Actualitate
Vor fi înlocuiți de Inteligența Artificială: 30% din funcționarii publici din România vor ieși la pensie în următorii trei ani
30% din funcționarii publici din România vor ieși la pensie în următorii trei ani, iar munca lor, în mare parte, va fi preluată de Inteligența Artificială, a declarat miercuri ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, relatează agerpres.ro.
În luna mai 2024, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România a crescut cu 1.762, aproape 64% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor, consultate de Agerpres.
Bogdan Ivan a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, date privitoare la Strategia Naţională a României pentru Inteligenţă Artificială 2024 – 2027, document adoptat recent de Guvern.
Strategia Naţională a României pentru Inteligenţă Artificială 2024 – 2027
„Trăim într-o epocă în care lucrurile se schimbă cu o dinamică extraordinară. După mai bine de opt luni de dezbateri, atât cu mediul universitar din România, cu companiile private, cu institutele de cercetare, cu ecosistemul din Europa şi cel din alte state occidentale, în special, cel din SUA, am ajuns, într-un final, la o strategie care să cuprindă două elemente extrem de importante.
O dată – centrarea asupra omului şi anume principiul prin care drepturile sale sunt respectate atunci când vorbim despre utilizarea noilor tehnologii de inteligenţă artificială, care astăzi se află în peste şapte miliarde de aplicaţii.
Doi – de clasificarea riscului, atunci când vorbim despre conţinut care poate să vină şi să fie critic pentru informarea publică sau pentru impactul societal”, a declarat ministrul.
Potrivit ministrului Bogdan Ivan, prin această strategie s-a profilat modul în care tehnologiile emergente vor putea să fie ancorate în finanţările naţionale şi europene din Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare.
„Referitor, punctual, la Strategia de Inteligenţă Artificială a României, am profilat modul în care tot ceea ce înseamnă tehnologii emergente vor putea să fie ancorate în finanţările naţionale şi europene din Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare, tocmai pentru a crea contextul în care acele entităţi, fie că vorbim despre companii, fie că vorbim despre entităţi publice din România sau organizaţii de cercetare, atunci când aplică pentru o finanţare europeană sau guvernamentală, să fie ancorate în acest cadru strategic prin care atât Inteligenţa Artificială, cât şi, mai nou, o nouă tehnologie (Quantum computing – n.r.) vor putea să fie finanţate direct şi cu prioritate”, a declarat ministrul.
30% dintre funcționarii publici vor ieși la pensie, în următorii 3 ani. O mare parte din munca lor, înlocuită de Inteligența Artificială
Bogdan Ivan a menţionat că, în prezent, există proiecte în administraţia publică care folosesc Inteligenţa Artificială.
„În momentul de faţă, avem proiecte care folosesc această nouă tehnologie.
Şi pot să dau cel mai recent exemplu – un proiect de procesare automată a datelor pe care l-am deschis în urmă cu aproximativ două luni prin care 18 ministere şi agenţii guvernamentale vor putea să proceseze automat seturi uriaşe de date, printr-o finanţare de 20 de milioane de euro.
Şi, mai mult, vorbim despre o statistică pe care a publicat-o INS-ul prin care, în următorii trei ani, aproximativ 30% din corpul funcţionarilor publici din România urmează să iasă la pensie.
Este evident că munca acestor funcţionari, o mare parte din munca lor va putea să fie înlocuită de aceste noi tehnologii prin transformarea digitală a statului român”, a mai declarat Bogdan Ivan.
Conform acestuia, statul român este pregătit. „Avem cele mai noi reglementări la nivel mondial, e cea mai updatată strategie de aplicare a unei tehnologii emergente şi suntem gata să o punem şi în practică”, a susţinut ministrul.
El a subliniat că pentru aplicarea acestor tehnologii sunt, deja, dezvoltate proiecte privind competenţele digitale.
30.000 de bugetari vor dobândi abilități digitale
„Pentru a ne asigura că funcţionarii publici din România vor şti cum să folosească această tehnologie, avem pregătite două proiecte extrem de importante. Un proiect de 10 milioane de euro la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, prin care peste 30.000 de funcţionari vor dobândi competenţe digitale.
Şi, doi, pentru că nu lăsăm nici mediul privat în urmă, am semnat un contract în urmă cu două zile pentru Platforma Naţională de E-Learnig pentru IMM-uri, prin care ele vor avea acces la cele mai noi tehnologii, vor putea să pregătească angajaţii pentru a găsi care sunt acele nevoi de bază în companiile lor.
