie, care era şi el scos din scaun de acelaşi împărat, şi cu încă alţi doi episcopi din Răsărit. Constant, fratele lui Constanţiu, care era împărat în Apus, precum şi papa Iuliu al Romei au trimis scrisori lui Constanţiu în care cereau reabilitarea celor doi iluştri ierarhi. În urma scrisorilor, atât Pavel, cât şi Atanasie şi-au recăpătat scaunele lor.

Însă, după o vreme, au fost din nou alungaţi, din cauza uneltirilor ereticilor. Atunci, Constant a scris o scrisoare fratelui său, prin care îl ameninţa cu război dacă nu-i va reaşeza pe cei doi ierarhi în treapta de arhiepiscopi ai cetăţilor din care fuseseră alungaţi. Pentru scurt timp Sfântul Ierarh Pavel şi-a recăpătat scaunul său, însă a fost surghiunit în Armenia, la Cucuz, împăratul aducând de data aceasta în locul său pe ereticul Macedonie. Acest lucru i-a revoltat pe creştinii drept- măritori.

Sfântul Pavel, ajungând în Armenia, a fost încuiat chiar în casa în care locuia, fiind părăsit cu totul, nedându-i-se nici mâncare şi nici apă. Deci, după şase zile, arienii văzând că este încă în viaţă l-au sugrumat cu însuşi omoforul său. Şi aşa şi-a dat Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul sufletul în mâinile Domnului.

Citeste mai mult

Eveniment

Cele două surori dispărute din Botoșani au fost găsite în municipiul Iași

Publicat

Publicitate

Cele două minore din județul Botoșani, date dispărute în cursul zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, au fost găsite tefere în municipiul Iași. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, fetele au fost identificate de polițiști în cursul zilei de miercuri și se află în prezent în custodia autorităților.

„Cele două surori au fost identificate pe raza municipiului Iași. În acest moment, se află în custodia polițiștilor. Urmează să fie stabilite împrejurările în care au părăsit domiciliul, iar în funcție de rezultatele verificărilor vor fi dispuse măsurile legale”, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.

Una dintre minore, Armasaru Daria Mirabela, în vârstă de 17 ani, fusese dată dispărută după ce, în dimineața zilei de 5 noiembrie, a plecat împreună cu sora ei spre școală, dar nu a mai ajuns la cursuri și nici la domiciliu.

Autoritățile au demarat imediat procedurile de căutare, fiind mobilizate echipe de polițiști și jandarmi, iar informațiile primite de la cetățeni au contribuit la localizarea minorilor.

Citeste mai mult

Actualitate

Rabla Auto 2025: Persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Valoarea ecotichetelor

Publicat

Publicitate

Rabla Auto 2025: persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Este vorba despre o nouă sesiune, organizată prin redistribuirea fondurilor neconsumate pentru mașini electrice.

Înscrierile se pot face până în 15 decembrie sau până la epuizarea fondurilor. Pot fi obținute ecotichete pentru mașini cu motoare termice, hibride, dar și electrice.

„Reamintim că începând de mâine, 6 noiembrie 2025, ora 10:00, și până la 15 decembrie 2025, ora 23:59 (sau până la epuizarea fondurilor disponibile), persoanele fizice se pot înscrie în aplicația informatică în cadrul Programului Rabla Auto 2025”, a anunțat miercuri Administrația Fondului pentru Mediu.

În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice.

De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.

Rabla Auto 2025: buget și valoarea ecotichetelor

Publicitate

Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice are un buget total de 200 de milioane de lei.

Fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare.

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice:

  • 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul hibrid
  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Citeste mai mult

Eveniment

Lovitură pentru afacerea păcănelelor: Tinerii sub 21 de ani, excluși din sălile de jocuri

Publicat

Publicitate

Lege anti-păcănele: Tinerii cu vârsta sub 21 de ani vor avea interdicţie să participe la jocuri de noroc, iar în mediul online va fi interzisă difuzarea reclamelor la această industrie, în intervalul orar 06:00 – 24:00, informează alba24.ro

Interdicțiile sunt cuprinse în două proiecte de lege depuse de parlamentarele Raluca Turcan (PNL) şi Diana Stoica (USR), transmite Digi24.

