Românii care vor să cumpere o locuinţă în această perioadă trebuie să plătească, în medie, cu 14% mai mult decât cei care au făcut acest pas la finele lui 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate. Scumpirea caselor și apartamentelor se explică prin numărul tot mai restrâns de proprietăţi disponibile, în paralel cu cererea mare din partea potenţialilor cumpărători. Preţul mediu solicitat pentru apartamentele aflate la vânzare a depăşit, pentru prima oară, pragul de 1.700 euro/mp util, scrie ziarullumina.ro.

Pe de altă parte, arată ana­liza Imobiliare.ro, ofertele de cre­ditare, cu dobândă fixă, de care beneficiază acum persoanele care vor să facă o achiziţie imobiliară sunt mai avantajoase decât cele la care au avut acces cumpărătorii în 2023, în perioada Crăciunului. În prezent, cea mai bună ofertă de dobândă fixă disponibilă este de 4,9%, față de 5,89% și 5,75% în trimestrele III și, respectiv, IV ale anului trecut.

„Într-un context socio-economic stabil, ne aşteptăm ca, în 2025, preţurile apartamentelor să continue aceeaşi tendinţă din 2024, de consolidare, dar într-un ritm mai puţin accelerat”, a declarat Daniel Crainic, director Imobi­liare.ro, citat de Agerpres.

Studiul remarcă, pentru ultimele 12 luni, un avans al prețurilor la ­imobiliare cu 14%, în medie, la nivel naţional și depășirea pragului de 1.700 euro/mp util. Având în vedere că preţul mediu solicitat era de 1.000 de euro/mp la sfârşitul lui 2017, rezultă o scumpire cu 70% în doar 7 ani.

Evoluţii mai spectaculoase s-au înregistrat în marile oraşe, pe segmentul locuințelor noi. În Cluj-Napoca, pentru apartamentele mai noi de 4 ani, cumpărătorii trebuie să achite 3.114 de euro/mp, cel mai ridicat preț din țară, scumpirea în acest oraş fiind cu 11% în ultimul an. În București, apartamentele nou construite costă în medie 2.142 euro/mp (+28%). La Brașov, pentru apartamentele noi proprietarii și dezvoltatorii cer un preţ mediu de 2.406 euro/mp (+18%), iar la Iași 1.733 euro/mp (+14%).

În cazul apartamentelor vechi, cea mai mare scumpire a fost în ultimul an la Braşov, cu un avans cu 20%, până la preţul mediu de 1.960 euro/mp. Însă nu apartamentele vechi din Braşov sunt cele mai scumpe, ci cele din Cluj-Napoca, unde un apartament cu 2 camere costă cu circa 50.100 de euro mai mult decât la Brașov. În Timișoara, un apartament vechi costă 1.638 euro/mp (+10%), în Constanța 1.720 euro/mp (+12%).

Majorări au putut fi observate şi pe pieţele imobiliare secundare. În Craiova (1.776 euro/mp) şi în Sibiu (1.750 euro/mp), locuințele sunt cu 17% mai scumpe decât acum un an, iar la Oradea (1.644 euro/mp), cu 13%, potrivit Imobiliare.ro.

Analiza indică și că volumul cre­ditelor imobiliare noi în primele zece luni din 2024, de aproape 40 de miliarde de lei, a depăşit valoarea întregului an 2023, de 31,2 miliarde de lei, creștere explicată prin ofertele cu dobândă fixă avantajoasă cu care au venit băncile.

Biserica Ortodoxă Română a transmis miercuri un comunicat în care subliniază că „nu este indiferentă faţă de prezentul şi viitorul României, ci apără şi promovează în societate valorile credinţei creştine şi ale democraţiei europene, spre binele poporului român”.

„În acest sens, în calitate de prim semnatar al ‘Declaraţiei cultelor pentru integrarea României în Uniunea Europeană’ din 16 mai 2000, Biserica Ortodoxă Română reafirmă angajamentul ferm faţă de apartenenţa României la Uniunea Europeană, spaţiu al prosperităţii şi cooperării între popoarele Europei, ai cărei părinţi fondatori au fost profund ancoraţi în creştinism”, transmite, miercuri, Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Potrivit sursei citate, întrucât, potrivit articolului 7 alineatul 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, cultele sunt „factori ai păcii sociale”, Sfântul Sinod a hotărât, în mod repetat, începând cu anul 2008, că arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică sau să participe la campanii electorale în calitate de susţinător(oare).

„Astfel, Biserica Ortodoxă Română îşi afirmă clar neutralitatea în timpul campaniilor electorale, în mod similar cu Armata Română. Opţiunea electorală a clericilor trebuie să fie exprimată doar prin votul personal secret, şi nu prin partizanat politic, aşa cum cadrelor militare în activitate le este interzis să îşi exprime în public opinii politice, să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat pentru funcţii publice. În concluzie, poporul român are nevoie, în acelaşi timp, de libertate şi de unitate, de prosperitate şi de stabilitate”, mai transmite Patriarhia. AGERPRES

Rețeaua ”Georgescu” avea peste 25.000 de conturi de TikTok, arată raportul SRI desecretizat miercuri de președintele Iohannis. Câteva sute erau create din 2016, dar erau fără activitate. Mașinăria a fost pornită, potrivit SRI, în data de 11 noiembrie, scrie alba24.ro. 

Modul de operare, precum și amploarea atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor IT folosite în procesul electoral conduc la concluzia ca atacatorul dispune de resurse considerabile, corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal.

Informația apare în analiză SRI, desecretizată miercuri de CSAT. Nu se menționează însă despre ce stat ar fi vorba.

SRI: Rețeaua ”Georgescu”

”Rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin GEORGESCU a fost formată inițial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înainte datei scrutinului electoral.

Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună, numărul urmăritorilor crescând semnificativ.

S-a observat faptul că 797 dintre conturile care au format inițial rețeaua de susținere au fost create încă din anul 2016.