Acea platformă o vom profila în aşa fel încât folosind cele mai mari companii de tehnologie la nivel mondial să putem să aducem cursuri şi pentru funcţionarii publici din România, dar şi pentru companiile din ţara noastră, pentru a şti cum să lucreze cu aceste noi tehnologii: inteligenţa artificială, cloud computing şi aşa mai departe”, a mai explicat Ivan.
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice a crescut cu 1.762 în mai 2024
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în mai 2024, de 1.294.311, cu 1.762 mai multe comparativ cu luna anterioară (plus 0,13%). Aproape 64% dintre acestea erau în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor, consultate de Agerpres.
Din totalul celor 827.460 de angajaţi din administraţia publică centrală (plus 1.219 faţă de luna anterioară), 609.661 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 1.269 angajaţi, comparativ cu aprilie 2024).
Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.376 (plus 146 posturi ocupate), Ministerul Afacerilor Interne – 124.094 (plus 235 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naţionale – 74.695 (plus 877 posturi ocupate), Ministerul Finanţelor – 24.731 (minus 31 posturi ocupate) şi Ministerul Sănătăţii -18.200 (plus 44 posturi ocupate).
Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.201 de posturi, cu 11 mai puţine faţă de aprilie 2024, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.175, în scădere cu 211, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 164.423 de posturi ocupate (plus 172).
Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în mai anul curent, 466.851 de persoane (+543), dintre care 286.741 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (+298) şi 180.110 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (+245).
Urmăriți Botosani24.ro și pe 
Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
AUR Botoșani: PSD și PNL duc România în prăpastie, cu cele mai mari prețuri la energie din Europa
AUR Botoșani a transmis într-un comunicat că sub conducerea dezastruoasă a lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, România a atins un nou record rușinos: cel mai mare preț la energie din Europa.
Iată comunicatul AUR:
În loc să gestioneze eficient această situație, guvernarea PSD-PNL a adus sistemul energetic național într-o stare critică, iar românii vor resimți din plin povara acestei crize în lunile ce urmează. Cu prețuri care frizează absurdul și care contribuie din plin la o inflație galopantă, viața pentru milioane de cetățeni s-a degradat, iar competitivitatea firmelor autohtone este distrusă.
Pe 2 septembrie 2024, România a înregistrat o premieră nedorită: prețul energiei a depășit 1000 de euro/MWh, nu pentru o oră, ci pentru două ore consecutive. Așa ceva este inacceptabil într-o țară care ar trebui să aibă resurse energetice suficiente pentru a asigura un preț rezonabil pentru consumatori. Prețurile au explodat începând cu ora 17: 167 euro/MWh, apoi 464 euro/MWh la ora 18, culminând cu peste 1000 de euro/MWh între orele 20 și 21.
Cum am ajuns aici? Simplu. Din 2019 încoace, guvernele PSD și PNL au închis mai multe capacități de producție pe cărbune, înlocuindu-le cu panouri fotovoltaice, care produc energie doar în anumite momente ale zilei și pentru un număr limitat de ore pe an. În lipsa capacităților de producție continuă și a unor soluții de stocare, sistemul energetic a devenit instabil și extrem de vulnerabil la fluctuațiile pieței. Iar rezultatul? Românii plătesc facturi astronomice, în timp ce companiile noastre își pierd competitivitatea.
Mai grav, acest dezastru energetic nu este doar o problemă de moment. Prețurile vor continua să crească, iar de la 1 aprilie 2025, românii vor începe să plătească facturi în baza prețurilor de la acel moment, care, dacă se păstrează ritmul actual, vor fi asemănătoare sau mai mari decât cele din 2021. În timp ce guvernul tace, cetățenii vor resimți și mai puternic impactul acestei crize, în condițiile în care deja avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.
Guvernul Ciolacu poate redresa situația?
Desigur, dar nu face nimic. În loc să prioritizeze investițiile în infrastructura energetică, guvernul a preferat să ignore realitatea și să se afunde în politici populiste și ineficiente.
De ce nu se iau măsuri? Simplu, pentru că prioritatea acestui guvern nu este binele românilor, ci menținerea puterii și accesul la resursele publice. În loc să creeze un mix energetic stabil și să reducă dependența de importuri, guvernul alege să plătească sume exorbitante, cum s-a întâmplat cu prețul din piața de echilibrare de energie electrică de la București, din 2 septembrie, când, pentru intervalul de decontare 22.00-22.15, s-a plătit 67.983 de lei/MWh, adică circa 13.600 de euro/MWh. Acești bani îi primește un producător sau mai mulți pentru a produce și debita în SEN mai puțină energie, nu mai multă.