„Ştim deja că păcănelele distrug vieţi şi distrug familii. Cel mai recent studiu realizat în România ne arată încă o dată magnitudinea dramei naţionale pe care o trăim – 1 din 4 adolescenţi a jucat la aceste aparate ale morţii înainte de vârsta majoratului, iar debutul în jocurile de noroc are loc foarte devreme, înainte de vârsta de 14 ani.

Ştiinţa a demonstrat că până în jurul vârstei de 21 de ani creierul copiilor nu este încă dezvoltat, în special zona responsabilă de controlul impulsurilor şi luarea deciziilor. Iar dependenţa te face să îţi pierzi controlul şi raţiunea.

Asta înseamnă că ei sunt şi mai vulnerabili decât adulţii în faţa acestei dependenţe. Şi asta ne obligă pe noi, ca legiuitori, să luăm toate măsurile necesare pentru a-i proteja”, a precizat deputata USR Diana Stoica, la Parlament, potrivit Digi24.

De asemenea, deputata liberală Raluca Turcan a menţionat că majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani reprezintă o „schimbare simplă, dar cu efecte profunde”.

Publicitate

„În intervalul 18 – 21 de ani, tinerii sunt la începutul vieţii adulte, abia încep studiile universitare, intră pe piaţa muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilităţi şi decizii financiare proprii.

n faţa mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, aceşti tineri devin o ţintă uşoară.

Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoţional şi financiar.

Ţări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie şi a debutului dependenţelor de jocuri de noroc”, a afirmat Turcan.

Ea a mai spus că al doilea proiect de lege „reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generaţiei actuale”.

„Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 06:00 şi 24:00, adică exact în intervalul în care copiii şi tinerii sunt activi pe reţele sociale şi platforme digitale.

În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor şi personalităţilor publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling.

De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacţionează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet.

În momentul în care o figură populară recomandă sau «normalizează» pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil.

Legea extinde, astfel, actuala interdicţie existentă doar în spaţiul audiovizual, valabilă până la ora 23:00, şi o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenţi: în mediul online”, a adăugat Turcan.

Proiectul introduce şi obligaţia operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afişa mesaje clare de avertizare, în mediul digital şi fizic, privind riscurile dependenţei, inspirate după modelele din domeniul tutunului şi alcoolului.

Cele două proiecte modifică în acest sens Ordonanţa de urgenţă 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Lege anti-păcănele: Care este problema cu jocurile de noroc

Jocurile de noroc reprezintă o problemă tot mai serioasă în rândul tinerilor, mai ales în contextul în care accesul la platformele online este extrem de facil. De la pariuri sportive până la jocuri de tip cazinou, tentația câștigurilor rapide devine tot mai puternică, iar efectele asupra tinerilor pot fi profunde și de durată.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că jocurile de noroc creează dependență. Tinerii, aflați într-o etapă a vieții în care caută experiențe noi și trăiri intense, pot fi ușor atrași de senzația de adrenalină pe care o oferă riscul. Ceea ce începe ca o simplă distracție sau curiozitate se poate transforma rapid într-un comportament compulsiv, în care dorința de a câștiga depășește orice limită rațională.

Efectele nu se opresc la nivel psihologic. Dependența de jocuri de noroc poate avea consecințe financiare grave – tinerii ajung să cheltuiască bani destinați studiilor, întreținerii sau chiar resurselor familiei. De aici, se nasc tensiuni, minciuni și conflicte cu cei apropiați. În multe cazuri, pierderile materiale duc la sentimente de vinovăție, rușine și chiar depresie.

Pe termen lung, jocurile de noroc pot afecta și dezvoltarea personală și profesională. Un tânăr prins în capcana dependenței își pierde concentrarea, motivația și interesul pentru școală sau carieră. În loc să investească în educație sau activități care aduc beneficii reale, el caută iluzia unui câștig rapid, care se dovedește aproape întotdeauna pierzător.

De asemenea, expunerea constantă la reclame agresive și influența mediului online amplifică riscul. Platformele de jocuri de noroc sunt concepute să fie atractive, oferind bonusuri și „recompense” false, care dau impresia că succesul este la un pas distanță. În realitate, sistemul este gândit astfel încât „casa” să câștige întotdeauna.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending