Vine Sfântul Nicolae și atunci trebuie să vorbim și despre originea sărbătorii de Sfântul Nicolae. Această sărbătoare are origini creștine și este strâns legată de viața și faptele Sfântului Nicolae, episcop de Mira (astăzi Demre, Turcia), care a trăit în secolul al IV-lea, relatează alba24.ro. Este venerat ca sfânt atât în tradiția ortodoxă, cât și în cea catolică, fiind cunoscut pentru generozitatea, bunătatea și grija sa față de cei nevoiași.

Originea istorică și religioasă: Viața Sfântului Nicolae

Sfântul Nicolae s-a născut în jurul anului 280 d.Hr., într-o familie bogată din Patara, Lichia, o regiune din Asia Mică. După moartea părinților săi, și-a dedicat viața ajutorării celor săraci, folosindu-și averea pentru acte de caritate.

A devenit episcop de Mira și a rămas cunoscut pentru miracolele sale și grija deosebită față de copii, săraci și marinari.

Una dintre cele mai faimoase povești despre el este cea în care a salvat trei fete sărace, lăsându-le pe ascuns pungi cu aur pentru a le permite să se căsătorească. Legenda spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani, care a căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete.

Această poveste a inspirat tradiția de a oferi cadouri pe ascuns, asociată cu Moș Nicolae.

Cultul Sfântului Nicolae

După moartea sa, pe 6 decembrie (data comemorării), Sfântul Nicolae a fost canonizat, iar moaștele sale au devenit obiect de pelerinaj. În 1087, acestea au fost mutate din Mira în Bari, Italia, unde se află și astăzi.

Popularitatea Sfântului Nicolae a crescut rapid, fiind venerat ca protector al copiilor, al marinarilor, al săracilor și al celor aflați în dificultate.

Tradiții și obiceiuri. Sfântul Nicolae în Europa

În multe țări europene, cum ar fi Germania, Olanda sau Belgia, Sfântul Nicolae (Sinterklaas în olandeză) este sărbătorit în seara de 5 decembrie sau dimineața de 6 decembrie, când copiii găsesc cadouri sau dulciuri în ghetele sau cizmele pe care le-au lăsat la ușă.

Tradiția pune accent pe recompensa copiilor cuminți și pe ideea de generozitate. Cei care nu au fost ascultători ar putea primi o nuielușă, simbol al mustrării.

Potrivit historia.ro, în Germania, copiii pregătesc în ajun o scrisoare cu dorințele lor și lasă câțiva morcovi pentru caii acestuia. În unele regiuni, copiii se costumează în Moș Nicolae și merg cu colindul pe la vecini, primind dulciuri în schimb.

În Franța, copiii lasă în seara de 5 decembrie un pahar de vin pentru Moș Nicolae și câțiva morcovi și zahăr pentru măgărușul său. Pe 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce și fructe, iar în semn de mulțumire, trimit scrisori rudelor cu urări de sărbători.

În Olanda, Moș Nicolae ajunge pe mare, venind din Spania. Copiii cuminți primesc daruri și dulciuri, însă cei neascultători se tem de Zwarte Piet (Petru cel Negru), ajutorul Moșului, care îi însoțește pentru a-l ajuta cu darurile.

Moș Nicolae în România

În România, tradiția Moșului Nicolae este similară: copiii își lustruiesc ghetuțele și le lasă în seara de 5 decembrie pentru a primi cadouri sau dulciuri.

Cei neascultători pot găsi în schimb o nuielușă. Sărbătoarea este asociată și cu darurile discrete, care reflectă spiritul de generozitate al Sfântului Nicolae.

Semnificație religioasă

În calendarul ortodox, Sfântul Nicolae este prăznuit ca un mare făcător de minuni. Multe biserici din România îi poartă numele, iar sărbătoarea sa este un moment de rugăciune și mulțumire.

Tradițiile legate de Sfântul Nicolae au influențat ulterior crearea figurii lui Moș Crăciun, mai ales în țările vestice, unde elementele religioase s-au combinat cu cele laice.

Astfel, sărbătoarea de Moș Nicolae este o combinație între faptele reale ale Sfântului Nicolae, tradițiile religioase creștine și obiceiurile populare, toate unite de tema generozității și a grijii față de ceilalți.

FOTO: Imagine realizată cu ajutorul AI ChatGPT. Rol ilustrativ