Pentru români, mesajul este clar: sărăcirea continuă. Într-o țară cu potențial energetic considerabil, plătim cel mai mult pentru energie, iar acest lucru nu este o coincidență, ci rezultatul unor guverne incompetente și corupte, care au distrus sistemul energetic național.
Este imperativ ca aceste probleme să fie rezolvate de urgență, prin măsurile propuse de AUR:
- a) Finalizarea și punerea în funcțiune, până la finalul acestui an a celor două centrale pe gaze de la Iernut și de la Brăila, rămase într-un stadiu avansat de construcție;
- b) Demararea, în regim de urgență, a lucrărilor de finalizare a hidrocentralelor din bazinul Jiului;
- c) Demararea, de către Hidroelectrica, a lucrărilor de realizare a centralei cu pompaj invers de la Tarnița-Lăpuștești, singura care poate atenua dezechilibrele din sistem;
- d) Începerea neîntârziată a lucrărilor la centralele pe gaze de la Mintia și din Complexul Energetic Oltenia, în paralel cu demararea lucrărilor de modernizare a liniilor electrice de transport a energiei electrice, care să permită preluarea producției de electricitate de la aceste noi unități de producție;
- e) Cuplarea într-un holding a diverșilor producători deținuți majoritar de stat, pentru a putea comercializa un mix energetic, cu preț constant rezonabil, care să reducă ponderea electricității corespunzătoare Pieței zilei următoare (PZU).
Dacă nu acționăm acum, românii vor fi condamnați la sărăcie energetică, iar economia noastră va fi pusă în genunchi. Hai să oprim această prăbușire cât încă nu este prea târziu!
Eveniment
Este OFICIAL: Pensiile mai mici de 3000 de lei nu se impozitează. Legea a fost promulgată de președintele Iohannis
Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzăzi, joi, legea prin care se majorează plafonul până la care veniturile din pensii sunt neimpozabile, de la 2.000 de lei la 3.000 de lei.
„Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei”, prevede actul normativ.
De asemenea, prin derogare, aceste prevederi intră în vigoare la data de 1 octombrie 2024 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2024.
„Începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, plafonul lunar neimpozabil prevăzut la art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, este în sumă de 3.000 lei”, mai prevede legea.
Câți bani va primi în mână un român cu o pensie de 3.500 de lei din octombrie
În prezent, toate pensiile care depășesc pragul de 2.000 lei sunt impozitate cu 10%. De la 1 octombrie vor fi impozitate doar sumele care depășesc pragul de 3.000 de lei.
Astfel, la o pensie de 3.500 lei se va aplica un impozit de 10% pentru suma de 500 de lei, adică 50 de lei. Pensie pe care o va primi cetățeanul în mână este de 3.450 lei.
În prezent, pentru aceeași pensie se aplică un impozit de 150 de lei (pentru suma de 1.500 de lei), iar pensia rezultată este de 3.350 lei.
Eveniment
Patru AMENZI contravenționale în valoare de 69.500 lei aplicate de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu la Botoșani în august
Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 septembrie 2024
AUR Botoșani: PSD și PNL duc România în prăpastie, cu cele mai mari prețuri la energie din Europa
Este OFICIAL: Pensiile mai mici de 3000 de lei nu se impozitează. Legea a fost promulgată de președintele Iohannis
Patru AMENZI contravenționale în valoare de 69.500 lei aplicate de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu la Botoșani în august
Rechizite GRATUITE pentru o categorie de elevi. În ce perioadă pot depune cereri și condiții părinții
După 80 de ani încă găsim bombe neexplodate din al Doilea Război Mondial. Un proiectil a fost descoperit pe un câmp de la Ripiceni
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani
VIDEO: Tânărul bătut în Centrul Vechi a solicitat ordin de protecție. „Nu s-a constatat existența riscului iminent la adresa vieții”
VIDEO Femeie de 38 de ani, din Dorohoi, amenințată constant prin videoclipuri pe facebook. A cerut ordin de protecție. Statistică îngrijorătoare pe primele șapte luni ale anului
VIDEO: IPJ Botoșani anunță modificări legislative pentru gestionarea eficientă a cazurilor de violență de către polițiști
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitații Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cristian Nistor și Cristi Dumitrașcu, despre Festivalul Național “Seri Eminesciene”
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Sergiu Dascălu, Directorul Liceului Tehnologic „Ștefan Cel Mare și Sfânt” Vorona
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Mircea Magdalena, administratorul public al Municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Remus Dăscălescu, managerul “Uncle Vic” Botoșani
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment1 an agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment1 an agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment2 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate1 an agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate1 an agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment2 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment1 an agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
